Page 33 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 33
Tovarăşul ieefae Ceauşescu a primit pe
tovarăşul Willi Stoph, preşedintele
Consiliului de Miniştri ii 1.1, Oormano
T o v a r ă ş u l Nicolae convenite cu prilejul întîl- oferă condiţii pentru o co
Ceauşescu, secretar general nirilor şi convorbirilor din laborare şi mai intensă în
al Partidului Comunist Ro tre t o v a r ă ş i i Nicolae tre ceie două ţări. Dc am
mân, preşedintele Republi Ceauşescu şi Erich Honec- bele părţi, s-a exprimat
cii Socialiste România, a ker. Au fost apreciate re convingerea că dezvoltarea
primit, miercuri, pe tova zultatele bune obţinute pc permanentă a colaborării
răşul Willi Stoph, pre linia colaborării economice rodnice dintre Partidul Co
şedintele Consiliului de şi tehnico - ştiinţifice, a munist Român şi Partidul
Miniştri al Republicii De schimburilor comerciale, co Socialist Unit din Germa
mocrate Germane, care fa operării şi specializării în nia, dintre Republica So
ce o vizită oficială de prie producţie şi s-a manifes cialistă România şi Repu
tenie în ţara noastră. blica Democrată Germană
tat voinţa comună de a se
în timpul convorbirii, au acţiona în continuare pen este atît în interesul pro
fost evocate cu satisfacţie tru a conferi dimensiuni gresului şi prosperităţii ce
bunele relaţii do prietenie noi relaţiilor dintre ţările lor două ţări şi popoare,
şi colaborare existente în noastre. cit şi al cauzei socialismu
lui, colaborării şi păcii în
tre partidele, ţările şi po
1 MTMHA CHITEI «11IM A PAI ITIDULUI noastre, relevîn- acord că stadiul actual şi Europa şi în întreaga lume.
S-a apreciat de comun
poarele
5E1Î HI î TIUTOMfliT mm multilaterale cunosc o dez perspectivele dezvoltării e- fost examinate, de aseme
în timpul întrevederii, au
du-se că aceste raporturi
ale
naţionale
eonomiilor
voltare fructuoasă, pe baza
nea, unele aspecte ale vie
hotărîrilor şi înţelegerilor României şi R.D. Germane ţii internaţionale actuale.
Baza de resurse minerale utile
în continuă dezvoltare 21
raoîiamferîe
Secţia din Brad a între organizeze mai bine, să tivităţii, reducerea consu
prinderii de prospecţiuni învingă unele greutăţi şi murilor de materiale şl
şi explorări geologice De să ne facem planul anual combustibil, sporirea efi
va desfăşoară o activitate la principalii indicatori. cienţei întregii activităţi.
susţinută în cele trei ra Acţionăm cu forţe sporite Deşi sondorii din cadrul Muncifori, tehnicieni! Ingineri din industriei
ioane miniere (Vaţa, Hăl- îndeosebi pe şantierele dc secţiei au muncit bine de
•nagiu şi Troiţa) şi în ce! la Ciungani şi C-ăzăneşti — la începutul anului — în Faceţi totul, la locurile voastre de muncă, pentru ca fiecare uni
te foraj, punînd zi de zi unde vom preda, pînă la luna octombrie au realizat
fn evidenţă noi şi însem sfîrşitul anului, obiectivul suplimentar planului 200 tate să lucreze cu întreaga capacitate, la parametrii proiectaţi ! Asigu
nate rezerve de substanţe beneficiarului — şi avem ml de foraje —, tînărul in raţi în toate unităţile îndeplinirea sarcinilor privind creşterea produc
minerale utile. O retrospec în stadii avansate de cer giner Cornelia Stroie, şeful ţiei Şi productivităţii muncii, a eficienţei şi calităţii! Acţionaţi ferm
tivă a color 10 luni care raionului foraj, considera pentru realizarea integrală a producţiei fizice şi nete, pentru ca
au trecut din acest an ne că şi în activitatea lor mai
edifică asupra unor rezul sînt posibilităţi nevalorifi toate produsele româneşti să se ridice Ia înălţimea condiţiilor de care
tate foarte bune în trimes cate, munca poate fi mai dispune industria noastră socialistă !
trele I şi al II-lea — cînd bine organizată, timpul de (Din Apelul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste)
a fost sensibil depăşit pla lucru mai eficient folosit,
nul la foraje şi galerii, la mijloacele tehnice şi ma
suitori şi puţuri, precum terialele mai temeinic gos
şi la valori normate —, podărite şi utilizate. „Noi Intilniri îfe lucru a!s camlitlaţilor cu alegătorii
dar şi asupra activităţii ne-am angajat — spunea
necorespunzătoare din tri interlocutorul — ea în în- amrns/i j
mestrul al III-lea, cînd, din tîmpinarea Conferinţei Na „Fiecare putem face mai luceafăr
cauza unor deficienţe de ţionale a partidului şi a ce
natură obiectivă, planul nu lei de a 35-a aniversări a In constelaţia
a fost îndeplinit la nici un proclamării Republicii să mult pentru oraşul nostru"
indicator. Ultimul trimes cetare zăcămintele de la mai realizăm peste plan PAIRI fi
tru al anului anunţă din în circumscripţiile ora în unităţile economice sc
Troiţa şi Rovina. Ne stră încă cel puţin 300 ml de şului Lupcni, întâlnirile c- acţionează mai stăruitor
nou rezultate bune. Luna duim ca în cinstea Confe foraje". lcctorale s-au dovedit deo pentru creşterea realizări
octombrie a fost încheiată rinţei Naţionale a partidu — în fond — a ţinut să sebit de folositoare. Candi lor fizice şi îmbunătăţirea s o
cu o depăşire dc plan de lui şi a celei dc a 35-a a- precizeze Gheorghe Roşu, daţii de deputaţi au înţe calităţii produselor — ba Haţegul
200 ml la foraje şi cu pla niversări a proclamă contabilul şef al secţiei, les mai bine urgenţa unor ză sigură a tuturor împli
nul realizat la galerii, cu rii Republicii, să rea dacă ne facem „metrajele" lucrări, au cunoscut în nirilor de viitor. Pe şan
unele sporuri de producţie lizăm sarcinile şi în ce la toţi indicatorii fizici, ne deaproape potenţialul gos tierele de investiţii social-
la puţuri şi şanţuri. lelalte şantiere. Pentru realizăm şi valorile norma podăresc pe care se pot culturale şi la construcţiile de aproape
Unde se lucrează mai 1983 planul este mai mo te şi indicatorii de eficien sprijini. în acelaşi timp, ce de locuinţe a fost intensi
intens în această perioa bilizator decît în acest an.. ţă economică. Este adevă- tăţenii s-au angajat să-şi ficat ritmul de lucru, pen Mărturisesc câ nu mi-a
dă ? Cum va fi încheiat Ştim însă că ţara are ne aducă întreaga ,contribuţic tru scurtarea pe 'cit posi- fost uşor să scriu despre
n
anul 1982 şi ce perspecti voie de cantităţi tot mai G. DINU, la realizarea tuturor o- oraşul Haţeg. Şi aceasta
ve sînt peiitru 1983 ? mari de materii prime şi L. CRIŞAN biectivelor prevăzute în ca IOAN MUSTATA pentru că am avut atitea
— Aprovizionarea în can vom lua măsuri în conti drul programului de dez surse de documentare in
tităţi insuficiente cu anve nuare pentru a ne înde (Continuare in pag. a 2-a) voltare în profil teritorial. (Continuare în pag. a 2-a) cit nu mă puteam hotărî
lope şi motorină, cu dina plini toate prevederile de pe care s-o folosesc mai
mită şi capse electrice ne-a plan. Ne gîndim de pe a- din plin. La Consiliul
pus probleme in trimestrul cum să concentrăm forţa popular orăşenesc mi s-a
al III-lea, ne pune şi a- de muncă şi utilajele pe prezentat o vastă şi inte
resantă monografie, in
cum — releva inginerul şantierele prioritare — de manuscris care prezintă
Florin Todea, adjunctul şe la Rovina, Troiţa şi Căză- cu multe amănunte acest
fului de secţie. Totuşi, oa neşti în special —, pentru loc al strămoşilor noştri,
menii sînt hotărâţi să se a asigura creşterea produc- această „vatră de plămă
dire a neamului şi a isto
riei româneşti", acest
„punct local al Jării Ha
ţegului", această „aşeza
re de pe ruinele cetăţii
mmmm dacice Sargeţia, sub dea
lul Orlea, la conlluenţa
Pe şantierul clin Bani piriurilor Galbena cu Riu
Mare", această localitate
pe cit de veche pe atît
ii de înfloritoare, „aliată la
88 s? iniersecţia drumurilor spre
marile centre siderurgice
iar rsstasitele se acumulează de la Hunedoara şi Re
şiţa (mai nou şi Călanul
Brigada condusa de Ioan Uca, de Ia sectorul IV al minei Lonca, lucrează la asigu ,,e mare") şi spre inima
Am revenit zilele trecu Aldeş, responsabilul com rarea viitoarelor fronturi dc producţie. de cărbune a ţării, care
te pe şantierul noului o- partimentului investiţii de este Valea Jiului".
biectiv al Fabricii de pro la beneficiar, sînt rămase Păslrind respectul cuve
duse refractare Baru care, rii/nurilc de lucru ale con Arăturile adînci - încheiate oît nai urgent nit pentru istoria milenară
în urmă. „Adevărul este că
zi de zi, prinde tot mai bi a Ţării Haţegului, tovară
ne contur. Practic, aici, în structorilor sînt modeste, şa Maria Medrea, secre
treprinderea de construcţii nu asigură acoperirea pla Timpul este înaintat şi ceasta ca urmare a opera şi pe cele cîteva sute de tarul ComiteUdui orăşe
siderurgice Hunedoara înal nului pe acest an. La ulti se impune o puternică mo tivităţii cu care s-a acţio hectare aflate în unităţile nesc de partid, primarul
ţă o nouă fabrică, unde se mul comandament au ară bilizare a forţelor mecani nat la eliberarea terenuri agricole socialiste din ca oraşului, a adus evocarea
vor produce anual circa tat că nu vor putea reali ce pentru terminarea dc lor de culturile tîrzii, bu drul consiliilor unice agro despre Haţeg moi aproa
50 000 tone cărămizi re za lucrări în valoare de urgenţă a arăturilor adînci nei organizări a muncii, industriale respective. în pe in timp ; de vreo 17
fractare, 70 000 tone şamo- 10 milioane lei“. pe toate suprafeţele care folosirii tractoarelor la arat acest fel se vor crea pre am incoace, de cînd şi
tă, 5 000 tone plăci termo- Joi (4 noiembrie a.c.) am urmează a fi cultivate în în schimburi prelungite, mise pentru ca în anul vii aici, ca pretutindeni in
izolante — produse nece fost prezenţi la prima oră primăvară. Care este sta precum şi întrajutorării tor să se obţină producţii ţară, s-au petrecu! pro-
sare siderurgiei, economiei de muncă pc şantier. Acti diul executării ogoarelor între unităţi şi secţii de sporite la hectar de pe toa lunde metamorfoze de în
naţionale. Aşadar, un o- vitatea a demarat greu. de toamnă în unităţile a- mecanizare. te suprafeţele care urmea noire.
biectiv de mare interes, Am văzut mulţi construc gricole socialiste din jude Suprafeţe mai mari mai ză să fie însămînţate în — Dacă am închide ochii
căruia trebuie să i se a- tori pe lîngă focuri. Gru ţul nostru ? în patru con sînt de arat în consiliile primăvara viitoare. şi ne-am gindi ce era
corde importanţa cuvenită. puri, grupuri. Discutau mai silii unice agroindustriale unice agroindustriale Sime- în marea majoritate a u- pe-aici acum 40, 30 sau
Aproape toate lucrările ales despre fotbal. Maiş — Deva, Hunedoara, Ilia şi ria, Orăştie şi Geoagiu. nităţilor agricole din jude chior 20 de ani... Dar mai
aferente acestei investiţii trii, şefii de lot erau ple- Brad — arăturile s-au în Este pe deplin posibil ca ţul nostru, datorită efortu
au fost atacate şi se află cheiat, iar în consiliile u- printr-un efort comun, cît rilor şi strădaniilor depuse DUMITRU GHEONEA
în etape diferite de execu LIVIU BRAICA nice Toteşti, Călan şi Ha mai susţinut, ogoarele de N. BADiU
ţie. Absolut toate însă, du ţeg lucrarea se efectuează toamnă să fie terminate Continuare în pag. a 2-a)
pă cum ne spunea Ioan (Continuate în pag. 3 2-a) pe ultimele suprafeţe. A- în cel mult două-trei zile (Continuare in pag. o 3-a)
