Page 14 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 14
Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 OE
Apărarea avutului obştesc - sarcină La arături - viteză Mineri sub ITPELEÎ
de lucru sporită
prioritară a întregului colectiv de muncă nivelul mării 15.00 Telex
(Urmare din pag. 1) arături de cum se ivesc Sectorul I — „Central" 15,05 Consultat
sa a VII.
Din cuprinsul Hotărîrii ireale, material ce a fost tuării necorespunzătoare a zorii pînă tîrziu în noap al minei Ghelari îşi va tlcă
Plenarei C.C. al P.C.R. din sustras şi vîndut, în mod recepţiilor şi lipsei de su te. Mecanizatorii eviden extinde considerabil acti 15.30 Emisiune
29—30 iunie 1983, al legi fraudulos, la persoane fi praveghere a depozitării mina farurilor. în multe ţiaţi mai sus ară pînă a- vitatea de extracţie, ur germană
lor nr. 2 şi 3 din 1983, cit zice. bunurilor. locuri, alimentarea trac proape de orele 22, în fie mând să deţină ponderea lor)
şi al actelor normative a- Unele unităţi s-au apro-i Din expunerea succintă a toarelor cu motorină se care noapte, dar nu toţi în producţia de minereuri 17,25 Tragerea
părute recent pe baza ho vizionat cu motoare Diesel, acestor exemple rezultă că face în tarlaua unde se colegii lor procedează ast a I.M. Hunedoara. în a- 17,35 La volan
tărîrii adoptate de Comite necesare procesului de pro nu în toate cazurile con ară. Ca urmare se atinge fel ; unii ies din brazdă ceste zile se lucrează in pentru
tul Politic Executiv al C.C. ducţie, pe care le-au vîndut ducerile de unităţi acţio o viteză de peste 180 ha cînd se lasă seara. De a- tens la montarea skipului auto
al P.C.R. rezulta că oame în mod ilegal, la persoa nează pentru a preveni şi pe zi. semeneă, trebuie rezolvată la puţul nr. 3, care Va 17,50 1 001 de
nii muncii, .în calitate de ne particulare şi cu preţ lichida- fenomenele care La Cooperativa agricolă urgent alimentarea trac intra în funcţiune în pri 20.00 Telcjurjia
proprietari ai mijloacelor mai mic, fiind montate pe conduc la păgubirea avutu de producţie din Boşorod toarelor cu motorină în ma decadă a acestei luni, lor)
de producţie, do producă mijloacele de transport lui obştesc. am întîlnit la arat, mier tarlaua unde se lucrează. asigurînd transportul op 20,20 Actualitat
tori şi beneficiari, răspund proprietatea acestora, pre- Aplicarea cu mai multă curi, 2 noiembrie, şapte Miercuri, de pildă, ca să tim al producţiei de mi nomie
nemijlocit de gospodărirea judiciindu-se avutul obştesc fermitate a principiilor au- tractoare, iar-Adam Moga, se alimenteze cu combus nereu din subteran la su 20.30 Din albu
judicioasă şi eficientă a tu cu peste 400 mii lei. toconducerii muncitoreşti şi inginerul şef al unităţii, tibil, mecanizatorii tre prafaţă la mina centrală. lor popul
turor mijloacelor materiale Astfel, fostul director co autogestiunii impune ca în evidenţia pe mecaniza buiau să vină la secţia din Tot în scopul creşterii tate de )
lcscu
şi financiare încredinţate mercial de la întreprinde vederea întăririi, în conti torii Lazăr Tămăşoi, Vic Chitid. Este adevărat că producţiei minei Ghelari, se
20,1(1 Cadran j
din proprietatea socialistă rea mecanică Orăştie, con nuare, a răspunderii oame tor Munteanu, Petru Vişoi distanţa ce o aveau de află în execuţie'un nou 21,10 Film arti
a întregului popor. Respec trar dispoziţiilor legale, a nilor muncii, a organelor şi loan Lupulescu. Interlo par cu as nu era mare, puţ de extracţie — nr. 4
tând'şi aplicînd ferm aceste delegat, în numele între de conducere colectivă faţă cutorul ^ostru ne spunea dar oricum acest fapt — unde lucrează şi briga nire cu
lor)
deziderate, majoritatea con prinderii, o persoană par de avutul obştesc, să se a- că se ara cîte 25 ha pe zi, scotea din lucru un trac da de investiţii condusă 22.00 Medalion,
ducerilor unităţilor socia ticulară să ridice un motor corde maximă atenţie gos ceea ce este o viteză bună tor pentru o jumătate de de Vasile Stan, unul din 22.30 Telcjurna
liste din judeţ au întreprins de la Uzinele „Tractorul" podăririi riguroase a mij pentru forţele mecanice oră şi, în plus, se făcea tre cei mai destoinici să lor)
acţiuni care să conducă la Braşov, inlesnindu-i aces loacelor materiale şi finan mobilizate la această lu risipă de motorină. pători de puţuri de ex
prevenirea păgubirii avu tuia din urmă să-şi procu ciare încredinţate din pro crare. în ziua aceea însă Şi în cooperativele agri tracţie de la I.M. Hune
tului obştesc, descoperirea re motorul la preţ de pro prietatea întregului popor. ar fi trebuit să se afle cole de producţie din Bre doara.
şi recuperarea prejudicii ducţie şi nu la cel cu amă în spiritul perfecţionării în brazdă 10 mijloace me tea Strei, Batiz, şi Strei — Care-i stadiul lucră
lor, tragerea la răspundere cadrului organizatoric al canice, adică toate trac arăturile adinei de toam rilor, tovarăşe Stan ? —
BUCUREŞTI
a persoanelor vinovate, nuntul. democraţiei muncitoreşti, toarele secţiei de mecani nă cunosc un ritm cores l-am întrebat deunăzi, la dio jurnal; 7,3
contribuind la obţinerea u- In acelaşi mod au proce prin adoptarea Legii nr. zare ce deserveşte unita punzător de desfăşurare. Ghelari, după ieşirea din de onoare al
nor rezultate bune în acti dat şi conducerile coopera 3/1983 cu privire la con- tea.! Trei tractoare se La C.A.P. Strei, de pildă, o şut. Revista prese
mclodiiloi
vitatea economico - finan tivelor meşteşugăreşti „Strc- tractul-angajament revin aflau însă în incinta sec formaţie de zece tractoa — Faţă de plan am să rul ştiri; 0,1
dc
ciară. iul“ Călan şi „Moţul" Brad, sarcini şi obligaţii deose ţiei din Chitid, avînd di re coordonată de Petru pat în plus, în adîncime, ascultătorilor;
Cu toate acestea, în ulti Cooperativei de producţie, bite 'organelor decizionale ferite defecţiuni, inginerul Achim, inginerul şef al 18 m. Sînt condiţii grele de ştiri; 10,05
ma perioadă s-au constatat achiziţii şi desfacerea măr din întreprinderi, cu privi şef al cooperativei ne cooperativei, a arat, în de lucru — ne aflăm la ţa; 10,25 At
la unele unităţi, pagube furilor Mărtineşti şi altele. re la apărarea avutului ob spunea că a fost anunţată două zile 75 ha. 100 m. sub nivelul mării, 10,50 Partidul
11.00 Buletin
materiale produse, în prin La Cooperativa de pro ştesc. în virtutea acestor conducerea S.M.A. Călan în alte unităţi însă, e căldură mare, sînt infil Vreau să şlii
cipal, prin faptele preme ducţie, achiziţii şi desface reglementări, consiliile oa de starea tehnică a celor cum sînt cele din Bretea traţii de apă —, dar noi citate; 12,00 B
ditate antisociale, infracţio rea mărfurilor Turdaş s-a menilor muncii răspund trei tractoare, că s-a pro Română şi Vilccle, arătu ne vom depăşi planul şi 12.05 De toal
turiştii; 12,30
nale, aje unor persoane, constatat o lipsă în gestiu nemijlocit pentru stabilirea mis depanarea lor ur rile au rămas în urmă. angajamentul anual. folclorului; 1
ori prin neglijenţa de care ne de peste ' 200 ,;nii lei, măsurilor necesare gospo gentă la faţa locului, dar Iată de ce, în întreg con — înseamnă că sînteţi o mieră rr ' >-i
au dat dovadă cei însărci cauzată de sustragerile, în dăririi judicioase a patri pînă miercuri la ora 14 siliul unic agroindustrial brigadă bună, vă înţelegeţi la 1 la
club; 16,, Ai
naţi cu controlul. mod sistematic, de nume moniului încredinţat, iar promisiunea nu se reali Călan se impune sporirea ca între ortaci şi obţineţi 16.05 Dezbatei
De exemplu, la Sectorul rar, clin casierie de către biroul executiv al c.o.m.. în zase. considerabilă a vitezei de lună de lună rezultate 16,25 Cîntece
revoluţionare
de exploatare forestieră fosta contabilă, prin întoc calitate de gestionar colec Deci, o problemă ce lucru la arături. în acest frumoase. donate eeonoi
Dobra, din subordinea mirea de documente false, tiv., asigură ducerea- la în trebuie rezolvată, cît mai scop tractoarele trebuie să — Da şi l-aş remarca în Ictin de ştiri
I.F.E.T. Deva, pe parcursul înregistrări eronate şi dis deplinire a hotărîrilor a- repede la Boşorod şi în fie scoase de la alte lu primul rînd pe şeful de patrie; 17,45
mai multor ani, s-a produs trugeri de acte, iar la ma d op ta te. alte , unităţi este punerea crări şi introduse la arat, schimb Mihai Aroşculesei, iară; 18,00
Radiojurnal
o pagubă de peste 2 mi gazinul universal din Ba IOAN DAVID în stare de funcţionare a să sc lucreze şi noaptea pentru tenacitatea şi dă armare, peni
lioane lei, prin crearea — niţa, din subordinea inspector şef tuturor tractoarelor şi in- cît mai tîrziu, să se eli ruirea sa în muncă. Dar Muzică, infp
în mod premeditat — a u- l.C.S.M.1. Petroşani, s-a al Inspecţiei teritoriale •troducerea acestora î'n mine cu maximum de toţi cei 16 oameni din Radiojurnal
rală * Ştiri
nor plusuri de material produs o pagubă de peste financiare de stat brazdă. în apelaşi timp, operativitate defecţiunile brigadă sînt harnici şi dv. ; 22,00 O
lemnos, datorită recepţiilor 400 mii Iei, datorită efec a judeţului Hunedoara se impune a se lucra la ce se ivesc la mijloacele ' conştiincioşi. 23.00 Pagini
mecanico. Conducătorii de — Cînd va fi gata o- „Cinlec gitai
formaţii au datoria să biectivul ? Vvain ; 23,30-
muzical.
asigure alimentarea "cu — La sfirşitul anului vii
Rezultatele înregistrate - un pas motorină la faţa locului, tor vor trece coliviile
pe puţul nr. 4 dc extrac
să se ocupe mai mult de
aprovizionarea cu fiare de ţie de la mina centrală
sigur spre producţia anului viitor plug. să folosească din plin Ghelari, ducând „la ziuă"
timpul bun dc lucru al tot mai mari cantităţi de
DEVA:
Şa
(Urmare din pag. 1) ţiei. De fapt, pe posturile acestor zile. minereu de fier. Ciprian Por’
1
„cheie; avem muncitori, riile I-II (/
mai bine-zis muncitoare — Producători agricoli fruntaşi DOARA: Or
înguste" în flux, a conti întoarce <M.
nuat maistru) principal ponderea o deţin femeile, la livrarea laptelui fără soare:
ducii lui Şui
loan Codrea, acolo unde aproximativ 90 la sută din contractaţi, Viorica Comic gistul); Faci
din cauza unor condiţii personal — bine pregătite Producătorii agricoli din care a contractat i 500 li ta) i N* oast
mai grele de exploatare u- profesional, lucru ce con satul Tîrnava dc Criş au tri şi a predat 2 000 litri rul); 'R<
N
tilajele noastre se defec feră activităţii noastre livrat pînă acum cantita şi Aurora Coman care a umbr. (Un
capada
tau destul de des şi înre cursivitate. tea dc 188 hl lapte, cei din contractat 600 litri şi Fantoma lu.
gistrau o serie de staţio Continuitatea procesului Ociu 152 hl, iar cei din a p r e d a t 900 litri, (Cultural); X
cui,
pcftrolu
nări (care afectau în mod de producţie este un alt Ciungani 120 de hl. Prin în satul Ocişor, Floare (Luceafărul)
direct calitatea de minereu element care stă la baza tre cei cu o bună contri Iovan a contractat 1 000 cana (Mine
preparat). Aşa se justifică, creşterii randamentelor de buţie la înfăptuirea pro de litri şi a predat 2 300 SA: Prunc
de altfel, şi schimbarea extracţie. Pentru a avea o gramului de autoaprovl- ardelenii (IV
amplasării staţiei de pom continuitate, o ritmicitate, zionaro se numără produ de litri, iar Pascu Trifan HICANI: M
iubirea
e
de
litri
500
a
contractat
pe de steril (din hala fil mai ales, am văzut de ce cătorii Lcontin Obîrşan, şi a predat 900 de litri. Ei BRAD: 2
trelor în exteriorul insta pste nevoie. însă continui care a contractat 1 000 de oferă exemple bune do I—11 (Stea
RAŞTIE :
laţiei), eliminînd astfel de tatea în flux influenţează litri şi a predat 1 300 de urmat şi pentru alţi pro (Patria); A
fecţiunile electrice ce sur în mod direct şi calitatea litri, Dimitrie Başa, care ducători agricoli. (C. Ion, ticii — ser
veneau din cauza umidi producţiei. Şi despre cali a predat 700 1 faţă de 300 corespondent). ra); GEOA<
tăţii ridicate din hala fil tate încă o opinie: şita nopţii!
ră); HAŢEC
trelor. O dată cu această — Producţia noastră s-a niţei Ralu 4
schimbare de amplasament încadrat întotdeauna în in Sindromul
am trecut de la acţionarea dicatorii de calitate, a arătat „Vom continua susţinut activitatea CALAN: C
de cultur
pompelor cu curele trape- inginera D. Păran Am în- Mult mai
zoidale la acţionare pe ba tîmpinat unele greutăţi ia toate obiectivele din amonte" rea (Mureş
ză de cuplaje, lucru ce eînd am trecut de la uti ducii (Lum
măreşte siguranţa acestora lizarea reactivilor de im (Urmate din pag. 1) — Ne-ara propus ca, în întâlniri tir
în funcţionare. Pot apre port la folosirea reactivilor afară de depunerile de ar
cia că hotărîtoare pentru indigeni. Perioada a fost încă două asemenea insta gilă şi betonările la supra
realizarea planului în cele scurtă. Şi acum nu mai văd laţii complexe pregătite de faţă, în iarnă activitatea
de
Pe
uzina
preparare
mai bune condiţii este, fi alte oprelişti in fsţa unei „cheie" fluxul de muncitori bine la pregătiţi Boiţa, iu punctele lucru), şi de frontul Ne- să continue în toate fron
lucrează
Munca
profesional.
resc, funcţionarea utilaje calităţi superioare 'a con ce o desfăşoară este subordonată unor importante impera tiş-Amonte, unde pregăti turile de lucru. De aceea, Timpul
lor. De la începutul anului centratului ce îl producem. tive : sporirea randamentelor de extracţie, îmbunătăţirea ca rile sînt efectuate în pro am avut grijă să ne asi azi, 4 nc
Vremea
producţia noastră nu a fost Unele greutăţi mai exis lităţii producţiei, creşterea indicilor de utilizare a capacită porţie de 90 la sută. gurăm ponderea lucrărilor cu cerul vi
ţilor de producţie şi a timpului de muncă. în. loto : Ope
afectată de staţionările de tă însă la Uzina de prepa ratoarea Maria Mihăiescu şi maistrul loan Codrea urmărind De asemenea, vom înce în subteran. Fabricile de senin. Vînt
utilaje. Personalul munci rare Boiţa din cauza debi fluxul de producţie pentru a putea interveni cu operativitate pe să excavăm mecanic la betoane sînt pregătite, adi la moderai
tor de la întreţinere, între tului de apă, insuficient în la reglarea procesului tehnologic. aducţiunea secundară, cu că sînt dotate cu staţii peraturile
cuprinse în
care se numără lăcătuşii unele perioade ale anului, Foto : D. CORPADE o maşină de forat în sec termice pe cărbune, meni de, iar cel
Ionel Budriş, Maria Jur- însă aceasta este o proble ţiune plină- de producţie te să asigure continuitatea 11 şi 1G g
se va se
joni, Nicolae Gavrilă şi e- mă ce va fi soluţionată în românească. Este prima de betonării în tot timpul. A- brumă loc;
lectricienii Cornel Cosa, viitor.*» Gospodărie—anexă la Vata de Jos acest fel construită de spe vcm asigurate şi stocurile La munt
loan Păran se află în per Important este că tot cialiştii români. în prezent fi frumoas
manenţă lingă utilaje, le ceea ce stă în puterea a- Oamenii muncii de la nizată o crescătorie de facem pregătirile necesare de iarnă în staţia de sor riabil. \ Y
Vin tul
urmăresc mersul, intervin cestui harnic colectiv de Cooperativa de producţie, iepuri de casă şi aduse şi pentru a o introduce în tare a balastului din Sub- din sud.
eu promptitudine acolo muncă, din care fac parte achiziţii şi desfacerea măr lucru pe aducţiunea secun cetate, în 'aşa fel incit să Pentru urn
alte animale pentru efecti
unde s-ar putea ivi vreo şi operatoarele Liliana furilor din comuna Vata vele matcă, ai căror pro dară de la frontul debuşa- ne menţinem ritmul de zile : Vrem
general
caldă
avarie. Punînd un accent Clep, Maria Mihăiescu,. de Jos au construit din duşi vor fi oferiţi con re-baraj. Cu , a doua ase preparare a betoanelor de zonele depri
deosebit pe activitatea de Saltiţa Nopcca, Iulia Baie, prefabricate de beton şi menea maşină vom ataca 25 000 mc pe lună. La cen datorită pen
menu lui
de
revizie, noi am reuşit să Viorica Tat, se realizează, lemn o clădire pe 200 mp, tractanţilor cu statul. De lucrările la sectorul I-Nuc- trala hidroelectrică Clopo- râturile vor fi
preîntîmpinăm o seamă de că instalaţia de preparare avind rolul de gospodărie- asemenea, prin creşterea şoara, în frontul spre Rîu tiva a început montajul Vîntul •• va f
defecţiuni ce ar fi scos in este exploatată şi întreţi anexă. Pentru început, spa animalelor în această gos- I3ărbat. din sectorul
stalaţia pprţtru o perioadă nută în mod corespunză ţiul respectiv a fost popu podărie-anexă se va aco — Ce măsuri s-au luat celor două turbine şi pînă râturile mi nir
de timp din circuit. în a- tor, iar producţia este rea lat cu 8 porci pentru peri necesarul , de carne pentru ca în perioada rece, la sfirşitul anului centrala prinse între cele
de, iar
cclaşi timp pot spune că lizată în mod ritmic, mai îngrăşat, două scroafe pen-' pentru restaurantul din lo de iarnă, activitatea să va fi complet închisă şi a- 10 şi 16 gr;ic
şi cei care exploatează u- tot timpul înregistrîndu-se tru prăsilă, 50 de găini. calitate. (Ion Coţoi, cores continue în condiţii cît copcrită, pentru a se putea rîte în zo (M
sionare.
tilajcle acordă aceeaşi a- depăşiri substanţiale ale Urmează să mai fie orga pondent). mai bune şi în ritmurile continua lucrările de mon serviciu L. P
tenţic funcţionării instala sarcinilor de plan. planificate ? taj în condiţii bune.