Page 17 - Drumul_socialismului_1983_11

ÎNCHEIEREA vizitei oficiale
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! !
DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI

MIKA ŞPILIAK ÎN TARA NOASTRĂ
^7^™, TTT 3™, 7™, .777 HUMEDOftBAjj
S O C I A L I S M U L U I varăşul Nicolae Ceauşescu, intereselor României şi PLECAREA DIN
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
CAPITALĂ
to­
Vineri
după-amiază,
Iugoslaviei, şi vor da un
Vineri,
4
secretar
general
Parti­
impuls
oficială
de
colaborării
pe
dului Comunist al Român, nou şi puternic multiple încheiat vizita noiembrie, s-a
preşedintele Republicii So­ planuri între cele două prietenie întreprinsă ia
cialiste România, împreună ţări şi popoare. ţara noastră, la invitaţia
cu t o v a r ă ş a Elena Cei doi preşedinţi au t o v a r ă ş u l u i Nicolae
Ceauşescu s-a reîntîlnit cu apreciat că declaraţia co­ Ceauşescu, secretar gene­
tovarăşul Mika Şpiliak, mună creează o bază te­ ral al Partidului Comunist
preşedintele Prezidiului meinică pentru ridicarea Român, preşedintele Repu­
Republicii Socialiste Fe­ pe un plan superior a tra­ blicii Socialiste. România,
derative Iugoslavia, şi to­ diţionalelor relaţii de prie­ şi a tovarăşei Elena
tovarăşul
varăşa Ştefiţa Şpiliak. tenie şi bună vecinătate Ceauşescu, de preşedintele
Mika.
Şpiliak,
acest
cadru,
pre­
în
In preocupările cercetătorilor şi proiectanţilor mineri şedintele Nicolae Ceauşescu dintre ţările noastre, pen­ Prezidiului Republicii So­
tru o colaborare tot mai
şi preşedintele Mlka Şpi­ strînsă, mai fructuoasă în­ cialiste Federativ;' Iugo­
liak şi-au exprimat depli­ tre România şi Iugoslavia slavia, împreună cu to­
Promovarea de tehnologii eficiente, na satisfacţie pentru care pe plan politic, economic, varăşa Ştefiţa Şpiliak. a
re­
Ceremonia
plecării
zultatele
cu
rodnice
tehnico-ştiinţific,
cultural
Bă-
Gara
avut
se încheie această vizită, şi în alte domenii, în in­ neasa loc la erau arborate
unde
de instalaţii şi utilaje de mare randament încrederea că schimbul de teresul reciproc, al cauzei drapelele României şi Iugo­
înţelegerile
la
şi
păcii şi înţelegerii in Bal­
vederi
caro s-a ajuns corespund cani, în Europa şi în lume. slaviei.
— Tovarăşe inginer Du­ circuitul economic a noi cret, cum s-au materializat P r e ş e d i n ţ i i Nicolae
mitru Ciofrîngeanu, în ca­ rezerve de materii prime eforturile cercetătorilor şi CEREMONIA SEMNĂRII DECLARAŢIEI Ceauşescu şi Mika Şpiliak.
litatea dumneavoastră de şi minereuri, prin concepe­ proiectanţilor din institut COMUNE ROMÂNO-IUGOSLAVE tovarăşa Elena Ceauşescu
secretar ştiinţific al Insti­ rea, realizarea şi omologa­ la obiectivele Ia care sînt şi tovarăşa Ştefiţa Şpiliak
tutului de cercetări şi pro­ rea de tehnologii care să ei antrenaţi ? • T o v a r ă ş u l Nicolae claraţia comună româno- au sosit împreună la Ga­
iectări miniere Deva, vă permită valorificarea supe­ — La Moldova Nouă, de Ceauşescu, secretar gene­ iugoslavă. ra Băneasa în al cărei
rugăm să ne relataţi în ce rioară a tuturor clemente­ exemplu, se află în fază ral al Partidului Comunist După semnare, preşedin­ salon oficial s-au între­
direcţii şi-a concentrat lor utile din zăcămintele de punere în funcţiune in­ Român, preşedintele Repu­ ţii Nicolae Ceauşescu şi ţinut cîteva minute.
preocupările în acest an aflate in exploatare; rea­ stalaţia experimentală pen­ blicii Socialiste România, Mika Şpiliak şi-au strîns în continuarea ceremo­
colectivul din care faceţi lizarea unor tehnologii ca­ tru valorificarea molibde­ şi tovarăşul Mika Şpiliak, manile călduros, cu prie­ niei, o gardă militară a
parte ? re să permită atragerea în nului, din concentratele cu­ preşedintele Prezidiului Re­ tenie. participat tovarăşa prezentat onorul.
publicii
Au
Au fost intonate imnu­
Federa­
Socialiste
— La baza întregii noas­ circuitul economic şi valo­ prifere, care a fost conce­ tive Iugoslavia, au sem­ Elena Ceauşescu şi tova­ rile de stat ale Republi­
tre activităţi stau sarcinile rificarea conţinutului iazu­ pută şi proiectată în cadrul nat, vineri . după-amiază, răşa Ştefiţa Şpiliak. cii Socialiste Federative
deosebite puse în faţa cer­ rilor de steril şi hălzilor institutului nostru de un în cadrul unei ceremonii La ceremonie, au luat Iugoslavia şi Republicii So­
cetătorilor şi proiectanţilor de decantare de la unită­ colectiv format din ingine­ care a avut loc la Palatul parte persoane oficiale cialiste România.
din ramura minieră de ţile miniere; conceperea, rii Marin Popa, Mihai Consiliului de Stat, De­ române şi iugoslave. T o v a r ă ş u l Nicolae
Congresul al Xll-lea şi proiectarea şi executarea Ghcorghe, Valentina Tar- Ceauşescu şi tovarăşul
Conferinţa Naţională ale în faza de prototip a unor LA ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI GRELE Mika Şpiliak au trecut în
partidului, do celelalte do­ noi utilaje pentru subte­ novschi şi chimistul Do­ revistă garda de onoare.
cumente de partid şi de rian Turcu. Subliniez că în BUCUREŞTI Cei doi preşedinţi şi-au
ran, asimilarea de piese toate fazele cercetării, in­
Stat, cit şi cele reieşite la de schimb şi subansamble clusiv La testările efectua­ Preşedintele Prez’diului dimineaţa, întreprinderea strîns cu căldură mîinile,
Consfătuirea de lucru şi in- pentru unele agregate şi Republicii Socialiste Fede­ de maşini grele din Bu- s-au îmbrăţişat. Tovarăşul
tîlnirile pe care secretarul maşini miniere; găsirea u- te în unităţile metalurgi­ rative Iugoslavia, tova­ cu rosti. Nicolae Ceauşescu şi-a
general al partidului, tova­ nor soluţii şi tehnologii ca­ ce, rezultatele obţinute au răşul Mika Şpiliak, îm­ Preşedintele Prozidiului luat. de asemenea, rămas
fost bune. A fost pusă în
răşul Nicolae Ceauşescu re să ducă la reducerea funcţiune instalaţia pentru preună cu tovarăşa Ştefiţa
le-a avut cu cadre' de con­ consumurilor de materiale, recuperarea fierului din Şpiliak a vizitat, vineri (Continuare în pag. o 4-a) (Confirmare în pag a 4-a)
ducere şi specialişti din energie electrică şi com­ — o — <» — • —
domeniul mineritului şi bustibili; dezvoltarea acti­ sterilul depozitat la iazul
de decantare nr. 1 do la
geologiei. Prin urmare, cău- vităţii de microproducţie, Teliuc. în acelaşi timp, am
tînd să împletim cit mai în atelierele şi instalaţiile acordat o atenţie maximă întărirea disciplinei şi răspunderii
strîns activitatea de cerce­ proprii. realizării sarcinilor la ex­
t e
l i e
A
tare şi proiectare cu pro­ — Dată fiind importanţa port, unde ne-am onorat la ric al I.M. r u l do scu­ Oraş 1 io. în muncă - factori hotărîtori în
ducţia, ne-am canalizat e- direcţiilor în care colecti­ Fiecare metru pătrat tlft
forturile în următoarele vul şi-a concentrat atenţia, MIRCEA LEPĂDATU spaţiu este utilizat, cu folos
direcţii-: introducerea în v-am ruga să arătaţi, con­ in scopuri productive. realizarea producţiei sortimentale
(Continuare in pag. a 2-a)
Cu trei zile înainte de Abaterile de acest gen
Suplimentar — 6 800 tone minereu de fier finele lunii octombrie am au tras greu în balanţa
De Ia începutul anului, mare, la pregătiri, planul examinat la oţelăria elec­ producţiei pe luna octom­
Secţia minieră Teliuc, din pe 10 luni a fost înde­ trică nr. I a Combinatului brie. Am vrut să stăm de
cadrul întreprinderii mi­ plinit în procent de 18,0 siderurgic Hunedoara pre­ vorbă cu eîţiva absento-
niere Hunedoara, a ex­ la sută, iar la investiţii ocuparea colectivului pen­ mani. Nu s-a putut. Sau
tras peste prevederile de de 2,2 la sută, înregis- tru realizarea sarcinilor la erau pe alte schimburi, sau
plan mai mult de 6 800 trîndu-se o depăşire a producţia fizică sortimen­ figurau în pontajele schim­
tone de fier în minereu productivităţii muncii de tală. inginerul Iosif Vaida, bului 1 (în ziua documen­
marfă. Rezultatul are la peste 0 Ia sută. între şeful secţiei, era nemul­ tării ne astru — 28 octom­
bază buna organizare a brigăzile cu cele mai ţumit do rezultatele obţi­ brie) tot nemotivaţi. Unora
lucrului pe formaţii şi mari depăşiri de plan se nute de la începutul lunii li s-a desfăcut contractul
schimburi, exploatarea numără cele conduse de
judicioasă a utilajelor Aurel Marincaş, Potoki
din dotare şl a forţei Nicolae, Ioan Maican, OŢELĂRIA ELECTRICĂ HR.
de muncă, controlul rigu­ Nicolae Safta, Traian Si- A C. S HUNEDOARA
ros, zilnic, al îndeplini­ mulei, Nicolae Buhaciuc,
rii sarcinilor atît la pro­
ducţie, cîl şi la pregă­ Mihai Amariel, Ştefan în care s-a lucrat în acord de muncă, intre ei: Ioan
tiri şi investiţii. Ca ur- Onuţă, Vasile Ilie. global, formă de retribui- Mihalea, Sorin Potra, Ioan
re — se ştie — care dc- Negrea Banu, Nicolae Ciz-
directă,
VVMVAWWN%riW^W W^iW.V.WiV%V*mVf^MVVMSW^*V//NV.W^*WNVV.V«V«WaV«V-.V.Y« J termină legarea a retribuţiei maşu, Lazăr Fărcean. Al­
1
ţii sînt in situaţia de a fi
nemijlocită
Pregătirile pentru stabulaţia animalelor trebuie grabnic încheiate! fiecărui om al mujicii de eliminaţi din colectiv :
fizică
producţia
Gheorghe Matraş şi Moise
realizată,
precum şi de condiţiile în
trei nemotivate, Coste] Pă-
care s-a obţinut această Florea au acumulat cîte
în unităţile ce aparţin Mihăieşti şi Sălişte încă ţie deoarece unitatea n-a rezolvate problemele ali­ producţie. duraru, Viorel Tecaru, Ioan
Consiliului unic agroin­ n-au fost spoite, uşile nu asigurat lemnul la timp. mentării cu apă. — Am făcut mari efor­ Huţan — cîte cinci, Petre
dustrial Ilia s-a manifes­ se închid şi multe gea­ Oare cît a fost vara de Dacă ne referim la mo­ turi, ne-am străduit să în­ Andrei, Daniel Oprea, Se-
tat preocupare pentru a muri n-au sticlă. La C.A.P. lungă conducerea coopera­ dul cum sînt pregătite sai­ deplinim planul, dar, cu bastian Similea, Andrei
se asigura condiţiile cele Gurasada încă nu s-a re­ tivei n-a avut vreme să vanele pentru iernarea toate acestea rămînem res- Imre — cîte două, Corio-
mai bune pentru stabula­ parat grajdul din brigada procure lemnul necesar? oilor, trebuie să spunem tanţieri — preciza interlo­ lan Ştefan şi Ioan Prip —
ţia animalelor. Cu prilejul Uleş. Ni s-a spus că în La C.A.P. Sălciva a rămas că aici situaţia este ncco- cutorul. Rămînem datori cîte nouă, respectiv zece
raidului efectuat recent acest adăpost vor ierna nereparat şi nevăruit graj­ respunzătoare. Singura u- cu diferite mărci de oţe­ nemotivate (? !). Pe cei cu
prin cîteva ferme zooteh­ oile cooperativei, care se dul din satul Pojoga. nitate unde saivanele au luri pentru ramurile de vîrf o absenţă nu i-am nomina­
nice am constatat că, în află încă la păşune. A- -O problemă ce se cere fost reparate şi curăţate de ale economiei naţionale. lizat. Dintre muncitorii în
general, adăposturile sînt ceasta nu poate fi un mo­ grabnic soluţionată este gunoi este C.A.P. Zam. — De ce aţi ajuns în a- termen de probă: Florian
reparate şi pregătite pen­ tiv ca adăposturile să fio cea a asigurării apei pen­ în celelalte unităţi — ceastă situaţie ? Cui se Ghlţă — două nemotivate,
tru iernarea animalelor. C.A.P. Dobra şi Gurasada datorează rămînerile în Rujdi Chiamil — trei, Va­
Cele cinci grajduri ale C. U. A. S. C. ILIA — lucrarea abia a înce­ urmă ? sile Arsente — şase. Ne
C.A.P. Burjuc, de pildă, au put, iar la C.A.P. Roşcani, — Vina nu este numai a oprim aici. Numărul ab-
altora, ci şi a noastră — a sentomanilor la această sec­
fost reparate recent şi vă­ Ilia, Sîrbi şi Burjuc nu
ruite, uşile se închid bine, lăsate fără uşi, să nu se tru adăparea animalelor, s-a întreprins nimic în intervenit în discuţie ingi­ ţie este încă mare. Criti-
a fost montată sticlă la repare acoperişul. La în această perioadă vite­ această privinţă. Iată de nerul Gheorghe Pogea, şe­ cile ce le-au fost aduse în
ful atelierului elaborare. O
faţa colectivului şl la ga­
toate ferestrele. Asemănă­ C.A.P. Dobra, adăposturile le sînt scoase încă la pă­ ce se cere ca în toate bună parte dintre nereali- zeta de perete, sancţiunile
tor stau lucrurile şi la de animale de la Făgeţel, şune şi adăpatul lor se unităţile menţionate să fie zări se datorează indisci­ administrative aplicate, dis­
Bretea Mureşană, Lăpuş- Stretea şi Âbucea arată poate face din alte surse. grabnic încheiate pregă­ plinei şi pregătirii necores- cuţiile pe care organul de
nic, Ilia, Roşcani şi în tot aşa cum arătau în Dar nu este departe vre­ tirile pentru Iernarea ani­ punzătoare- a trenurilor de partid şi conducerea sec­
alte C.A.P. primăvară, adică murdare, mea cînd animalele vor malelor, ştiut fiind că de turnare, fapt evidenţiat şi ţiei le-au iniţiat cu cei în
Din păcate, nu peste tot cu uşi ce nu se închid şi intra în grajd pentru o condiţiile ce se realizează de diagrama realizărilor: cauză nu şi-au făcut efec­
situaţia se prezintă astfel. cu sticlă lipsă la ferestre. lungă perioadă de timp. în zootehnie depinde în zilnic s-au elaborat între tul aşteptat. Ei continuă
La C.A.P. Roşcani, adăpos­ Argentina Mihuţ, şefa de De aceea, este necesar ca măsură hotărîtoare soarta 500 şl 700 tone de oţel. Alt­ să promită, să-si ia anga-
turile din apropierea se­ fermă, afirmă că respec­ la C.A.P. Sălciva (adăpos­ producţiei animaliere. fel zis, oscilaţiile sînt con­ LIVIU BRAICA
diului au fost puse la tivele grajduri n-au fost tul din Pojoga), Bretea secinţa directă a unor re­
punct, dar cele din satele amenajate pentru stabula- Mureşană şi altele, să fie T. BONDOR petate absenţe nemotivate. (Continuare in pag. a 2-aJ