Page 19 - Drumul_socialismului_1983_11

* SÎMBĂTĂ, 5 NOIEMBRIE 1983 Pag. 3

văr, în „Agora" oamenii
; ■ de , ani; de la îăumro&r cetăţii împletesc cununi \ O „CARTE DE VIZITA"
'IZIUNE de lauri patriei ! ţie, vatră \ CARE NU INVITĂ
„Cinstire
•
naţional unitar român - străbună" — prima ediţie \ Aspectul ordonat al
a săptămînii cultural-edu- i exteriorului unei unităţi
• Recital de poezie. Ce­
a vaiete a naclul „Flacăra" al scrii­ cative de la Turdaş s-a } comerciale este de re-
lin Atlantis“ Cucerirea independenţei de stat a României torilor hunedoreni s-a reu­ încheiat cu succes. Orga­ j gută „cartea de vizită"
episodul X nit într-o emoţionantă ma­ nizată de Consiliul comu­ ^ care face cumpârătoru-
luzi că nal de educaţie politică şi i lui prima invitaţie. Mai
de săp- în 17? — cauză a tuturor românilor nifestare dedicată aniversă­ cultură socialistă, prin
I — (parţial rii a 65 de ani de la fău­ manifestări care au cinstit J sint magazine care nu se
rirea statului naţional uni­ ) pot mindri cu o astfel de
ale istoriei, evenimentul istoric de la l reclamă, curăţenia vitri­
nicipiul Pi- Idealurile de unitate şi te a lumii", scria George transilvăneni priveau răz­ tar român. Recitalul de 1 Decembrie 1918, săptămâ­ nelor şi trotuarelor din
ortaj independenţă au înzecit în Bariţiu în „Gazeta Tran­ boiul de independenţă erau poezie inchinat evenimen­ na culturală de la Turdaş
politicii cunoscute în România, faţă liind privită ca ceva
iţitic (color), vremurile de restrişte for­ silvaniei" din iunie 1877. tului a fost susţinut de s-a încheiat printr-un spec­ facultativ. Un astfel de
natura" ţele poporului român, fă- Aurel Mureşianu, ziarist şi unde se atrăgeau in cadre­ Neculai Chirica, Ioan Evu, tacol realizat cu concur­ exemplu ni-l oieră Com­
seri cîndu-1 să înscrie pagini de viitor redactor al „Gaze­ le armatei române unii o- Ion Urdă, Stelian Dena, sul tarafului şi soliştilor
(parţial co- fiţeri din Transilvania, ca plexul comercial pentru
adevărată epopee în lupta tei Transilvaniei" lansa în­ Maria Bucătaru, Cornelia vocali din satul de centru, desfacerea produselor a-
t «Ic săp- împotriva cotropitorilor demnuri pentru intrarea generalul Traian Doda şi David, Carmen Demea, brigada artistică şi grupul groalimentare din Haţeg,
I). Din Bu­ străini, pentru apărarea pă- neîntîrziată în acţiune a colonelul David Ursu. Nu­ Nicolae Mustaţă şi alţii. vocal din Spini, cu mon­
ri şi muzică armatei române, iar Geor­ meroşi tineri transilvăneni unde lucrătorii nu mătu­
opetlia mîntului şi libertăţilor sa­ • „Agora" — revista de tajul literar muzical, gru­ ră în faţă nici la închi­
nvizibil" (co- le. Un astfel de moment ge Bariţiu exprima în di­ s-au înrolat ca voluntari. cultură cu public de la purile vocal şi foile, bri­ derea unităţii şi nici la
pisodul 2 culminant îl constituie răz­ verse articole solidaritatea Erau români din Braşov, Brad a dovedit, şi cu nu­ gada artistică şi soliştii
muzicale boiul pentru independenţă, românilor din Transilvania Făgăraş, Sibiu, Orăştie, mărul din luna octom­ redeschiderea ei conform
umorului din satul Pricaz. Momen­ programului de după-
purtat de România în anii cu lupta justă a României. Hunedoara, din Munţii A- brie, că slujeşte frumosul tele evocare cu tema „U-
la circ 1877—1878, moment ce a în multe localităţi din puseni şi din alte colţuri prin cuvînt şi imagine — nirea — înfăptuire a în­ amiază, in interior - a-
(parţial co- avut un puternic ecou în Transilvania s-au organi­ ale Transilvaniei, printre ceeaşi lipsă de preocu­
>ort care căpitanul Moise Gro- aşa cum şi-a declarat, din­ tregului popor" au fost pare faţă de ordine :
Televiziunii. rîndurile populaţiei româ­ zat comitete de femei care tru început, deviza activi­ susţinute de Adriana Ru- resturi de frunze de la
neşti din Transilvania şi au adunat bani, îmbrăcă­ za din Banat, care s-a evi­ tăţii. Fiecare alocuţiune — su, Doina Antonescu (Mu­ rădâcinoase sint presăra-
Banat. Un călător francez minte şi articole sanitare denţiat în luptele de la de la „cartea eu proză" zeul judeţean), Dorina Si-
BMBMWWHii pentru ostaşii români. So­ Griviţa, fiind decorat cu 1 te pe jos, lăzi clădite una
în trecere prin Braşov în ţiile unor fruntaşi ai luptei „Steaua României" şi le­ la „file de istorie zărăn- coe, Aurelia Erdos (Biblio­ I peste alta. Şi aceasta în
HBBMM acele zile nota: „ ...Românii naţionale au luat iniţiati­ gendarul badea Cîrţan, cio­ deană", fiecare moment — teca judeţeană) şi prin ) timp ce unitatea nu era
din Transilvania nu pot de la „dicţionarul muzical" proiecţii cu filmul artistic i aglomerată. „N-am avut
I: 7,00 Ra­ face altceva decît să nu­ va colectării de bani, pan­ ban din mărginimea Sibiu­ la „coloana cu imagini" a românesc „Mihai Vitea­ ) timp“ - se scuză vînzăto-
ia panoul trească aceleaşi sentimente samente, îmbrăcăminte lui, ce a trecut cu turma fost o reuşită. într-ade- zul".
num cii ; 8,00 pentru ostaşii români ră­ sa în România, a vîndut-o, 1 rul Viorel Jurjoni. Dar
; 8,10 Curie- care domnesc în ţara ma­ iar banii i-a pus la dispo­ ^ pentru a-şi servi cunoş-
; 9,00 Buletin mă". Revista vieneză „Der niţi. Colecte de bani sînt i tinţele şi chiar a le lavo-
Audienţa ra- organizate pe tot întinsul ziţia armatei, . el personal
etin de ştiri; Osten" sublinia că milioa­ Transilvaniei şi Banatului, luptînd ca simplu soldat J riza intrarea pe după
iterară radio; nele de români din cu­ împotriva turcilor. Din ju­
i de muzică prinsul monarhiei austro- fiind trimise apoi lui D. Gr.
isodia Româ- ungare „...urmăresc cu sen­ Ghica, preşedintele socie­ deţul nostru sînt cunoscuţi
etin de ştiri; tăţii române de „Cruce Ro­ voluntarii Nicolae Ciucean
iers intr-un timente de cea mai intimă din Orăştie, Adam Henţes-
i Publicitate ; participare sufletească a- şie" din Bucureşti. Astfel
le ştiri; 12,05 cest război glorios al fra­ de acţiuni au avut loc la cu din Rişca şi alţii.
; 12,35 Din Deva, Haţeg, Baia de Criş, în anii 1877—1878, după
irul’-' 12,45 ţilor lor". cum apreciază tovarăşul tejghea pentru a-şi a-
-tv. ; Presa românească din Orăştie în judeţul Hune­ lege marfa avea sufi­
,v)0 Me- Transilvania a luat de la doara, la Cluj, Gherla, Dej, Nicolae Ceauşescu, „...s-a cientă răbdare (!).
- Buletin Cîmpeni, Blaj, Braşov, Să­ scris o pagină impresionan­
Cintă Florica început o atitudine favo­ tă de solidaritate naţională IN RITM DE... MELC
ioizen, Dumi- rabilă faţă de războiul de laj, Lugoj şi în alte loca­ Acum, cînd iarna este
Dumitru Bă- independenţă, publicînd ar­ lităţi. Acţiunile n-au în­ în realizarea uneia dintre aproape, locatarii blocu­
ntin Bordcia- cetat nici atunci cînd auto­ cele mai de seamă năzuin­ rilor din comuna Dobra
nu; 16,30 Arii ticole în care fruntaşi ai rităţile austro-ungare au ţe ale întregului nostru
17,00 Buletin vieţii politice româneşti îşi sînt îngriioraţi şi nemul­
Cu patria in exprimă adeziunea faţă de luat măsuri pentru desfiin­ popor". ţumiţi de modul cum se
■ta; 17,30 Mu- ţarea acestor comitete de Visul de unitate deplină lucrează la noua centrală
dă; 17,50 Mi- România şi cheamă pe toţi ajutorare, diverse persoane şi independenţă al tuturor
orge Nicoles- românii să-şi aducă contri­ termică, de unde urmea­
■ serii: ★ Ra- buţia la cauza fraţilor lor. particulare continuînd co­ românilor s-a îndeplinit ză cn II se furnizeze căl­
ăptămîna po- lectarea celor necesare răz­ prin lupta neîncetată a po­ dură. Lucrul se Iace aici
şi internaţio- Cauza ostaşului român boiului, aşa cum a făcut porului român în etape
luzică, infor- e o cauză generală Pe apucate, cu dese în­
tadiojurnal * Manole Diamandi din Bra­ succesive istorice, dar ade­ treruperi fapt pentru care
lă La su- r o m â n ă , victoria lui şov, Ana Ţinea din Orăş­ vărata unitate şi indepen­ si canalul termic stă în
i,08' Jtadiojur- e a întregii naţiuni, fie a- tie şi alţii. denţă naţională s-a înfăp­ suferinţă de mai multe
îică de dans; ceea risipită în oricare par- O altă formă de partici­ tuit în anii noştri, sub con­
e ştiri; 23,30— luni rie zile. Conducerea
muzical. pare activă a românilor ducerea Partidului Comu­ santinruliri J. C. H. care
din Transilvania şi Banat nist Român, în frunte cu executX Investiţia ce pă­
„Am la susţinerea războiului de secretarul său general, to­ rere are despre o ase­
independenţă a fost pleca­
varăşul Nicolae Ceauşescu.
menea, stare de lucruri ?
cravata mea, rea de voluntari în armata Prof. DUMITRU BARNA Olga Plescan lucrează la cusut feţe încălţăminte. Ea depăşeş- „URGENT" POATE
Fabrica
de
Hunedoara.
III-A.
cusut
încălţăminte
Linia
Senti­
operativă
română.
ÎNSEMNA 6 LUNI
a (Patria) ; sînt pionier 11 mentele cu care românii Arhivele statului Deva te planul lunar_______ cu 5—10 la sută. DE AŞTEPTARE ?
nbescu — se­
ta) ; HUNE- ua, poate însemna !
il păianjen se De cîte ori s-a cîntat, esceasiu uocd luam in
ern) ~ l Iubire în această toamnă, cu e- împliniri răsărite din ogorul hărniciei
lac ; Hai- coiiiiucru/e... promisiunea
. derur- moţie şi încredere totodată aaminisiratorului asocia­
ea lumii (Ar- „Am cravata mea, sînt pio­ tei ue locatari nr. 4 ain
(Constructo- nier/ Şi mă mîndresc cu Aflindu-ne in documenta- în modernele cuptoare tu­ captarea şi coborirea izvo­ să-i aducă perfecţionări.
ANI: Omul şl te în comuna Baru, un om, neI), plăci termoizolante. rului din munte, dar e eco­ cartierul Vasile Roaită,
embrie); Es- ea, sînt pionier 1“. Şi de S-o facă mai mare produ­ cun Petroşani, la numeroa­
:a); LUPENI: cîte ori cîntecul nu a în­ maistrul Dumitru Totoreanu, Din vară, ne-au sosit şi nomică şi bine venită. cătoare de energie elec­ sele sesizări ale locatari­
Barbă Neagră fiorat inimi sub coroanele de la I.C.S, Hunedoara ne proaspeţii absolvenţi de la Şi-apoi, cui nu-i convine să trică.
LCAN: Prun- vorbise despre apartamen­ Alba lulia, care, după ter­ bea in arşiţă de august apă Inventivităţii celor din Ba­ lor din Diocul nr. 9. Aici,
şi ardelenii gorunilor de la Ţebea. de mai multă vreme, co­
LONEA: Cap­ Aşa a vibrat şi cînd şoi­ tele ieşite din miinile con­ minarea cursurilor şcolii rece care va curge prin ro­ ru I se adaugă hărnicia ; loana .pentru evacuarea
ii ; ANINOA- mii patriei din clasa a Il-a structorilor, clădite in ini­ profesionale au desprins binetele din bucătării ? hărnicia cu care au mun­
, petrolul şi ma aşezării, apartamente parte din secretele fabrică­ De lapt, aplecarea celor cit ogoarele comunei care resturilor menajere este
icitoresc); U- B a Şcolii generale nr. 1 defectă, dar în dreptul
mai de preţ Simeria au trăit aici mo­ cu care — zicea el — „se rii produselor refractare. din Baru spre folosirea re­ iată, in vara aceasta au ro­ etajului doi .prezintă chiar
(Retezatul) ; mentul primirii in Organi­ poate concura la orice con­ .„Nici n-apucasem bine surselor naturale ale locu­ dit îmbelşugat. Numai de
ro — seriile zaţia pionierilor, a însem­ curs... naţional şi... Inter­ să consemnăm toate aceste rilor nu e o preocupare de pe terenurile cultivate cu un serios focar de infec­
. roşie) ; O- national". date, că un alt om, care, ţie. Factorii răspunzători )
.tunericul alb nat angajament solemn cu azi, de ieri. Dacă în mo­ cartofi s-a obţinut o can­ de remedierea acestei si­
irul şi sălba- ţara, cu iubirea faţă de pă- Şi, după cum aveam să in pas cu ceilalţi, grăbeşte mentul de faţă in toate titate de 42 de vagoane,
> I-n (Flacă- mînt, de popor, de partid. ne convingem la faţa locu­ devenirea nouă a meleagu­ grajdurile C.A.P. apa se a- sau cum ii place să spună tuaţii ori 'n-au aliat do­
J-BAI: In ar- lui, in spusele meşterului leanţele ■ celor de la bl. 9,
asa de cultu- „Am cravata mea, sînt pio­ rilor Barului, ne spune: llă la discreţia animalelor, inginerului agronom Radu ori stau slab cu simţul
Zestrea dom- nier" — cîntecul era înălţat constructor nu era nici in­ — in curind vom începe asta e tot o dovadă a spi­ Virgil, „dgiuă garnituri de
cia); BRAZI: din piepturi de copii pe care fatuare, nici laudă fără defrişările. Pină atunci tre­ ritului neostenit al celor tren cu vagoane doldora olfactiv. Oricum, nu mi­
seriile I-II ; flutura pentru prima oară margini. Era, în vorbele in­ buie luată legătura cu Oco- de cartofi", cea mai mare roase a 'bine, ci a lipsă
ipiraţia (Casa care au dat importanţa cu­ de interes !
I SIMERIA: cravata roşie cu tricolor. terlocutorului nostru, orgo­ producţie de cartofi, totală
preţ e iubi- II cîntau Dorin Borza, Adi liul meseriaşilor care ştia şi ia hectar, pe aceste CINE LE REVENDICĂ ?
; ILIA: Hai- Băceanu, Romana Giurcă, că trebuie să lucreze bine, LOCURI DESPRE CARE AM tocuri.
0. In urma transformării
Ramona Breaz, Dorin frumos, trainic, îngrijit. Era SCRIS LA TIMPUL VIITOR Este o nouă izbindă ivită
Cioclei, Mihai Magyari, e- orgoliul pe care majorita­ din anii trecuţi in gîndurile sursei de încălzire a
levi din clasa a Il-a C a tea celor care clădesc ia de mai bine ale locuitorilor halelor agroalimentare de
Şcolii generale nr. 2 Deva, Baru au dreptul să-l Invo­ Iul silvic Pui. Să vină pă­ venită căderilor libere de Barului, care a prins viaţă la Petroşani, elementele
veniţi la Ţebea, împreună ce, să-l afişeze în vorbe durarii să stabilim traseul apă. Şi roţile grădinăreştl, la ceasul acestei toamne. de cazan ale fostei cen­
cu învăţătorul Nicolae Ga- pentru că vorbele au aco­ tăierilor. Şi cei de la C.A.P, care in vara viitoare vor tri­ Dar nu este singura spre trale au rămas înşirate,
tragerii din de aproape un an, de-a
.983 : vrilă şi părinţii, pentru a perire in fapte. Livadia trebuie să lie de mite limpezimea apelor care oamenii meleagului
87, 41, 43, 75, nu uita niciodată clipa — Acum ne grăbim să faţă cînd vom începe lu­ spre setea ogoarelor, vor au jinduit. O dată cu tot lungul terenului dintre
înălţătoare a intrării lor în terminăm blocul D, cu 60 crările. Nu mai putem în- deveni realitate. Ne asigu­ mai virtoasa împlinire a tu­ hale şi pîriul Maleia.
57, 67, 69, 34, Pe acelaşi spaţiu - al
I, 32. organizaţia revoluţionară a de garsoniere, pentru că tirzia. Bate iarna la uşă, ră de aceasta pensionarul turor gindurilor, alte idei,
copiilor. Şi cum ar putea-o este mare nevoie de ele. iar pînă atunci, cel puţin Ion Dan, neastîmpăratul alte nevoi încolţesc, se pre- nimănui, după dezordi­
1
uita cînd moş Toader Dra- Despre nevoia de locuin­ ţeava s-o avem „înşirată '. inventator, care din pri­ ligurează in mintea local­ nea ce domneşte aici —
goşa le-a vorbit, ca nimeni ţe şi despre marea solici­ Mă gindesc că jumătate din măvară, cînd l-am cunoscut nicilor. Comuna, puternic stau nemişcate capete de
IEAS altul, despre străbunii eroi tare de forţă de muncă, fi cei 6 km de aducţiune să şi-a diversificat... aria pre­ dezvoltată - cu o produc­ conductă de la o lucrare
ÎSKSSEÎSEES^ ocupărilor, fiind pe cale în incheiată <in ui mă cu...
care au luptat pentru li­ auzisem vorbind pe toţi cel fie rezolvaţi in acest an; să ţie anuală industrială şi a-
bertatea de azi a patriei, pe care ii cunoscusem în poată bea oamenii Barului momentul de faţă de a în­ gricolă ce depăşeşte 100 doi ani. Grămezi de am
Mi. pentru balaje, sticle, resturi me­
3 : Vre- şi le-a povestit despre Ma­ Baru şi mai cu seamă pe apă de munte, mai devre­ chega pentru mai tinerii si milioane lei — işi constru­
■i cerul rea Unire de la Alba Iu- tovarăşul Valentin Jitea, me decit am stabilit ante­ vîrstnicii cetăţeni ai comu­ ieşte o perspectivă frumoa­ najere pe lingă contai­
sufla lia de acum 65 de ani, la directorul Întreprinderii „Re­ rior. nei nici mai mult nici mai să. Un nou centru poiitico- nerele pline-ochi, iată
din Cel care vorbea, maistrul puţin decit o... grădină zoo­ administrativ, un dispeiisai ambianţa pe care o ofe
ni- care a fost martor ocular ! fractara". ră acest teren care, to­
Cartea „Horea", primită în — in viitorul an, pe cînd Alexandru Trocan, tot de la logică; cu broaşte ţestoase, medical, trei microhidrocen-
dar de la învăţătorul lor, noile capacităţi vor intra în I.C.S.H., cerea sprijin. Fîn- papagali - al căror număr trale,' alte moderne dotări tuşi are ceva... stăpini.
'colo, pe pămîntul Ţebei, funcţiune, ne trebuie mulţi tina Bulbucului, cum îi spun depăşeşte o sută - veve­ sociale - sînt năzuinţe ale Doar aici se 'alia unele
va aminti mereu: „Nu oameni pentru a putea rea­ localnicii puternicului izvor riţe, acvarii îmbogăţite, îh locuitorilor aşezării, care in depozite sau chi.ar uni­
' Ai fost primit pio- liza producţii sporite, ne­ de apă răsărit din susul răstimp, cu o sumedenie de curind vor lua drumul îm­ tăţi IC. S. A. A. P. şi
•>colo unde Horea, atinse încă în vechea uni­ Barului, trebuie să poto­ noi specii de peşti. Nici la plinirilor. —. imaginaţi-vă ! — însăşi
i Crişan au dat li- tate: cărămizi de protiluri lească, în vara viitoare, se­ cultivarea bambusului şi a Exploatarea de qospodă
eamului româ- speciale, şamote refracta­ tea tuturor locuitorilor co­ dafinilor n-a renunţat. In­ CONSTANTA rie comunala şi locativâ
Petroşani (I).
re ' '-'ire le .vnm obţine munei. Nu-i treabă uşoară stalaţiei eoliene continuă POPESCU-CORPADE
-n i