Page 22 - Drumul_socialismului_1983_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 083

Omul este o putere! Tjy

— Baci Florea, ciţi ani a- tot am fost bătut. N-a fost DUR
veţi ? chip nicicum. Anul ăsta
— 73, şi mă mai numesc m-am apucat şi am făcut
llisie. Soţia mea, llina, are vreo 30 de capre de lemn, 8.00 A s rjno
8.30 Almant
71 de ani, şi stăm aici, în ştiţi, aşa ca nişte pirami­ 9.00 De str:
Balşa. de, şi le-am umplut cu 9.30 Bucuri
— De ce ne-o prezentaţi piatră. Şi acum mă duc să 10.00 Viaţa
color)
aşa de repede şi pe soţie ? lac una, că mai trebuie. 11.45 Lumea
— Pentru că împreună cu Cred că aşa o să bat apa. 13.00 Album
ea lac tot ce lac. Valea asta e bună, dar (parţial
— Şi, ce faceţi ? La pri­ dacă nu te ocupi de ea 17.35 Publici
17,40 Micul
mărie ni s-a spus că ar fi îţi face pagubă. Venind, cei mi
destui 20 de oameni ca an de an mare, a spălat o 18.00 Film s
dumneavoastră intr-un sat, parte din terenul fertil şi tes"
(color)
ca să se Iacă tot ce tre­ a depus in loc pietriş, ră- 18,50 1 001 d
buie. E adevărat ? gălii, buturugi. 19.00 Teiejui
lor)
— Ba să lie cu sutele. — Înseamnă că nu mai 19.20 Cîntari
Dar toţi lucrează. Fac tot cu tot ce-i pe el. Şi, am aveţi cine ştie ce grădină I 20.00 Film s
ce trebuie în gospodărie. acolo cartofi, porumb, griu, - Ba am, că m-am apu­ Vedere panoramică de pe noua platformă siderurgică din Căian. Foto : NICOLAE GHEORGHIU păduri:
Am două vaci cu lapte şi mazăre, ceapă, de toate. cat, Împreună cu baba 21.30 Varicti
o viţea, 4 porci şi grădină. Mai am val şi cu mistre­ mea, şi am cărat cu găle­ 22.30 Teiejui
Am contractat cu statul şi ţii, care răpesc tot ce in- ţile piatra din grădină şi începînd de azi Tricotajele de Hunedoara — LUNI, 7
am predat 1000 litri de tilnesc in cale. Şi iau, nu am adus, tot cu găleţile, 9,00 Telex
lapte şi un porc. glumesc. Păcat de munca alt pămint bun de grădi­ 9,05 Colum
9,20 Cîntec
— In grădină ce culti­ oamenilor. Eu mi-am Îngră­ nă. Mi-am făcut aşa vreo Cursuri de pregătire tot mai solicitate nesc.
vaţi ? dit grădina, ca s-o apăr. două hectare bune. Omul lare
La Întrebarea aceasta, — Şi, cu valea ? e o putere, numai să vrea pentru învăţămîntul 9,40 Aspeci
baci llisie Florea s-a de­ - Am încercat in toate şi să lie sănătos. superior (Urmare din pag. 1) creze la produsul respec­ straţia
munci
clanşat in gesturi largi, felurile. Am Întărit malul cu Baci llisie Florea vrea, tiv. In acelaşi timp se iau cu pr
zvîcnite şi a început să sălcii. Ciţiva ani la rind citeodată mai mult decit în fiecare an Insti­ Checicheş, Zina Bejenaru, măsuri de întărire a con­ 66-a a
Revoli
povestească : am plantat cîte 2 000-3 000 poate, dar vrea şi lucrea­ tutul de. mine din Petro­ Cornelia Calistru, Maria trolului tehnic de calitate, Gciom
Iancu, Rodica Roman, Do­
— Terenurile mele sint de sălcii, dar apa, cind ză toată ziua. Omul aces­ şani vine în sprijinul rica Groza, Viorica Pleş- interfazic şi final. Şi aici 10,15 Caleid
reţinut
am
cîtor-
numele
pe marginea văii, vale care venea mare, îmi lua din ta, care nu ştie ce e o- candidaţilor la învăţă­ ca, Eleonora Mărcuţ, Irina va dintre cele mai conştiin­ 10.35 Desen
14.00 Telex
mulţi ani mi-a dat mult ele. M-am gindit şi am bă­ dihna, merită să se bucure mîntul tehnic superior Filip şi Tatiana Enache, cioase, mai harnice şi mai 14,05 Emisii
de lucru. Vine mare, cîteo- tut stilpi, între care am că­ de tot ce-i omenesc. de aici prin organiza­ care permanent îşi depă­ bine pregătite muncitoare. maghi
lor)
dată, şi-mi ia din teren, ia rat zeci de mărăcini, dar CORNEL ARMEANU rea unor cursuri de şesc normele în producţie". Ele se numesc Maria Tă- 17.00 Seara
pregătire la diferite dis­ — Odată realizate, pa­ taru, Lucia Simionescu, 20.00 Telej;
vietici
cipline. în această toam­
Maria Ştirbu, Ioana Lazea,
Eforturile minerilor, măsurile tehnico-organizatonce- nă, cursurile de pregă­ nourile de tricotat trec în Mariana Nistor, Florica 20.20 Uni'
lor) ^
secţia confecţii, unde după
tire pentru concursul o serie de operaţii ajung Pavel, Marinela Marin şi 21.00 Sere.®.
elemente care au stat la baza redresării de admitere în anul de la stadiul de produs finit. Viorica Tomuţă. 21.45
învăţămînt 1984/1985 se Aflăm de la maistrul Pe­ Realizîndu-şi cu b i n e
la
sarcinile
producţiei de cărbune organizează începînd de tru Florea, şef atelier, rente acestui export colecti­ 22,5
afe­
azi, 6 noiembrie, la In­
an,
schimbul „B“, că de fieca­
(Urmare din pag. 1) dem s-o generalizăm în nerealizările noastre. Pu­ stitutul de mine Petro­ re dată cînd intră în fa­ vul hunedorean îşi pregă­
întreaga mină. tem trece şi peste acest şani. Duminică de du­ bricaţie un lot de produ­ teşte încă de acum pro­
ginerul Iulian Costescu, — Tovarăşe director, am obstacol, respectînd cu ri­ minică, începînd de la se destinate pieţei externe ducţia anului viitor. Prin
directorul întreprinderii înţeles că producţia minei gurozitate tehnologiile de orele 9, candidaţilor le se analizează în cadrul urmare — arăta Cornelia
miniere. Şi în continuare, s-a redresat. Nu acelaşi lu­ extracţie din fronturile de sînt asigurate, de către secţiei tehnologia de fabri­ Vizitiu, directorul unităţii BUCURI
pînă la sfîrşitul anului, noi cru îl putem afirma de­ lucru. în primul rînd este cadre didactice compe­ caţie, cerinţele pe care — avem deja acoperită cu tualitatca
8.00 Radio
avem create condiţii pen­ spre calitatea producţiei. vorba de o armare cores­ tente, cursuri de pregă­ trebuie să le îndeplinească comenzi întreaga producţie lor; 9,30
tru realizarea şi depăşirea Cărbunele de Lonea are punzătoare, pentru a redu­ tire a diferitelor teme produsul respectiv din a semestrului I din anul 1984 cal. Emisi
planului de' extracţie. încă multă cenuşă în el. ce la zero surpările din de algebră, geometrie, punct de vedere calitativ şi am făcut oferte mai şi muzică
pentru toi
Ne-am mobilizat în spe­ — Este adevărat, canti­ subteran. Şi calitatea va fizică, trigonometrie, a- şi tehnic şi se stabilesc multor parteneri pentru al nai; 13,15
cial pentru realizarea u- tatea de steril din masa cunoaşte o îmbunătăţire' naliză ş.a. măsurile adecvate la toate doilea semestru al anului orchestrei
nor devansuri la lucrările minieră depăşeşte cu trei în perioada următoare. liniile şi zonele de fabri­ viitor. In acelaşi timp, am ră a Radi
Varietăţi
de pregătiri şi deschideri, procente nivelul planificat. caţie. Odată stabilite con­ luat măsuri să ne asigu­ Unda vest
fapt ce asigură capacita­ Cu toate că avem un clau- diţiile tehnice amintite, răm încă de acum baza de haz I ; 14
tea de producţie a minei. baj foarte bun la suprafa­ P R O G R A M U L întreg personalul muncitor materii prime şi materiale gărului
Concert
Pot afirma că în prezent ţă — se claubează întreaga Universităţii politice şi de conducere, care concură la realizarea necesare pentru a putea 15.00 Ciul
avem o perioadă bună de cantitate de steril —, nu exportului este instruit te­ lucra din plin chiar din Buletin t
producţie. Dacă în luna ne putem încadra în indi­ filiala Deva meinic cu cerinţele şi felul primele zile ale lunii ia­ manah si
magazin u
noiembrie şi minerii din catorul de calitate şi acest în care trebuie să se lu­ nuarie. Divertism
Anul
I,
grupele
1
sectorul II se vor mobili­ lucru se reflectă negativ luni, 7 noiembrie 1983, orele şi 2, Anul in, marţi, 8 noiem­ Buletin c
brie 1983, orele 15,30, în sala
za la fel ca toţi ceilalţi, asupra eficienţei întregii 15.30, în sala mare a Comi­ Bibliotecii judeţene. blicitate;
Vom avea toate sectoarele activităţi. Cantităţile de tetului municipal de partid în toate grupele se dez­ In dezvoltarea unor activităţi pentru tc
nai; 20,15
la nivelul sarcinilor de steril din masa minieră Deva. bate tema : „Principiile de confesiur
Anul IV, grupele 1 şi 2,
plan. Experienţa sectoare­ îşi au o justificare: zonele luni, 7 noiembrie 1983. orele bază şi măsurile adoptate aducătoare de mari venituri 21.00 T
22.00 K
15.30,
în sala Cabinetului ju­
de
nor—'
lor IV şi V, sectoare cu din care exploatăm cărbu­ deţean de partid. statului conducerea partidului şi zăc
privind
perfecţiona­
importante depăşiri ale nele au multe intercalaţii Anul îl, marţi, 8 noiem­ sistemului de retribuire (Urmar« din pag. I) Vor trebui luate măsuri
de şisturi. Dar noi nu vrem brie 1983. orele 15,30, în sala rea pentru realizarea tuturor pro­
sarcinilor (cu 6 şi, res­ să îmbrăţişăm această idee, Cabinetului judeţean de şi de repartiţie a veniturilor peste 3,5 milioane lei, la un duselor de industrie mică
pectiv, cu 8 la sută), tin­ care ar motiva în parte partid. oamenilor muncii". număr de 22 consilii populare care completează necesarul
comunale, prin înfiinţarea de de materiale de construcţii
m. noi secţii ca: vărării la Bal­ a judeţului, produse de ca­ DEVA:
rieră şi balastieră, materiale
Intr-un climat de răspundere, ordine şi disciplină, să se asigure buna şa, Baru, Blăjeni, Gurasada, de zidărie şi materiale ter- Ciprian I-U
riile
Sălaş, cărămidării la Geoa-
giu, Bretea Română, Brăniş­ moizoiante. DOARA:
întoarce
întreţinere a animalelor, sporirea efectivelor şi a producţiileor ca, balastiere la Baru, Blă­ Concomitent cu dezvolta­ fără . soa
jeni, atelier de tîmplărie la rea producţiei industriale va ducii lui
(Urmare din pag. 1) Din succesele înregistra­ rea majoritate a unităţi­ Vaţa şi Balşa etc, pînă la trebui să crească preocupa­ gistul); Nă
Din succesele înregistra- rea majoritate a unităţi- întocmai a prograi întocmai a programului, să
ta);
te si. mai ales. din liDsu- lor agricole au furaie sufi- se rezolve urgent
te şi, mai ales, din lipsu lor agricole au furaje sufi­ se rezolve urgent, acolo această dată stadiul realiză­ rea pentru dezvoltarea şi di­ rul); PE
agricole, cum sînt cele din rile ce se manifestă încă, ciente, baza tehnico-mate- unde este cazul, alimenta­ rii lor este mult rămas în versificarea prestărilor de umbra (
Densuş, Rişca, Zdrapţi, trebuie să se tragă acum, rială a cunoscut, în acest rea cu apă a fermelor şi urmă. servicii către populaţie. Un capada
Fantoma
Gînţaga, Ohaba şi altele, la începutul stabulaţiei an, un amplu, proces de sectoarelor; toată activita­ Birourile executive ale con­ sprijin deosebit în acest (Cultural
au obţinut un număr mult 1983/1984, maximum de în­ modernizare, s-au făcut tea din zootehnie să se siliilor populare Burjuc, Bă- sens trebuie acordat coope­ cui, pet
prea mic de viţei, paralel văţăminte şi să se ia mă­ toate pregătirile necesare desfăşoare în climat de cia, Beriu, Boşorod; Certe- rativelor de producţie, achi­ (Luccafă
cu scăderea efectivelor surile cele mai adecvate în vederea stabulaţiei. răspundere, ordine şi dis­ ju de Sus, llia, Mărtineşti, ziţii şi desfacerea mărfurilor cana (R
Pt
SA:
prin ieşirile accidentale din pentru ca în perioada ce ciplină; activitatea de re­ Pui. Rîu de Mori, Romos, de la sate, astfel ca lţ^ fi­ ardeleni
efective. Cele mai multe urmează să se ridice me­ înfăptuirea marilor sar­ producţie trebuie să con­ Sarmizegetusa, Turdaş, Zam nele anului 1985 în fiecare RICANI
pierderi de animale s-au reu calitatea activităţii în cini ce stau in perioada ducă la sporirea continuă şi altele se preocupă în mică comună din judeţ să existe e iub
BRAD:
următoare în faţa zooteh­
înregistrat la C. A. P. zootehnie. a procentului de natalitate, măsură de organizarea şi în­ cel puţin 15 profile de pres­ I-II (Stc
Zdrapţi, Ohaba, Nădăştie, niei impun o seamă de mă­ iar viţeilor şi mieilor obţi­ fiinţarea de unităţi de indus­ tări servicii, între care: trans­ BARZA
transportul
cum
sînt
suri,
Un fapt de la care tre­
Ocolişu Mare şi altele, iar buie să se pornească este de urgenţă a tuturor fu­ nuţi să li se asigure cele trie mică sau de activităţi în port cu tracţiune animală, mo Sap
RAŞTIE
la sacrificări „recordul" îl rajelor ce se mai află în mai bune condiţii de creş­ **» baza Legii 7/1971, care să sifonerii, inventar agricol, (Patria)
deţin C.A.P. Orăştie, Geoa- acela că iernarea anima­ cîmp ; hrănirea animalelor tere. Obiectivul central al le asigure creşterea venitu­ fierării, reparat obiecte de ticii —
giu, Brănişca, Pui ş.a. lelor trebuie să se desfă­ rilor proprii. uz casnic şi gospodăresc etc. ra); GE
şoare în cele mai bune să se facă în conformita­ perioadei următoare tre­ şiţa noi
Aceste nerealizări au la condiţii, în aşa fel îneît să te cu raţiile furajere în­ buie să fie creşterea con­ Aşa stînd lucrurile, este Sarcini deosebite revin con­ ră); HA.
bază lipsa de strădanie a tocmite în funcţie de fu­ tinuă a producţiei de lap­ necesar ca în perioada care siliilor populare şi unităţilor niţei Ro
Sindron
unor şefi de fermă, tehni­ se asigure nu numai în­ rajele existente în unitate te şi carne, cerinţă esen­ urmează să fie concentrate de industrie mică şi în ceea CALAN
cieni şi medici de la cir­ treţinerea animalelor, ci şi şi categoriile de animale; ţială în înfăptuirea auto- toate eforturile pentru dez­ ce priveşte dezvoltarea acti­ de cv
cumscripţiile veterinare şi sporirea continuă a efecti­ la programul de grajd să conducerii şi autoaprovi- voltarea acestui important vităţii de achiziţionare, re­ Mult rr
rea (RI
dispensarele zonale, ope­ velor şi a producţiei de participe — în baza grafi­ zionării teritoriale, pentru sector de activitate. Se im­ condiţionate şi valorificare a ducii (I
ratori însămi,nţători şi în­ lapte şi carne, realizarea celor — factori de condu­ a spori contribuţia zooteh­ pune modernizarea şi dota­ bunurilor de folosinţă înde­ Visul c
grijitori de animale. în u- tuturor indicatorilor dc cere din unităţile agricole niei la dezvoltarea econo- rea actualelor puncte de lu­ lungată şi a celor de uz torului
nităţile citate nu se mun­ plan. Premise sînt sufi­ care să urmărească pe tot mico-socială a judeţului şi cru şi Capacităţi de produc­ personal în special pentru
ceşte cu suficientă răspun­ ciente în acest sens: ma­ parcursul zilei, respectarea a patriei. ţie, precum şi pentru lărgi­ aparatura electronică, apa­
deri^ e realizează o fura­ rea ariei de activitate a tu­ rate electrocasnice, frigidere,
s
jare şi îngrijire necorăs­ turor unităţilor care în pre­ autoturisme, piese auto şi
punzătoare a şnimalejor, zent nu sînt suficient de ren­ accesorii, acumulatoare auto, Timp p
oamenii nu-şi fac datorii tabile. mobilier, confecţii din piele azi, (T î ieiri
mea v fi
cu conştiinciozitate. La a- Consiliile populare jude­ şi blănuri, covoare etc. dă, cu ceru
v
cestea se adaugă insufi­ ţean, municipale, orăşeneşti Întreaga activitate a uni­ totul, izolai
cienta preocupare a orga­ şi comunale trebuie să-şi in­ tăţilor de industrie mică va burniţe slai
sufla slab.
nelor şi organizaţiilor de tensifice preocupările pentru trebui să se desfăşoare pe minime \
partid, a conducerilor de conducerea şi îndrumarea bazo principiilor autocondu- între —1
unităţi şi consiliilor popu­ tuturor unităţilor de industrie cerii şi autogestiunii, redu­ cele maxim
lare pe linia coordonării mică în teritoriu, intervenind cerii costurilor de producţie, grade. Ceai
neaţa. Izola
şi controlării îndeaproape mm - • I prompt pentru dezvoltarea sporirii beneficiilor, în ulti­ brumă. (Mei
si permanente a activităţii în concordanţă cu cerinţele mă instanţă pe baza creşte­ viciu Li Pi
din zo'otelmie. La A.E.I. Beriu — furajele slut depozitate în condiţii foarte bune. locale. rii eficientei economice.