Page 21 - Drumul_socialismului_1983_11

Industria mică, industria marilor posibilităţi
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1TI-V&!
in dezvoltarea unor activităţi aducătoare de mari

venituri - succesele sint umbrite de unele neîmpliniri

în ansamblul economiei, losească în producţie resur­
industria mică şi artizanală sele locale de materii prime
se înscrie ca o activitate cu ALEXANDRU VOICULESCU şi materiale, dar o mare
mari perspective, ea parti- prim-vicepreşedinte parte din acestea nu au fost
cipînd activ la atragerea în al Comitetului executiv înfiinţate. Astfel, Uniunea
circuitul economic şi la va­ al Consiliului popular judeţeană a cooperativelor
lorificarea unor numeroase judeţean • de producţie, achiziţii şi des­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAf U HUNEDOARA AL P CEH resurse de materii prime şi facerea mărfurilor nu a rea­
materiale existente pe plan
SI Al C O N S I L I U L U I iJil 21 U L A R J U D E Ţ E A N local. susţinute din partea unor lizat în acest an secţiile si-
fonerie şi răcoritoare în co­
Sarcini deosebite revin pe consilii populare şi unităţi munele Baru şi Rîu de Mori,
1
această linie şi judeţului nos­ de industrie mică, s-a reu­ tîmplărie şi transport hipo la
tru, care va trebui să rea­ şit ca pînă în prezent să se Romos, de confecţii şi bru­
Anul XXXV, nr. 8 083 DUMINICĂ, 6 NOIEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani lizeze în anul 1985 o pro­ asigure o diversificare a ac­ tărie la Răchitova etc. ; U-
ducţie de 1,8 ori mai mare tivităţilor de producţie şi niunea judeţeană a coope­
decit în 1980. în vederea prestări servicii în multe din rativelor meşteşugăreşti nu a
înfăptuirii acestui obiectiv, localităţile judeţului, între realizat balastiera de la Si­
Eforturile minerilor, măsurile tehnico- la nivelul judeţului a fost care Hunedoara, Deva, Pe­ meria, atelierul de produc­
troşani, Haţeg, Orăştie, Brad,
adoptat un program de dez­
ţie în Lupeni şi extinderea
voltare a industriei mici şi Simeria, Dobra, Călan, llia, tîmplăriei la Brad. De ase­
organizatorice—elemente care au stat artizanale. Recent, pe baza Geoagiu ş.a. ţeană de producţie - indus­
menea, întreprinderea jude­
sarcinilor trasate de condu­
Potrivit programului de
cerea de partid şi de stat, dezvoltare- a acestor activi­ trială mică şi prestări de
la baza redresării producţiei de cărbune acest program a fost îmbu­ tăţi, consiliile populare mu­ servicii Deva nu a realizat,
nătăţit, avîndu-se în vedere
nicipale, orăşeneşti şi comu­
conform programului apro­
posibilităţile de care dispun nale au fost nominalizate 'cu'' bat: ' vărăria şi cărămidăria
1
Piuă la această dată, deosebit pe asigurarea u- de prezenţă la abataje şi cooperativele meşteşugăreşti, înfiinţarea a mai multe ol' "de la Băniţa, atelierul pen­
minerii de la Lopea au ex­ nor capacităţi de produc­ de respectarea disciplinei cooperativele de producţie, biective de industrie mică. tru unelte agricole şi arti-
tras- mai inult cu 130 000 ţie suplimentare şi pe tehnologice, de producţie. achiziţii şi desfacerea măr­ Rezultatele înregistrate pot cole de uz gospodăresc la
tone de cărbune faţă de Au fost, pînă nu de furilor, consiliile populare, fi considerate însă ca fiind Geoagiu, carieră de calcar,
aceeaşi perioadă a anului mult, la mina Lonea, trei cooperativele agricole de doar parţial satisfăcătoare. . pyâţârie şi atelierul de arti­
trecut. Iar din acest ultim I. M. LONEA sectoare de producţie care producţie şi întreprinderea Faptul că pe lingă consiliile zanat din lemn la Vaţa ş.a.
trimestru se poate afirma nu-şi realizau planul şi din judeţeană de industrie mică, populare din comunele', Ra~'' • - '• Neajunsurile manifestate
că producţia minei este la care se extrăgea cărbune atît în mediul urban cît şi în polt, Bucureşci, Brănişeqş. in. dezvoltarea mai accentua­
nivelul primului trimestru creşterea numărului de cu mult sub posibilităţi. cel rural. S-a stabilit, bună­ Geoagiu şi Băiţa au fost or­ ră a producţiei pentru valo-
al anului viitor. Se. extrag posturi la fronturile de lu­ Acum, spre exemplu, sec­ oară ca numai în acest an ganizate unele crescătorii de.' : zificarea resurselor locale,
zilnic din abataj 3 880 tone cru. în cele 26 de abataje torul I a ajuns să aibă o să se realizeze la nivel de iepuri, iar pe lingă consiliile neiespectarea termenelor sta­
cărbune, exact producţia (11 abataje frontale şi 15 medie zilnică la extracţie judeţ un volum de aproape populare Blăjeni, Balşa şi bilite pentru deschiderea şi
de 350 tone. La sectorul 1,2 miliarde lei producţie in­ Vorţa s-au organizat îngră- ' înfiinţarea acestor unităţi, a-
III, media extracţiei a dustrială, concretizată în şătorii de taurine, nu în­ tâliere şi activităţi în secto­
crescut cu 100 tone pe zi, produse cum sînt mobilier seamnă că s-a făcut totul, rul industriei mici se data-
iar sectorul II a ajuns la din lemn, uşi şi ferestre, con­ ci dimpotrivă, se poate apre­ resc în principal insuficien­
nivelul planului. fecţii textile, covoare, încăl­ cia — fără teama de a greşi tei coordonări, lipsei contro­
Cu toaţe eforturile de­ ţăminte, agregate minerale - că rezultatele obţinute în lului consiliilor populare.
planificată. Şi acest lucru abataje cameră), se tinde puse de mineri în subte­ de carieră şi balastieră, ar­ acest domeniu nu se ridică Slabă preocupare a exis­
se întîmplă din luna sep­ că toate brigăzile să lu­ ran; ritmicitatea extracţiei tizanat şi artă populară, ar­ la nivelul cerinţelor şi al. po-' tat si pentru înfiinţarea de
tembrie, de .cînd unitatea creze la nivelul planului. este diminuată în parte de ticole de uz gospodăresc, sibilităţilor existente. sedţii productive proprii. Deşi
îşi realizează din nou, în Pentru aceasta, atît condu­ multele, staţionări din flu­ împletituri din răchită şi pa­ în programul de măsuri . pentru acest an s-au stabi-
mod ritmic, sarcinile de cerea minei, cît şi condu­ xul noii preparaţii de la pură, diferite piese de adoptat, de pildă,- au fost" ' Iii .sarcini de producţie de
plan. cătorii direcţi ai punctelor Petrila. Sînt zile cînd în- schimb, unelte agricole etc. prevăzute - o fi înfiinţate o~
Atingerea nivelurilor de şi formaţiilor de lucru tr-un schimb abia jumă­ Ca urmare a preocupărilor serie^de unităţi care să fo-‘ (Continuare în pag o 2-a)
producţie a fost grăbită trebuie să se preocupe pen­ tate din cantitatea de căr­
prin organizarea mai bu­ tru , aprovizionarea cores­ bune extrasă ia drumul
nă a activităţii din subte­ punzătoare cu materiale, preparaţiei. De exemplu,
ran. S-a insistat . în mod de îmbunătăţirea gradului schimbul de' dimineaţă din
data de 27 octombrie a.c.
în această situaţie, după
Livrări suplimentare la export ce se încarcă la capacitate
silozurile, producţia din
Colectivul întreprinderii de confecţii Vulcan, care subteran stagnează.
de la începutul anului a obţinut constant rezultate Să revenim însă la creş­
notabile în producţie, raportează, la încheierea celor terile de producţie înregis­
10 luni din an, depăşirea sarcinilor de plan la prin­ trate la mina Lonea.
cipalii indicatori. Astfel, prevederile producţiei marfă — Prin intrarea în pro­
au fost îndeplinite în proporţie de 109,9 la sută, iar ducţie a trei noi abataje,
la export au fost livrate suplimentar partenerilor ex­ la sectoarele I, III şi IV,
terni confecţii în valoare de peste 1,7 milioane lei prin creşterea productivi­
De remarcat că în aceeaşi perioadă cheltuielile totale tăţii muncii în subteran
ia 1 000 lei producţie marfă au fost mai mici cu 1,3 '(atingerea randamentelor
lei decit cele planificate, fapt ce a contribuit la de­ de 6,7 tone pe post), a
păşirea beneficiilor cu 20,9 la sută. crescut media zilnică la
extracţie' cu 200—250 to­
ne de cărbune, aprecia in-
Tricotaj sie de Hunedoara-tot DORIN CORPADE
Mina Teliuc. Brigada condusă dc Ştefan Năstasc in luna trecută a depăşit planul
mai solicitate pe pieţele străine (Continuare în pag. a 2-a) cu peste 350 tone minereu.
Colectivul întreprinderii tricotat, iar celor pe care
de tricotaje tip lînă din se va tricota poliester Zootehnia hunedoreană în prag de iarnă
Hunedoara înregistrează şi le-au fost înlocuite acele,
în acest an rezultate bune pentru a preîntîmpina ori-,
la export. După zece luni, ce posibilitate de abatere Intr-un climat de răspundere, ordine şi disciplină,
prevederile planului la in­ de la parametrii de calita­
dicatorul amintit au fost te. Mai mult, s-au luat
depăşite cu peste 1,1 mili­ măsuri speciale prin care să se asigure buna întreţinere a animalelor,
oane lei, existînd perspec­ să se elimine orice posibi­
tive certe — releva. Cor­ litate de murdărire sau de­ sporirea electivelor şi a producţiilor
nelia Vizitiu, directorul în- clasare a produselor pe în­
treprindeni — ca pina la tregul flux tehnologic, de Cu cităva vreme în ur­ noscut un curs ascendent, celor ce lucrează în fer­ feetivele totale de bovine
mă a început stabulaţia a- obţinîndu-se unele rezulta­ mele zootehnice amintite, şi ovine, ca şi producţia
te bune. Numeroase unităţi
etapă
ACTIVITATEA DE EXPORT nimalelor, dezvoltarea importan­ agricole şi-au realizat şi prin buna furajare şi în­ de lapte nu s-au realizat.
în
tă
zooteh­
a
animalelor,
prin
grijire
unele
unităţi
agricole
La
realizarea
în
calitate « dinamism • eficienţă niei, imperative ale înalte­ depăşit prevederile stabi­ ordinea şi disciplina întro­ numărul de bovine sau de
lite la efective, printre a-
lor
auto-
ovine, în loc să crească, a
nate în activitatea de zi
conducerii şi autoaprovi- cestea numărindu-se C.A.P. cu zi. Ca rezultat al aces­ scăzut, cum se prezintă,
finele anului aceste plusuri la tricotare pînă la amba­ zionării teritoriale, ale noii Băcia, Bîrsău, Birtin, I.A.S. tui fapt, s-a realizat şi un de pildă C.A.P. Nădăştie,
să fie majorate. lare şi preluare în maga­ revoluţii agrare. Cum se Mintia şi Simeria — la bo­ nivel de natalitate bun în Zdrapţi, Sîntă'mărie Orlea,
Afirmaţia are la bază zia de produse finite. Pen­ prezintă zootehnia hune­ vine şi C.A.P. Mărtineşti, numeroase ferme şi sec­ Cristur, Pricaz, Densuş, To-
faptul-că, recent, parteneri tru realizarea ritmică a doreană în acest important Geoagiu, Deva şi llia — la toare zootehnice. In acest teştl, Ciula, Pui, Rişca şl
din S.U.A. şi Cuba, mulţu­ producţiei fizice şi onora­ moment al evoluţiei sale ? ovine. în ce priveşte efec­ an, în Judeţ s-au obţinut altele. în această situaţie,
miţi de promptitudinea o- rea la termen a sarcinilor Analizele ce au avut loc tivele matcă, acestea au a- un număr de viţei cu producţia de lapte de vacă
norării comenzilor anterioa­ la export, am aplicat me­ recent în fiecare consiliu juns la 27 931 capete la şi de oaie s-a menţinut
re şi de calitatea produ­ toda extinderii de zonă.°în unic agroindustrial, precum bovine şi 42 477 la oi, pre- 1 108 mai mare decît în a- scăzută. La C.A.P. Ohaba,
selor executate de colecti­ acest fel am reuşit ca per­ şi analiza la nivelul jude­ zentînd creşteri însemnate ceeaşi perioadă a anului Strei, Livadia, Gurasada
vul hunedorean, au solici­ manent — prin preluarea ţului au întreprins ample faţă de ultimul recensă- 1982. Rezultatele cele mai etc. s-a înregistrat o pro­
tat suplimentarea contrac­ de către cele mai harnice şi aprofundate treceri în mînt. în judeţ avem uni­ bune, din acest punct de ducţie zilnică pe cap de
telor cu noi cantităţi de şi pricepute muncitoare a revistă ale rezultatelor ob­ tăţi agricole — C.A.P. Bă­ vedere, s-au obţinut la vacă furajată de sub 1 î
tricotaje. în aceste zile, în mai multor maşini decît ţinute în cele 10 luni ex­ cia, Ostrov şi Bretea Strei C.A.P. Băcia, Ostrov, Sîn- lapte. La această situaţie
cele două secţii productive este norma — să funcţio­ pirate din acest an, stabi­ — care şi-au realizat pre­ tandrei, Cigmău etc. şi la a contribuit şi natalitatea
ale întreprinderii se fac năm cu toate utilajele la lind, totodată, sarcinile ce vederile de plan la lapte fermele I.A.S. Mintia şi
necorespunzătoare
reali­
pregătirile tehnico-organi- parametri optimi. Dintre stau în faţa cooperatorilor pe 1983, iar cooperativele Simeria. Un alt aspect ce zată în unele unităţi agri­
zatorice necesare intrării muncitoarele care se de­ şi specialiştilor, a tuturor agricole din Boşorod, Ba- vrem să-l menţionăm este cole. La nivel de judeţ,
rapide în fabricaţie a lotu­ taşează prin hărnicie şi celor ce muncesc în secto­ tiz, Bîrsău, Dobra ş.a. rea­ scăderea ieşirilor din efec­ natalitatea a ajuns la 53
rilor de produse destinate bune rezultate obţinute în rul creşterii animalelor din lizează pe 10 luni produc­ tive datorate mortalităţilor la sută la bovine, deoare­
partenerilor externi. „La muncă, amintesc pe Gica agricultura judeţului nos­ ţii superioare. Sporirea e- sau sacrificărilor dc nece­ ce o seamă de cooperative
secţia tricotaje — ne spune tru. Principala concluzie fectivelor şl a producţiei sitate.
inginerul Dumitru Spătaru, MIRCEA LEPADATU ce s-a desprins cu acest animaliere s-a obţinut Pe fondul acestor pro­ TRAIAN BONDOR
şeful secţiei — au fost re­ prilej a fost aceea că acti­ prin munca plină de se­ grese notabile s-au înre­
vizuite toate maşinile de (Continuare In pag. a 2-a) vitatea din zootehnie a cu­ riozitate şi răspundere a gistrat şi neîmpliniri. E- (Continuare în pag. a 2-o|