Page 35 - Drumul_socialismului_1983_11

Pag. 3
• JOI, 10 NOIEMBRIE 1983

De ce se produc unele goluri 1 STABILITATE
HZIUNE Şl PASIUNE
Cătălina Lcirniuiu/i este
in aprovizionarea una dintre cele mai bune
oileton: „Re- îngrijitoare de animate
:olor). Episo- magazinelor alimentare? de ia Cooperativa agrico­
documente- lă de producţie din
le ani dc la Gurasada. Acest fapt iz­
statului na- Am pornit în raid prin te aflăm lucruri care ulte­ precedentă. „De ieri ne-au vorăşte din bogata expe­
itar român mai multe unităţi de des­ rior ni se confirmă, deşi rămas cam 400 de pîini rienţă acumulată de vred­
ial: „Frontul nu în totalitate. „în ge­ „Dîmboviţa" şi 150 de fran­
(color). Epi- facere a produselor ali­ nica zootehnistă in creş­
mentare din Deva, plecînd neral comenzile de marfă zele şi pînă acum am vîn- terea animalelor. C. Căr-
a programu- de la faptul că la magazi­ ne sînt respectate şi ono­ dut din cele rămase". Evi­ măzan lucrează in ferma
nul nr. 1 al I.C.S. mărfuri rate. Excepţii, se produc dent, „cele rămase" nu C.A.P. Gurasada de 22
ii profesio- alimentare — un magazin în zilele în care mijloacele mai aveau prospeţimea cu de ani, vreme în care
în general bine condus şi de transport nu au car­ care fabricanţii de pîine
ial: „Karino" bine aprovizionat — au burant". se străduiesc s-o pună la şi-a îndeplinit atribuţiile
Episodul 5 cu hărnicie şi pasiune.
iUther — 500 lipsit, în anumite perioa­ în ziua respectivă — dispoziţia consumatorilor.
le Ia naştere, de, o seamă de produse 3 noiembrie — preparatele Şi nu o mai aveau pentru NU-t INVIDIAŢI
tar de bază. Explicaţiile date de carne sosiseră la ora că în comenzile zilnice nu PE CAMPIONI ! . . .
tineretului
a programu- de şeful de magazin sînt 8,30, iar a doua tranşă din există nici un fel de stu­ Minerii de la Teliuc au
clare : „Nu avem în anu­ comanda de produse de diu al cererii de consum. 0 frumoasă depăşire de
il (parţial co- mite perioade- unele măr­ panificaţie — la ora 9,30. Şi nu garantăm că de plan, pe 10 luni, la ex­
ic din reali- furi, pe care le-am co­ Şefa de unitate Maria Ră- plinea rămasă în stoc în tracţia de minereu. Intre
mandat la timp şi există seara zilei de 2 noiembrie campionii hărniciei şi suc­
ia (color) în depozite, deoarece ma­ la unitatea amintită nu era ceselor in muncă se nu­
•ial: „Omul Raid prin cîteva
ntis“ (color). şinile de transport marfă unităţi din nevoie în acea zi în altă mără mulţi mineri price­
1 1 nu 'sosesc înainte de ora unitate. 650 de pîini sînt, puţi, conştiincioşi, pasio­
veşnic tînă- 7,30, cînd au acces pe ar­ municipiul Deva totuşi, o cantitate ! Peste naţi de mese ia lor. Ală­
tera de circulaţie pe care ce avusese în stoc, peste
il (parţial co- turi de ei lucrează insă
se află magazinul". Deci, dulescu — ni se spune — ce primise în cursul nopţii, şi unii certaţi cu discipli­
dacă n-au reuşit să în­ este o foarte bună pre­ unitatea aştepta încă un na de producţie. Ei sirrt
carce în depozite şi să văzătoare. Se vede şi din transport cu 1 500 franzele.
ajungă la magazin înain­ ceea ce există în magazin Industria face eforturi
rnmmmas te de 7,30, maşinile nu mai şi din urmărirea pe care o mari să producă la nivelul
aprovizionează magazinul facem pe parcursul unei cererii, unităţile de trans­ Fabrica dc încălţăminte Hunedoara. Maria Tincu lu­
l I : 10,30 luni a aprovizionării cu crează Ia o maşină de cusut. Ea execută lucrări de bună OTM
•.arnului, cîn- respectiv în ziua aceea, şi port numai ele ştiu cum calitate şi depăşeşte sarcinile dc plan în fiecare lună.
i ; 11,00 Bu- astfel se produce golul de unele produse. Sondăm se descurcă în multe zile.
; 11,05 Pa- marfă. Supunînd atenţiei livrările de zahăr către Să nu le mai punem în
— ţară de numiţi, la gazeta de pe­
iletin de ştiri; organelor municipale a- magazin. Socotind că de sarcină şi neştiinţa unora Teatrul pentru copii rete de la Secţia minieră ‘
moara folclo- ceastă situaţie, să pornim aici se aprovizionează cu de a face comerţ!
lagazin tehni- mai departe. acest produs circa 7 000 La magazinul nr. 5 din Teliuc, „campioni ai ab­
7,35 Te apăr şi de consumatori, livrările cartierul Gojdu, şefa de şi puterea lui de înrîurire senţelor". Nimeni nu-i in­
i mea — pro- Magazinul 22 din cartie­ vidiază pentru modul in
I ; 18,00 Orele rul Micro 15 este o unita­ nu au acoperit în totali­ unitate Valentina Pahonţu t>
sta internatio- te destul de mare, deşi tate necesarul unei luni. ne informează că în sîm- Setea de frumos şi do­ sonajelc ' adevărate ale care gindesc ei munca,
19,00 Muzică, mărginaşă. Intrăm în sub­ Tovarăşul Gheorghe Ni- băta trecută magazinul a propria existenţă. Ba, dim­
urzică î. 19,15 rinţa permanentă de mai piesei ! Ei gîndesc şi ac­ potrivă, ii arată cu de­
1P ;adioce- unitatea ei de pîine şi ţescu, directorul I.C.S. rămas fără preparate din bine, dragostea pentru ţionează prompt, în con­
ine Adrian lactate. Este ora 10 şi la mărfuri alimentare avea carne. La modul în care adevăr şi lupta împotriva sens cu idealurile adevă­ getul, pentru că le dij-
.00 o zi într-o vînzare se află toate sor­ să ne explice : „în octom­ sînt stabilite relaţiile între necinstei — iată izvoarele rului, cinstei, , corectitu­ muiesc realizările, depă­
ijuterii muzi- şirile de plan. lată-i pe
•5,00 Non stop timentele cuprinse în gra­ brie a existat o situaţie comerţ şi unităţile produ­ de inspiraţie ale creato­ dinii, frumosului, iau ati­
ficele de livrare. „Aprovi­ mai grea la acest produs, cătoare, o asemenea ab­ rilor teatrului pentru copii tudine, reacţionează la ciţiva asemenea ,,cam­
zionarea — ne spun vînză- dar s-a rezolvat". senţă, sîmbăta, nu este „Moş Poveste" de la Casa fiecare replică „aducînd" pioni", Io absenţe nemo­
toarele — se face pe timpul în complexul alimentar explicabilă decît prin lip­ de cultură a sindicatelor piesa în sală, „ureînd" ei tivate de la lucru ■: Mihai
ma =■== nopţii, iar ziua se comple­ din cartierul Dacia ne sa de prevedere. Şi maga­ din Petroşani. George Ne- pe scenă. Puşcaş, Ioan Mateş,
tează în funcţie de co­ oprim la magazinul cu zinul 5 este cel mai apro­ graru este unul dintre Presărată de peripeţii, Nicolae Bularda, Nicolae
manda noastră". Prin ur­ produse de panificaţie. piat de depozitele I.C.R.A. aceşti creatori care, trans- Adochiţei, . Sandu Deac,
Baloane de Discutăm cu vînzătoarea comedia muzicală a teatru­ Marin Renahea. Nu-i in­
itria) ; Secre- mare, aici, nici o pie­ Pentru a face un comerţ figurînd în artă, în ima­ lui pentru copii de la
Arta) ; HUNE- dică în calea produselor Doina Crişan despre sto­ bun e nevoie de multă gini vii aceste izvoare Petroşani îşi relevă profund vidiaţi ! Nu le urmaţi
:opiii bătrînei de la fabrică la cumpă­ curile de pîine şi despre mobilitate, de interes, nu nesecate de inspiraţie, exemotul f Luaţi-i de gu­
n); Revanşa rător. prospeţimea acesteia. Dis­ numai la cei ce fac co­ rosturile educative. îi dau ler şi aduceţi-i la şut !
izbunarea hai- realizează personaje ca­ frumuseţe, vigoare şi şanse
iderurgistul) ; La unitatea nr. 99 de cutăm asemenea aspecte merţ cu amănuntul şi cu pabile să emoţioneze, să de penetraţie în inimile Mina are nevoie de ei,
seriile I-tl pe bulevardul Eminescu, pentru că la ora 11,30 mai ridicata, ci la toţi cei cu determine reacţii în ini­ iar er au nevoie de bani
PETROŞANI : tot din cartierul Micro 15, exista în stoc şi în vîn­ care acestea 6e află în re­ spectatorilor, artişti ama­ pentru existenţa proprie
Şaptecai (Uni- mile şi conştiinţele micilor tori de real talent: Geor­
mando pentru de la Dorina Mogoş loc- zare o mare cantitate de laţii contractuale. şi chiar ale marilor spec­ ge Negraru care semnează şi a familiilor lor.
(7 Noiembrie) ; ţiitoarea şefei de unita­ pîine „Dîmboviţa" din ziua ION CIOCLEI tatori. şi creaţia dramatică şi re­ PUMBARETUL
î. D. în alertă Comedia muzicală „Fot­ Ferma zootehnică a
/ULCAN : O- gia, (în rolul căţelului
i (Luceafărul) ; în pregătire, bal cu peripeţii", noua sa Dulache, în dublură cu C.A.P. unoba, comuna Lă-
-lea (Minerul); Pentru creşterea continuă piesă pentru copii — după Constantin Popa), Ioan pugiu ae Jds, are şei, in
rei oameni pe- la Hareg - „Aventurile celor trei
(Muncitoresc) ; Velica (Lupul), Gheorghe pprsoana ing. Gheorghe
... Şi a fost nou magazin iepuraşi" şi „Concertul din Sereş (Vulpoiul), surorile Taşcov, dar este ca şi
satul); BRAD: a productivităţii muncii „Romarta - lux" pădure", răspunde cu suc­ Gabi, Steliana şi Angela cum n-or avea. G. Taş­
pentru apa
e I-II (Steaua Se lucrează la finisa­ ces dezideratelor educati­ Petru (Pufuleţ, Mielul), cov vine Io unitate pe la
BARZA: Nicky rea mobilierului şi In ve ale artei autentice, Mi reia Roşea (Blăniţă), Ma­ orele 7,30-8,00 diminea­
FlAŞTJE : B. D. (Urmare din pag. 1) lizei în adunarea generală adevărate. riana Stratomir (Pup-Tup). ţa, stă ce stă prin iermâ,
itm v espăr- a oamenilor muncii ce va ultimele mici retuşuri
*ară seriile dezbate planul pe anul ale spaţiului din Piaţa Personajele piesei pe într-un decor deosebit de timp in core nu face
1 ; Gj^uAGIU- vederea sporirii pe toate 1984. Acest program con­ Unirii — Haţeg, în ve­ care le propune autorul inspirat, realizat de Ştefan mare lucru, iar pe la
re fără soare căile a productivităţii mun­ sînt animale îndrăgite de Barath, pe o muzică an­ orele 12—13 o întinde la
liră) ; HAŢEG: cii este cel al sectorului I ţine măsuri concrete, cum derea deschiderii nou­
la castel (Da- sînt creşterea gradului de lui magazin „Romarta — copii : iepuraşi, mieluşei, trenantă (Vasile Pop), cu plimbare. In această si­
: Umbra lui producţie. concentrare a producţiei lux". Fondul de marfă căţeluşi cu care micii spec­ aportul de lumini (Nicolae tuaţie nu este de mira­
'-.AN : Trans- — în primul rînd — re­ tatori dialoghează conti­ Popescu) şi’ regie tehnică, re că, de pildă, în luna
de cultură) ; de vagoneţi, extinderea lu­ care va fi pus la în-
Cîinele (Murc- leva inginerul Ioan Dră- crului la mai multe ma­ demîna cumpărătorilor nuu. Nu lipsesc nici per­ piesa „Fotbal cu peripeţii" octombrie s-au obţinut
Ultimul Flek- ghiţă, şeful secţiei — am prin această unitate sonajele care. să aducă se înscrie cu succes în 221 lapte pe cap de
a); GHELART: organizat un sector spe­ şini, policalificarea şi per­ confruntarea dintre bine dramaturgia pentru copii vacă furajată, iar pro­
ea
î malul mării cializat în executarea scu­ fecţionarea muncitorilor, este deja asigurat, acest şi rău (lupul, vulpea) şi clădită pe pilonii unor centul de natalitate a
concurînd
din
lelor, dispozitivelor şi ve­ creşterea indicelui de uti­ punct de vedere cu tocmai aici este marele coordonate definitorii ale ajuns Io numai 36 la
rificatoarelor necesare pro­ lizare a maşinilor-unelte cele mai moderne şi merit al autorului de a educaţiei : dragostea pen­ sută. Şefului de fermă )
TACOLE! cesului tehnologic. Apoi, cu 1 la sută ş.a. care, căutate unităţi de acest face ca subiectul piesei să tru adevăr, pentru cinste, 1 s-a atras adeseori a- l
prin operaţii de moderni­ odată realizate, vor con­ profil ale întreprinderii se desfăşoare într-o per­ pentru tot ceea ce poate tenţia să-şi schimbe ati- /
zare am căutat să îmbu­ duce la creşterea producti­ manentă legătură cu spec­ modela omul de mîine. tudinea, să se implice )
Sala „Arta“, nătăţim parametrii tehnici vităţii muncii cu 2,38 la comerciale de stat mix­ tatorii. în „Fotbal cu pe­
chestra popu- te Călan. mai mult in activitatea ^
nonicii de stat ai unor maşini şi utilaje sută faţă de 1983. ripeţii" copiii devin per- LUCIA LlCiU unităţii, dar toate aces- i
spectacolul din dotare. De exemplu, tea au fost in van. Lui >
Iu’ de mare* 4 .
>ARA. Ansam- prin modificarea puterii Gh. Taşcov fi place să se )
ia“ Bucureşti, motorului de la raboteza Angajare unanimă pentru noi succese plimbe. Ce-ar fi dacă...? ■
„Zboară cîn- de rectificat suprafeţe
xi“. LA RĂSCRUCEA...
mari s-a redus timpul de (Urmare din pag 1) subliniind că se vor lua RĂSPUNDERII
execuţie a pieselor cu 20 toate măsurile pentru ca vrate economiei naţiona­ nică a producţiei pe toate La 'întretăierea străzi­
OEXPRES la sută, iar prin aplica­ De noi depinde acest lu­ obiectivul cuprifer Valea le. înfăptuirea cu succes schimburile, întărirea dis­ lor M. Eminescu şi Mine­
a acestora, după cum se
rea unui procedeu de pre­ ciplinei tehnologice şi a
lucrare cu mai multe cu­ cru". „De două zile lucrăm Morii să intre în cel mai arăta şi în cadrul adună­ muncii, folosirea integrală rului (Micro 15, Deva),
tragerii din 9 ţite a canalelor exterioare în contul lunii decembrie scurt timp în exploatare. rii generale, presupune mo­ a dotării tehnice şi a tim­ acolo unde şoseaua „por­
1983: la obturatoarele vagoneţi- — sublinia Ioan Almăşan, Se va continua în ritm bilizarea tuturor forţelor pului efectiv de lucru, ur­ neşte" spre cartierul Bejan,
4, 16, 19, 26, 38. contabilul şef al întreprin­ susţinut activitatea la toa­ pentru realizarea progra­ iluminatul public se atlă
•a: 39, 28, 31, lor, timpul de execuţie a derii. în centrul atenţiei te lucrările aferente aces­ melor proprii de măsuri, mărirea riguroasă, zilnică, de multă vreme în... întu­
unei asemenea piese s-a se va situa mai departe, a îndeplinirii prevederilor
dc ciştiguri : redus cu 60 la sută. Iar pe lingă realizarea, ritmi­ tui obiectiv, urgentîndu-se menite să asigure o acti­ de plan, respectarea seve­ neric. Pe porţiuni de sute
de metri, pe cele trei
noi executăm mii de ob­ că a producţiei fizice, gos­ execuţia instalaţiei de an- vitate economică tot mai ră a normelor de protecţia străzi pietonii trebuie să
eficientă: • să se desfă­
turatoare pe lună. Toate podărirea judicioasă a com­ tezdrobire, finalizarea mon­ şoare o activitate de cer­ muncii. poarte, seara, lanterne.
aceste procedee tehnice au tajelor de utilaje în uzina Concluzia adunării gene­
VIEA^H bustibililor şi l,ubrifianţi- de preparare,? cît şi asigu­ cetare mai bogată pentru Altfel pot avea surprize
izvorît din gîndirea şi ex­ lor, recuperarea, recondi- cunoaşterea în adîncime a rale a reprezentanţilor oa­ neplăcute - cum s-a
perienţa oamenilor muncii^ ţionarea şi refolosirea ma­ rarea apei necesare fluxu­ zăcămintelor şi exploata­ menilor muncii de la I.M. intîmptat, marţi, în jurul
robabil pentru din secţie, dintre care aş ' lui de producţie. Barza s-a conturat în ca­
ibrie 1983: Vre- terialelor şi a pieselor de Oamenilor muncii de la rea celor cu conţinuturi pacitatea colectivului de a orei 20 : o persoană in
in general In- evidenţia în mod deosebit schimb, folosirea cît mai I.M. Barza le revin sar­ ridicate în metale; o să se vîrstă, nevăzînd, in întu­
a de cîmpie şi pe maiştrii Victor Almă- eficientă a forţei de mun­ păstreze un raport corect încheia acest an cu reali­ neric, denivelarea şoselei,
le cerul va fi şan şi ioan Munte anu, pe că şi a utilajelor din do­ cini importante din Planul între lucrările de deschi­ zări frumoase, care să le a căzut La locul cu
cal va burniţa şefii de echipă Ioan Matei, naţional unic de dezvolta­ permită să ocupe un Ioc
se va semnala tare". dere, pregătire şi exploa­ pricina a ajuns un indi­
ona de deal Toma Tomodan, Ionică Sarcini deosebite pentru re economico-socială pe tare • să se intensifice fruntaş în întrecerea so­ vid in stare de ebrietate
fi frumoasă şi Furdui şi Gheorghe Burz. 1984 revin colectivului I.M. anul 1984, care impun în preocupările pentru meca­ cialistă pe ţară, să desfă­ care, in loc s-o ajute,
erul variabil, ansamblu o activitate mai şoare în 1984, penultimul
:nin. Vintul va Pentru anul viitor, con­ Barza în domeniul inves­ nizarea lucrărilor miniere, a bruscat-o, adresindu-i
Temperaturile siliul oamenilor muncii a tiţiilor. Kheill Ottmar, di­ dinamică in subteran şi la creşterea productivităţii an al cincinalului calităţii cuvinte jignitoare. Cartie­
fi cuprinse in- întocmit un program spe­ rectorul adjunct tehnic al suprafaţă, pentru încheie­ muncii şi uşurarea efortu­ şi eficienţei, o activitate rele îndepărtate ale ora­
5 grade, iar tot mal rodnică, concreti­
î între 5 şi 10 cial vizînd o creştere mai întreprinderii şi inginerul rea anului 1983 cu reali­ lui fizic al minerilor; • şului au alt statut ? Sem­
mai ridicate consistentă a productivită­ Teodor Ursoi, şeful secto­ zări dintre cele mai bune, preocupare susţinută pen­ zată în cantităţi însemna­ nalul a fost tras de a-
: deal. (Metco- ţii muncii care — pre- rului investiţii, s-au refe­ şi, în continuare, pentru tru reducerea consumurilor te de minereuri puse la ceastă dată p e n t r u
:rviciu: Oană
el). cizează inginerul Ioan O- rit cu competenţă la prio­ sporirea necontenită a vo­ dc materiale şi combusti­ dispoziţia economiei na­ I.R.E.
prişa — va fi supus ana- rităţile acestui domeniu. lumului de minereuri li- bil. • Organizarea temei­ ţionale.