Page 31 - Drumul_socialismului_1983_11

MIERCURI, 9 NOIEMBRIE 1983 Pag. 3

Simpozion llll nifii "plin,
65 DE ANI DE LA .FĂURIREA •csrmm imU mt mm mm,mm*mm
m3ME STATULUI NATIONAL UNITAR ROMAN „Transformările revolu­ III! m iESZÂ SPORT
ţionare ale satului româ­ im
nesc — în lumina docu-,
cU(U Mişcarea mamorandlsiă - momsnt mentelor Conferinţei Na­
irala ţionale a P.C.R." a fost CAMPIONATUL JUDEJEAN DE FOTBAL
ironoexpres f tema simpozionului susţi­
emeilor
istoric in lupta românilor din nut la Topliţa cu con­ SERIA VALEA MUREŞULUI Streiul Simeria V.; Construct. — Dacia
i cursul profesorilor Adam service.
(parţial co- Craşovean şi Rusalin Iş- Rezultate: Mureşul Pricaz — Unirea
Transilvania pentru făurirea Zam 1—0; Metalul Crişcior — Oxigenul NOXA: Etapa ultimă, din 20 nov., se va
în ccono- fănoni, precum şi al coor­ disputa în 17 nov., iar etapa reprogramată clin
donatorului sectorului ci­ Hunedoara 4—0; I.M.C. Bîrcea — Mine­
interpreţi: nematografe săteşti (zona rul Teliuc 3—1; C.F.R. Simeria — Streiul 2 oct. se va desfăşura Sn 20 nov. a.c.
* la con- statului naţional unitar Boşorod 7—0; Foresta Orăştie — Streiul
creaţie şi Hunedoara) Iuliu Fiscu- SERIA VALEA JIULUI
„Crizan- tean şi al operatorului Ioan Simeria Veche 1—1; Recolta Băcia — Con­
Jr « 5 Tîrgo- (Urmare din pag. 1) cesul de la Cluj : „Ceea Toma. S-au proiectat fil­ structorul Hunedoara 0—1; Voinţa lila — Rezultate: C.F.R. Petroşani — Avînloi
ce se discută aici este Dacia service Huned. 1—1. Restanţă: Da­
documen- mele documentare: „Satul Haţeg 0—1; Autobuzul Petroşani — Să­
ani de la manifestaţii de simpatie însăşi existenţa poporului de lingă inimă — Scorni- cia service — Foresta Orăştie 4—0. nătatea Vulcan 9—1; Preparatorul Pe-
Lului naţio- român. Existenţa unui ceşti", „Satul milionarilor", trila — Preparatorul Lupeni 6—0; Parîn-
român şi de aprobare a actului popor însă nu se discută, C L A S A M E N T U L
pe mapa- protestatar al memoran- „Pîinea de Pecica", „Trei gul Lonea — Minerul Uricani 3—0; Mă­
diştilor. ci se afirmă. De aceia nu ţărani". Cu prilejul aces­ i . C.F.R. Simeria 10 8 2 0 37— 4 18 gura Pui — Minerul Bărbăteni 4—1: Mi-'
c: „Aştcp- ne dă în gînd să venim tei acţiuni,, care s-a bucu­ 2. Construct. Huned. 10 5 4 1 21— 4 14 dromin Petroşani — Minerul Boita Li- '■%
*r) Forţa demascatoare a înaintea dv. să dovedim că rat de un deosebit succes,
parţial co- Memorandumului, puter­ avem dreptul la existenţă, a fost organizată şi expo­ 3. Oxigenul Huned. 10 5 2 3 29—16 M C L A S A M E N T U
nic act de acuzare împo­ într-o asemenea chestiune ziţia de .carte „Agricultura 4. Metalul Crişcior 10 5 1 4 26—11 11
triva stăpînirii austro- nu ne putem apăra în — ramură de bază a eco­ 5. Streiul Sim. Veche 10 4 3 3 10— 8 11 1 . Minerul Uricahi 10 9 0 1 -30— ii 18
ungare, cit şi răsunetul faţa d-voastră; nu putem 6. Voinţa Ilia 10 4 3 3 10—10 11 2. Preparat. Lupeni 10 9 0 1 34—20 18
avut pe plan european, au decît să acuzăm, în faţa nomiei naţionale". 7. Recolta Băcia 10 4 2 4 21—19 10 3. Parîngul Lonea 10 8 1 1 38— 8 17
îngrijorat autorităţile, care lumii civilizate, sistemul 8. Foresta Orăştie 10 4 2 4 13—14 10 4. Avântul Haţeg 10 8 0 2 29— 9 16
au luat aspre măsuri. 9. Dacia service Hd. 10 3 4 3 13—22 10 5. Preparat. Petrila 10 6 0 4 34—16 12
: 6,00 Ra- Procesul memorandiştilor, asupritor care tinde să 10. Mureşul Pricaz 10 4 1 5 12—33 9 6. Hidronim Petroş. 10 4 1 5 26—17 9
diniineţii ; ne răpească ceea ce un 10 2 4 4 14—17 8
zilei în a- judecat la Cluj între' 7 şi popor are mai scump; 11. Mineral Teliuc 7. Autobuzul Petroş. 10 4 1 5 22—20 9
Radiojur- 25 mai 1894, a constituit 12. Unirea Zam 10 3 2 5 11—17 8 8. Minerul Boiţa 10 3 0 7 17—47 6
oul de o- legea şi limba ! De aceia 13. I.M.C. Bîrcea 10 1 3 6 6—19 5 9. C.F.R. Petroşani 10 2 1 7 8—29 5
î «.00 Rc- un prilej de reafirmare a nu mai sîntem aici acu­ 10 1 1 8 10—39 3 4
0 Curierul hotăririi poporului ro­ zaţi, sîntem acuzatori". 14. Streiul Boşorod 10. Măgura Pui 10 2 0 8 15—27
Buletin de mân de a continua lupta 11. Minerul Bărbăteni 10 1 2 7 8—29 4
indcm as- sa dreaptă. Procesul încheiat cu Etapa viitoare (penultima) : Met. Criş­ 12. Sănătatea Vulcan 10 1 0 9 7—40 2
00 Buletin condamnare a 14 fruntaşi cior — Unirea Zam; I.M.C. — Mureşul;
;erpreţi de „Ziua de azi, 7 mai 1894 memorandişti la ani grei C.F.R. — Oxigenul; Foresta — Minerul; NOTA : Etapa restanţă din 2 octombrie se
10,30 Din — scria corespondentul reprogramează pentru 13 noiembrie a.c.
10,45 Co- „Gazetei Transilvaniei — de temniţă a avut un larg Voinţa — Streiul Boşorod; Recolta —
11
ntcrale nr. ecou pe întregul pămînt
3 u cur eşti ; va fi pururea înscrisă cu românesc şi dincolo de
ră Radio- litere de aur în paginile Gyenge, Mora, Prună (min. 05
1 Ia 3; istoriei poporului român hotare. MINERUL ŞTIINŢA : Sîncu- — Ranos), Nacu (min. 75 —:
iţilor. Ser- Mişcarea memorandistă tean (min. 75 — Bcjcnaru) — Chiripuci), Ganţolea, Badea.
îcrctului"; ca o zi epocală, ca o zi Văduva, Greu, Petre (min. 60 La juniori : Minorul Ghe-
tiri ; 16,05 de triumf al conştiinţei din anii 1892—1894 repre­ — Topor), Frătilă, Postelnieu, lari — Minerul Oraviţa 3—3
Petre c?x - naţionale, ca . o zi de iz- zintă un remarcabil mo­ Barbu, Ciorna, Dumitrache, (1—1). (FLORIAN OPR1ŢA,
itul »*' ment istoric, cel mai de Uriţeseu, Iszalc. corespondent).
1 r ' bîndă a civilizaţiei euro­ seamă al luptei de elibe­ La juniori : Victoria Călan
lia - pro- pene". Numeroase tele­ ■ VICTORIA CALAN — MI­ — Minerul Ştiinţa Vulcan 5—0.
B MINERUL C E R T E J —
e ; 16,40 grame şi scrisori de soli­ rare naţională şi socială NERUL ŞTIINŢA VULCAN (T. MINDRESCU, corespon­ CONSTRUCTORUL TIMIŞOA­
alice; 17,00 daritate, întărite de zeci şi din Transilvania, din în­ 5—2 (2—1). Deşi Upsită de a- dent).
17,05 Tri- treaga epocă cuprinsă în­ portul a patru titulari, echi­ RA 2—0 (2—0). Partidă pre­
)dă limbii sute de semnături, încre­ pa metalurgiştilor din Călan B MINERUL GHELARI — gătită cu multă atenţie dq
•ele serii; dinţau inculpaţii că între­ tre revoluţia de la 1848— a dispus într-o manieră cate­ MINERUL ORAVIŢA 2—0 (1—0). gazde pentru confruntarea cu
are, pen- gul popor român este trup 1849 şi unirea Transilva­ gorică de cea a minerilor din încă din startul jocului gaz­ ocupanta locului 3. Golul cade
uzică, in- niei cu România, din 1918. Vulcan, după un meci epui­ dele se instalează în jumăta­ repede, in min. 4, cind Bicu,
★ De prin şi suflet, în simţăminte, zant, în care gazdele au dat tea de teren a oaspeţilor şi revenit la forma lui bună,
Meteo ★ în gînduri şi aspiraţii Ea se înscrie ca un pas totul pentru a obţine victo­ în min. 32 Badea înscrie cu face un adevărat slalom în
Radio jur- alături de ei şi vesteau decisiv în lupta pentru ria. Pe fondul presiunii gaz­ capul la o bună centrare a careu de unde centrează la
iltura »83. afirmarea voinţei libere, delor, oaspeţii iniţiază un lui Ganţolea : 1—0. La reluare, Puiu, care, din - vol6, trimite
stabile şi lumii că Memorandumul contraatac, obţin corner şi aceeaşi dominare şi în min. direct în gol. In minutul 33,
ştia dum- este al întregului popor la Alba Iulia, a maselor înscriu prin . Greu în min. 33. 77 Nanos este faultat în ca­ acelaşi Pulu înscrie al doilea
2,00 O zi român, că procesul de la populare din Transilvania, După un minut însă, gazdele reul mie, dar lovitura de la gol, ce avea să fie şi ultimul...
izarmarea care în mod unanim au egalează prin Radu, ca apoi 11 m este ratată de Ganţolea Bun randamentul din acest
şi reali- Cluj este intentat întregii să înscrie din nou, în min. care trage pe lingă poartă. meci al lui Pulu, BicU, Mates
rliOtmuzi- naţiuni române. O scri­ hotărît unirea cu ţara, 36, prin Bujor. In continuare, In min. 78 Badea înscrie cu şi, parţial, Ceauşu şi Boc.
arbitrajul
Autoritar
Non stop soare din Deva spunea : unirea cu România. în min. 54, Rădoi trimite de un şut plasat jos la bară : Alexandru (Tg. Jiu). lui V.
„Poporul român, bărbaţi, „Formarea statului na­ la 40 m un şut-centrare spre 2—0. Remarcăm jocul bun a MINERUL CERTEJ : Seliuc
adversă,
iar
poarta
portarul
tineri, bătrîni, mici şi mari ţional unitar — arăta to­ oaspete respinge in plasă : 3—1. lui Badea, Popa, Gyenge, — Gogoaşă, Mateş, Mieulescu
Curcă.
din opidul Deva, cu trup varăşul Nicolae Ceauşescu, Apoi, PintUie va mări avan­ Sever şi autoritar arbitrajul (min. 84 — Cucu), -Retaegilă, Bi-
şi suflet declară că pro­ la plenara C.C. al P.C.R. tajul in min. 68, iar în min. brigăzii din Tg. Jiu, avînd la cu, Ceauşu, Puiu, Boc, Jigmon
(min. 64 — Szabados), Stoica.
va
cesul Memorandumului e din 1—2 iunie 1982 — 75, Rădoi gazdelor. înscrie ultimul centru pe Marian Bălăcescu. La juniori : Minerul —
au
gol
al
Oaspeţii
procesul lor; judeeîndu-se a constituit încununarea puterea morală de a mai MINERUL GHELARI: Roman Constructorul 0—3. (C-TIN
u delict — Toma, Popa, Curcă, Cornea, MOLDOVAN, corespondent).
Chaplin şi osîndindu-se reprezen­ unor lupte de secole, a contraataca şi a înscrie în
DOARA : tanţii legitimi ai noştri, năzuinţelor românilor de min. 82, prin acelaşi Greu.
ontul de pretutindeni de a-şi avea în apropiere de autogara A arbitrat Vass Ladislau
Modern); judecaţi şi osîndiţi vom fi din Ha(eg, cişmeaua de (Oradea).
; ABBA noi, poporul". un stat unitar indepen­ apă potabilă curge... mai VICTORIA: Alexoi — Toma, Toate lucrările pe ogoare —
mult
împuşcat Sintetizînd dreptatea cau­ dent, de a trăi liberi, în bălteşte. pe trotuar, unde apa Mravuşca, Todericl, Bujor,
zei mişcării memorandiste, pace şi colaborare cu ve­ Cine-i reglează... Izvorul? Mot, Mureşan, Rădoi (min. 88
'V — Ciubuc), Radu (min. 88 — încheiate grabnic!
2 omis, Ioan Raţiu declara la pro­ cinii, cu alte popoare". Mermezan), Matula, Pintilie.
(Unirea);
îtru apa
s); lu- (Urmare din pag. 1) în plantaţiile pomicole -
ri peri ul ui nici o rămînere în urmă!
-II (CuI- Confesiunile unui rătăcitor, intors din „paradisul lumii lidere" (II)
Pe căi conomice intercooperatiste
ul); LO- Sporirea producţiei de
Iinerul) ; „Cînd am păşit pe pă- infimă de aproximativ 10 primeau ceilalţi. Şi iar în cei care vin să-şi viziteze Pui .şi Bărăşti, unde au fructe şi înfăptuirea obiec­
oameni mîntul Americii — îşi con­ dolari pe lună pentru căutare de lucru. Am stră­ familia, 'ori ca turişti nu fost făcute arături de toam­ tivelor din programul de
itoresc) ; nă pe toate, suprafeţele pla­
nai bune tinuă Aurel Stanei destăi­ restul necesităţilor. Dacă bătut statul California în aterizează întotdeauna în nificate — 190 şi, respec­ autoaprovizionare teritoria­
şi 3ran nuirile — am fost condus doreai să" completezi cu lung şi în lat. Nicăieri, Bucureşti, cum ar fi mai lă obligă conducerile uni­
RJCANI : de către garantul meu la ceva această sumă trebuia nimic. In drumurile mele simplu. Aterizează de re­ tiv, 158 hectare. Pentru a tăţilor agricole şi fermelor
(Reteza- finaliza neîntârziat arătu­
comando hotel şi lăsat acolo. Mi-am să cauţi munci ocazionale am cunoscut alţii ca mine, gulă într-una din capitalele rile, în ultimele zile s-a pomicole să acorde o deo­
— seriile zis că am suferit în lagăr, la spălatul vaselor într-un ba chiar băştinaşi. La azil vest-europene şi acolo se sebită atenţie efectuării lu­
; GURA- dar am păşit, totuşi, pe restaurant, căratul bagaje­ ni se spunea : „Mergeţi prezintă fie la şefii sau lucrat cu toate tractoarele crărilor de sezon în toate
dinerul); în brazdă la C.A.P. Sălaşu
(Patria); pămîntul făgăduinţei. în lor etc. Dacă erai descope­ în Florida sau în Arizona pastorii locali ai unor de Sus şi Rîu Bărbat. Apli­ plantaţiile. Urmărind ma­
Flacăra); foarte scurt timp am fost rit însă că obţii venituri dacă în California nu gă­ organizaţii cu caracter re­ terializarea acestui impe­
bire fără însă nevoit să apelez dis­ astfel, riscai să fi dat afa­ siţi de lucru I". Cei cu ligios, fie la alţi interme­ carea retribuirii muncii în rativ, în plantaţia Asocia­
cultură); ră din azil. diari, şi aceştia Ie înles­ acord global i-a mobilizat
de la perat la garant. La hotel care mă întîlneam, veneau pe mecanizatori să folo­ ţiei horticole din Deva s-au
BRAZI : nu poţi să stai fără bani Erau în azil şi americani din Florida ori din Arizo­ nesc sau Ie plătesc închi­ făcut arături de toamnă şi
CALAN: şi eu de unde să am bani ? şomeri. Pentru ei, ajutorul na în căutare de lucru în rierea unor maşini cu care sească judicios tractoarele, fertilizarea cu îngrăşămin­
de cul- de şomaj era de 400 do­ să înregistreze viteze zil­
Cîinele Am fost plasat într-o fa­ California. Unde să mă vin în ţară, şi cu care se nice de lucru superioare te complexe pe întreaga
Ultimul milie la care munceam ce lari. Dar pe ei masa şi duc ? Mi-am îndreptat laudă că sînt ale lor". suprafaţă prevăzută — 80
). se găsea, pe mîncare şi casa la azil îi costau 390 atenţia către coreligionarii Ameţitoare şi necinstită celor stabilite. de hectare. Arăturile dc
contribuţie
meritorie
O
dormit". Omul liber, cu de dolari. Tot zece dolari „prietenului" împreună cu propagandă. Cei ce i-a la efectuarea în bune con­ toamnă s-au terminat, de
meserie în ţara lui, ajun­ mai primeau şi ei de chel­ care părăsisem ţara. „Te fost victimă vreme de trei diţii a arăturilor de toam­ asemenea, în plantaţia
sese slugă fără simbrie în tuială. în schimb ei puteau ajutăm... să rămîi mai ani şi ceva ne priveşte cu nă şi-au adus-o, între alţii, C.A.P. Sîntandrei. Există
„ţara tuturor posibilităţilor". să stea în azil toată viaţa, departe în azil şi poate mai ochi întrebători : oare am însă şi unităţi agricole,
de cul- Şi acesta era abia înce­ dacă le convenea, dacă nu tîrziu să găseşti şi de lu­ înţeles că spune adevărul? tractoriştii Viorel Vlăiconi, cum sînt C.A.P. Romoşel,
îatrul de putul. „Am găsit, în sfîrşit, găseau de lucru. Noi, cru. Dar cînd scrii în ţară, Ar fi mai avut multe de Andrei Bora, Radu Tăbîr- Geoagiu, Densuş, Peşteana
‘ Petro- străinii, însă nu puteam adăugaţ. Inclusiv mirarea cic, Petru Mihuţ, Tiberiu şi altele, unde trebuie să
,Ulciorul de lucru la o fabrică de scrii cum îţi spunem noi". Bal şi Alexandru Brejan,
e ori la avioane unde am lucrat rămîne acolo oricît, aşa că Văzusem la azil, peste fratelui,său cînd l-a revăzut se acţioneze cu toate for­
(orescu. în fiecare zi îmi căutam umărul altora, conţinutul nerecunoscîndu-l aproape, care s-au detaşat prin ţele pentru a efectua grab­
jporturi- un an şi credeam că mi-am de lucru. Am găsit, în mult îmbătrînit şi doar cu hărnicie şi conştiinciozi­ nic arăturile în livezi pe
îsamblul găsit şi eu un rost. După sfîrşit, un angajament Ia unor asemenea scrisori şi-i tate.
şti, cu un an am ajuns şomer. întrebam pe cei ce scriau: o valijoară în mînă, cu toate suprafeţele stabilite.
u cîntul un atelier de întreţinere şi lucrurile sumare necesare. în scopul ridicării po­ Cu sarcini importante
Primii concediaţi din orice reparaţii auto. Făcechn de „Cum poţi să minţi cînd „Acolo nu eşti sigur pe tenţialului productiv al privind extinderea planta­
fabrică erau străinii, imi­ toate : gresam maşini, spă­ tu trăieşti cum trăieşti ?". viaţa ta pentru că fiecare pămîntului, este necesar ţiilor pom ’ole sînt con­
!
granţii. Mi se spusese de lam, schimbam uleiul. Eram Da, dar, scriind aşa, pri­ poate procura o armă, un ca în toate unităţile agri­ fruntaţi cooperatorii din
multe ori în lagărul de la bucuros că am de lucru. mesc ajutor de la biserică, pistol pe sume derizorii, cole din Consiliul unic a- Simeria, această unitate a-
Traiskirchen şi cu alte pri­ N-a ţinut mult : vreo 7 luni. pachete şi bani, să nu iar drogurile sînt la în- groindustrial Haţeg să e- vînd prevăzut să planteze
lejuri, de către alţi „bine­ Apoi, patronul mi-a spus creadă cei din ţară că nu
pentru sînt în stare de nimic pe demîna oricui şi sub in­ xiste o preocupare mai în această toamnă o su­
»: Vre­ voitori" : „Acolo poţi trăi că nu mai are de lucru fluenţa drogurilor se co­ susţinută pentru transpor­ prafaţă de 38 de hectare.
ţi caldă, domneşte şi numai din aju­ pentru mine. M-am întors aici". mit crime". tul în cîmp al întregii can­ Pînă acum s-au făcut
zolat se torul de şomaj. Cît de Jalnică compensaţie în
e slabe, la azil. între timp îmi Acestea au fost mărtu­ tităţi de îngrăşăminte or­ 10 000 de gropi şi s-a în­
lab la mult le doresc să cunoască . pierdusem dreptul la ajuto­ schimbul „paradisului" pro­ risirile lui Aurel Stanei. ganice existente la fermele ceput plantatul pomilor.
il sudic, şi ei „domnia" aceasta pe rul de şomaj. Am fost mis. Cine are urechi de auzit, zootehnice, folosind toate Realizarea în cele mai bu­
me vor
ninus 1 care eu am trăit-o ! Ajuto­ îngăduit să dorm acolo, „Tot ce se face astfel e aude glasul raţiunii şi nu atelajele proprii. Astfel, ne condiţii a noii plantaţii
r cele rul de şomaj consta din dar timp de 10 zile, pînă propagandă pentru ameţi- doar glasul de sirenă al se vor asigura premise în impune ca acţiunea de să­
fir a de. masă şi cazare la un azil la recăpătarea ajutorului, rea capetelor slabe - spu­ minciunii. vederea valorificării de­ dire să fie bine organiza­
ceaţă
olog de pentru şomeri, iar în nume­ nu mi s-a dat nici măcar ne Aurel Stanei. Să obser­ pline a potenţialului de tă şi coordonată de către
mco). rar mai primeam o sumă ciorba străvezie pe care o vaţi dumneavoastră că toţi ION CIOCLEI pr-oducţic al fiecărei uni­ specialiştii din unitatea
tăţi. respectivă.