Page 38 - Drumul_socialismului_1983_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 0

Producţia anuiui 1984 solicită o creştere ROMÂNI A*CEAUŞESCU*P ACE!

accentuată a productivităţii muncii şi o 15.00 Te
Tineretul hunedorean îşi exprimă 15.05 Po
lşp’.O Eu
organizare ireproşabilă pe loi
ge
hotărîrea de a învăţa şi munci în pace!
17,25 Tr
17,35 La
fluxurile tehnologice pe;
au
{Urmare din pag. 1} sentimente patriotice, de gere între popoare, ideile 17,50 10(1
18.00 Im
lui
Realizarea producţiei că planul de transport pen­ exemple, arătînd cîteva mîndria că dumneavoas­ şi chemările cuprinse în 20.00 Te
fizice la toate sortimentele tru anul viitor nu este dintre elementele ce faci­ la rîndul său: „Noi, cei ce tră, tovarăşe secretar ge­ Apelul Frontului Demo­ lor
planificate, a producţiei încă destul de bine fun­ litează indisciplina, risipa ne pregătim ca mîine să neral, prietenul şi îndru­ craţiei şl Unităţii Socialis­ 20,20 Ac
mi
marfă vindută şi încasată, damentat, Lipsesc vagoane de timp. Astfel, Sabin devenim specialişti în ex­ mătorul tineretului din te adresat poporului ro­ 20.30 Cir
a planului la export In pentru transportul produ­ Luca arăta că în secţia tragerea şi prepararea, bo­ România, părintele drag al mân, tuturor popoarelor dui
structura sortimentală şi selor din întreprindere. panouri mari nu au fost găţiilor subsolului ţării, tuturor copiilor' ţării, vă lumii, ne angajăm, mult 20,40 Ca
la parametrii calitativi pre­ Cu acest neajuns co­ luate întotdeauna măsuri ne alăturăm cu toată în­ „ consacraţi cu tenacitate şi stimate şi’ iubite tovarăşe 21.00 FII
va
văzuţi în contracte au fost lectivul de oameni ai pentru lansarea în termen flăcărarea tinerească celor dăruire totală întreaga Nicolae Ceauşescu, să nu Pr<
cîteva dintre importantele muncii din întreprindere a producţiei către forma­ care luptă pentru instau­ muncă şi viaţă pentru în­ precupeţim nici un efort 22,15 Re
că
probleme care au polarizat se confruntă şi în prezent. ţiile de lucru. Gheorghe rarea în lume a unei păci făptuirea idealurilor de pentru a da patriei mai 22.30 Tel
discuţiile participanţilor la C.F.R-ul, prin R.C.M. Deva, Păun solicita tuturor for­ sigure şi durabile. Sîntem libertate, independenţă şi mult cărbune şi metal, lor;
dezhatcrilp , t^upăţii, „gene­ nu a asigurat un număr maţiilor de lucru să se hotărîţi să punem toate progres alo poporului nos­ a ridica noi unităţi indus­
tru, ne exprimăm cea mai
şi
sociale,
edificii
triale
rale a reprezentanţilor oa­ corespunzător de vagoane mobilizeze pentru întări­ forţele noastre în slujba fierbinte recunoştinţă pen­ a obţine recolte tot
menilor muncii din cadrul pentru expedierea produ­ rea ordinii şi disciplinei în idealurilor umaniste, să tru tot ce aţi făcut şi fa­ mai bogate, a învăţa
facem tot ce depinde de
întreprinderii pentru ma­ selor. Tot în ideea mai secţiile şi atelierele de noi pentru ca civilizaţia ceţi ca noi, tineretui pa­ să devenim constructori
teriale de construcţii Deva. producţie, pentru utiliza­ Terrei să-şi urmeze cursul triei, să învăţăm şi să activi ai societăţii socialis­ BUCU
Dezbătîndu-se cifrele de rea integrală a timpului firesc !". muncim în linişte, să avem te multilateral dezvoltate, dioprogi
plan pentru anul 1984, din Adunările generale de lucru, pentru mai buna Astfel de cuvinte încăr­ asigurat un viitor luminos, ai comunismului în Româ­ La ordi
cultură
discuţiile purtate a reieşit ale oamenilor organizare a activităţii de cate de emoţie şi fior pa­ să putem duce mai depar­ nia. 7,30 La
că ele sînt mobilizatoare muncii - expresie a producţie. în continuare triotic, de hotărîre au mai te aspiraţiile creatoare, Ne angajăm, totodată, să al muni
şi pe deplin realizabile. autoconducerii s-a subliniat din nou ne­ rostit pioniera Berey Iaro- paşnice, ale eroicei noas­ luptăm cu fermitate, îm­ presei ;
lodiilor
Pentru realizarea pro­ cesitatea ca planul de pro­ slava, minerul Silviu Năs- tre naţiuni socialiste. preună cu toţi tinerii ţă­ Ştiri ,-. 9
ducţiei fizice a anului vii­ muncitoreşti ducţie să fie defalcat co­ tase şi laminatoristul Ilie Susţinînd cu toată ener­ rii, cu întregul nostru po­ cultători
de ştiri
tor, o atenţie prioritară în acţiune rect pe formaţii de lucru Fântână. gia tinerească activitatea por, pentru încetarea cursei viata ; 1
trebuie acordată îmbună­ şi dacă se poate cît mai Aceleaşi nobile idei şi dumneavoastră neobosită înarmărilor, evitarea am­ 10,50 Pa
tăţirii activităţii de pregă­ linear pentru a se evita sentimente le-au exprimat în fruntea partidului şi a plasării de noi rachete cu 11.00 Bu
s
Vreau
tire a producţiei, aprovizio­ bunei corelări a necesaru­ lucrul în salturi în detri­ tinerii prezenţi la miting ţării, demersurile continui rază medie de acţiune în tin de ş
nării tehnico-materiale, lui de materii prime şi mentul calităţii şi ritmi­ şi în telegrama adresa­ pe plan internaţional pen­ Europa, pentru înlăturarea pentru i
organizării superioare a materiale cu cerinţele pla­ cităţii producţiei. tă tovarăşului NICOLAE tru încetarea cursei înar­ şi distrugerea celor exis­ Din coi
13.00 De
producţiei şi a muncii, în­ nului de producţie din Vorbind despre calita­ CEAUŞESCU, în care se mărilor, îndeosebi a înar­ tente, pentru triumful ra­ Student
treţinerii, reparării şi men­ 1984 s-au înscris la cuvînt tea producţiei, Ion Bocă- arată printre altele : mărilor nucleare, pentru ţiunii şi păcii pe planeta de ştiri
ţinerii în stare de funcţio­ Nicolae Devianu şi Moise nici, şeful compartimen­ „Animaţi de puternice dezarmare, pace şi înţele­ noastră". ideologic
-gul
s'
nare a utilajelor şi insta­ Voiconi. La nivel de în­ tului C.T.C., arăta că uni­ p .’am
laţiilor. treprindere mai sînt ne­ tatea s-a încadrat în indi­ t don:
Au fost supuse atenţiei cesare profile de tablă, catorii de calitate. Faţă Buletin
patri
tru
aceste probleme pentru a plasă rabitz, oţel-beton, de aceeaşi perioadă a dră, I
contemp
putea fi evitate pe viitor agregate de balastieră, vop­ anului trecut, refuzurile; serii *
o serie de neajunsuri. Aşa sea, electrozi, carbid. din partea beneficiarilor pentru i
cum a rezultat din darea în perioada trecută din cît şi reclamaţiile s-au informaţ
de seamă prezentată adu­ acest an o influenţă nega­ redus cu- 40—50 la sută. tagonişti
mâncsc :
nării generale de directorul tivă asupra realizării sar­ Un punct aparte al dis­ ★ Sport
unităţii, inginerul Liviu cinilor de plan şi a creş­ cuţiilor l-a constituit pro­ diojurna
Cucu, în perioada trecută terii productivităţii muncii gramul de măsuri pentru rală * 1
22.00 O
din acest an, altul putea a avut-o şi utilizarea ne­ creşterea mai accentuată a Din lumi
fi bilanţul activităţii dacă corespunzătoare a fondului productivităţii m u n c i i , , Pagini dc
goste
nu se întîmpinau o serie de timp maxim disponibil. menit să asigure promova­ în inter
de neajunsuri "în derula­ Obţinîndu-se numai un in­ rea largă a mecanizării noştri; 2
rea producţiei sortimen­ dice de 94,8 la sută, se şi automatizării, a tehno­ miissrtnl.
tale. poate aprecia că din a- logiilor noi, exploatarea în
Inginerul Sabin Luca, ceastă cauză s-a pierdut o condiţii de siguranţă şi la
şeful secţiei panouri mari, producţie a cărei valoare capacitatea maximă a ma­
propunea Consiliului popu­ ar putea depăşi 15 milioa­ şinilor şi utilajelor din
lar judeţean să asigure ne de lei. Desigur, şi pen­ dotare. Firesc, deoarece D E V
contractarea panourilor la tru utilizarea corespunză­ producţia anului viitor, curcubee;
tul
cifru
nivelul planului. La rîndul toare a fondului de timp mai bine-zis sporurile de DOARA
lor, Gheorghe Bogdan şi participanţii la dezbateri producţie planificate, tre­ varone -
elern);
I
Ecaterina Silvaşi arătau au venit cu numeroase Răzbunai
buie realizate pe seama
creşterii accentuate a pro­ derurgist
se ' ’Vc I-
Revirimentul s-a produs ductivităţii muncii. tului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. B .tuş.
Tineretul hunedorean îşi exprimă deplina adeziune la Apelul pentru pace al Fron­
r-,
DORIN CORPADE Şaptecai
mando
(7 Noicrr,
(Urmate din pag 1) stratul 3, ne asigurăm o B. D. în
bună demarare în anul VULCAN
cert vom reuşi să ne rea­ viitor". (Luceafă:
lizăm prevederile planului Din cele 10 luni din an, Furajarea animalelor — în strînsă concordanţă cui lord
de extracţie aferent luni­ colectivul sectorului VII a NOASA:
toresc);
lor noiembrie şi decem­ reuşit să-şi realizeze pla­ cu cerinţele producţiei express (
brie. nul doar în patru. „In Mult m:
în ultima ..decadă a tri­ celelalte şase luni am ră­ birea (S
RAŞT1E
mestrului III, colectivul mas restanţieri — subli­ Buna furajare a anima­ sfeclă furajeră amestecate cantităţi aproximativ ega­ întregul lor potenţial pro­ (Patria);
sectorului II al minei a nia inginerul Aurel Ma- lelor, alături dc îngrijirea cu tărîţe. în acest fel se le. Or, faptul acesta nu ductiv. Sigur, realizarea rară (FI:
început să-şi sporească tiaş, şeful sectorului — corespunzătoare a acesto­ menţine constantă şi pro­ este deloc firesc, o vacă unei furajări bune şi dife­ BAI : Ci]
— seriile
realizării^ în producţie. datorită tectonizării pu­ ra, este o condiţie esen­ ducţia de lapte. cu lapte sau care ‘se apro­ renţiate nu înseamnă să tură);
Atunci, inginerul Andrei ternice a zăcămîntului şi ţială pentru o activitate S-a întocmit şi se res­ pie de fătare trebuie hră­ se facă risipă de furaje, nelegale
Fodor, şeful sectorului, ne lipsei liniei de front ac­ de calitate în zootehnie, pectă programul de parti­ nită mai consistent, deoa­ Rămîn c
asigura că în trei luni tive. Dar în octombrie am pentru realizarea indicato­ cipare la programul de rece ferma are furaje su­ dimpotrivă. Pentru a asi­ Amnezia
SIMERrA
rămase pînă la finele anu­ reuşit să realizăm linia de rilor de plan. Cooperativa grajd a celor din condu­ gura folosirea judicioasă los (Mui
lui sectorul îşi va depăşi front şi să introducem cea agricolă de producţie din cerea cooperativei, astfel ficiente şi de bună cali­ a furajelor este necesar ca tuncricul
sarcinile de plan, reuşind de a doua combină în Brănişca deţine acum un că activitatea în ferma tate. Faţă de vacile cu şi bucătăria furajeră să fie GHELAR
malul m
să recupereze o parte din subteran, în abatajul fron­ efectiv de 635 bovine care zootehnică este îndeaproa­ lapte se cere, de aseme­ cît mai grabnic pusă în
restanţele acumulate de la tal din stratul 7, bloc O, au o stare fiziologică bună. pe îndrumată şi suprave­ nea, mai multă atenţie în funcţiune.
începutul anului. Şi, în- panoul 2, unde acţionează în baza furajeră a fermei gheată. Ferma are îngriji­ ce priveşte furajarea, pen­
tr-adevăr, minerii de la brigada condusă de Mircea există 420 tone fin, 1800 tori buni — printre care tru a se putea valorifica TRAIAN BONDOR
„11“ s-au ţinut de cuvînt, Murăraşu. De atunci, în tone suculente şi 900 tone Gavrilă Juşcă, Vasile Bilţ, Timpul
încheind luna octombrie acest abataj au crescut grosiere. Unitatea nu şi-a Ana şi Âlfred Iiokl — azi, 11 nc
cu depăşiri de plan. Cum randamentele pe post cu acoperit necesarul la fîn oameni cu experienţă în Preocupare pentru fertilizarea terenului mea se \
au reuşit ? Ne răspunde tot aproape o tonă peste cele şi siloz, dar diferenţa se munca ce o desfăşoară, ce va fi ma
inginerul Fodor. „Am men­ planificate. Urmarea a compensează cu depăşirea lucrează cu hărnicie şi La Cooperativa agrico­ te, în mare parte cu cal vor
sub form
ţinut linia de front acti­ fost că am reuşit să ne existentă la grosiere, pre­ ■pasiune. lă de producţie din Boşo- atelajele unităţii şi ale tul va s
vă şi o plasare optimă în depăşim prevederile fizice cum şi cu cele 400 tone Deşi animalelor li se rod se acordă atenţie membrilor cooperatori, şi nord şi r.
abataje. Pentru aceasta pe luna octombrie, iar sfeclă furajeră. Pornind administrează hrană supli­ sporită fertilizării pămîn- administrate 600 tone în­ turile m.
prinse înt
ain reorganizat unele bri­ în lunile care au rămas de la această situaţie, ca mentară, iar în programul tului creînd astfel condi­ grăşăminte naturale pe 3 grade,
găzi care mergeau mai pînă la sfîrşitul anului şi de la faptul că adăpos­ de furajare este înscris ce ţii de sporire a recolte­ terenurile ce vor fi culti­ între 3 ş
slab, schimbîndu-le şefii vom extrage peste plan turile şi celelalte anexe anume şi cît să primească lor la hectar. în acest vate cu cartori în primă­ locală.
La mut
şi întărindu-le cu mineri 1 000 tone de cărbune". sînt puse la punct, Cornel fiecare animal, în funcţie scop, au fost transporta­ vara viitoare. răci uşor
cu experienţă. De aseme­ Aşa cum s-au angajat, Almăşan, şeful fermei zoo­ de vîrstă şi producţia ce o variabil,
nea, am căutat să extin­ minerii de la Vulcan sînt tehnice, arăta că iernarea dă, nu se face întotdeauna moderat
Pentru
dem în tot sectorul noua hota rîţi să-şi sporească animalelor are toate posi­ furajarea diferenţiată a zile : Vrc
metodologic de exploa­ realizările în acest ultim bilităţile pentru a se des­ vacilor cu lapte. Aceeaşi La secţia de semiindustrializare ncral rec
tare cu fronturi scurte şi trimestru al anului, să făşura în condiţii bune. hrană li se pune în iesle în cadrul C.L.F. Hune­ 200 tone varză şi alte le­ riabil, mc
susţinere metalică cu recupereze o parte din res­ în aceste zile animalele şi animalelor ce trebuie doara funcţionează o gume. Pentru păstrarea cal vor sic
pitatii
ajutorul căreia obţinem tanţele acumulate pînă în sînt ţinute noaptea în hrănite mai bine şi celor în bune condiţiuni a le­ ploaie şi
creşteri substanţiale în prezent. Rezultatele obţi­ grajd, dar în timpul zilei ce nu produc nimic. A- secţie de semiindustriali­ gumelor a fost amenajat vor trans
producţie. în ultimele nute în octombrie au ară­ sînt scoase pe cîmp unde ceasta deoarece încă nu zare, care este condusă un şopron cu o suprafaţă vită şi n
sufla moi
două luni din acest an tat că, printr-o mobilizare mai găsesc hrană. Seara, s-a făcut lotizarea anima­ de comunistul Ilie Obo- de 200 mp. Printre cei Temperat
ne vom realiza în mod si­ exemplară şi buna orga­ cînd sînt aduse în grajd lelor după vîrstă şi după geanu. în această toam­ mai vrednici lucrători ai fi cuprin
gur sarcinile de extrac­ nizare a muncii, ei sînt vitele sînt hrănite supli­ producţie. Cum se proce­ nă, aici au fost semiin- secţiei se numără Euge­ şi plus 1
maxime i
ţie, reeuperînd o parte în măsură să-şi respecte mentar, punîndu-li-se în dează, practic, la furajare? dustrializate 60 tone cas­ nia Lefter şi Gheorghe de. Ceaţă
din restanţe. în acelaşi angajamentul. Vom reveni iesle, conform raţiilor în­ Din căruţa cu furaje se traveţi, 40 tone gogonele, Vesa. (Ion Vlad, cores­ şi seara,
timp, prin pregătirea unui la Vulcan • pentru a con­ tocmite şi afişate pe uşa pun în fiecare iesle coceni 25,8 tone ardei, aproape pondent). serviciu :
cenco).
nou abataj cameră în semna acest lucru. fiecărui adăpost, coceni şi de porumb şi sfeclă în