Page 33 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 33
©3
PROLETARI D1M TOATE ŢĂRILE. UNIŢI CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
D E C R E T
§1 ^
pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
în temeiul articolului 54 din Constituţie,
■ Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă :
S O C I A L I S M U L sesiune a celei de-a opta legislaturi în ziua do 16 noiembrie 1983, ora 10.
ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a opta
NICOLAE CEAUŞESCU
preşedintele
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C Republicii Socialiste România
Şl AL CONSILIUL U;ll 33
ROMÂNIA» CEAUŞESCU «PACE!
Anul XXXV, nr. 8 086 JOI, 10 NOIEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani
Pentru creşterea continuă Pacea—bunul cel mai de preţ al omenirii
Parte vie în cununa de rite anacronice, situate în tului de încredere şi cola
a productivităţii muncii gînduri şi inimi iubitoa zonele periferice ale ra borare paşnică. în aduna
re cu care ţara întreagă îl
rea lor, locuitorii comunei
ţiunii, încearcă să acredi
înconjoară pe secretarul teze ideea că steagul păcii Vaţa de Jos, strănepoţi şi
La Conferinţa Naţională nile ce ne revin din do nologiilor de lucru, precum general al partidului, tova poate să-şi desfăşoare fla nepoţi ni eroilor zărăndenl
a partidului din decembrie cumentele Conferinţei Na şi cea ţinînd de organiza răşul Nicolae Ceauşescu, murile sale şi deasupra şi făuritori ai prezentului
1982 s-a subliniat că unul ţionale a partidului — rea mai bună a produc locuitorii comunei Vaţa de unui munte de arme. în socialist şi-ău afirmat ho-
din dezideratele esenţiale arăta inginerul Ioan Opri- ţiei şi muncii. Astfel, prin Jos s-au adunat în sala faţa acestei situaţii deo tărîrea neclintită dc a fi
in realizarea unei noi şa, directorul unităţii —, mecanizarea operaţiilor de căminului cultural spre sebit de îngrijorătoare,
calităţi a muncii şi vieţii consiliul oamenilor mun îneărcare-descărcare la sec a-şi exprima, într-o depli mereu alături de secretarul
este creşterea producti cii, împreună cu comitetul torul de tratamente ter nă unitate de simţăminte, general al partidului în
vităţii muncii sociale. A- de partid al întreprinderii mice, punerea în func îngrijorarea în legătură efortul' său de pace în
ceastă idee a fost sub au întocmit un program ţiune a o serie de utilaje cu spectrul întunecat ce ADUNĂRI Europă, şi'în lume. Aceas
liniată şi la şedinţa Co de măsuri pentru creşte moderne în atelierul de ameninţă liniştea şi crea ALE OAMENILOR tă 'hotărîre a fost expri-
mitetului Politic Executiv rea productivităţii muncii. forje şi în sectoarele de ţia umanităţii. Au venit înă'tăr’ -în numele tuturor
al C.C. al P.C.R. care a maşini-unelte, mecaniza aici muncitori, ţărani din MUNCII PENTRU pârtidipanţilor, de către
dezbătut măsurile refe rea transportului uzinal sectoarele cooperatist şi DEZARMARE SI PACE Ioan Damian, primarul
ritoare la transpunerea în U.U.M.R. CRIŞCIOR intern, îmbunătăţirea nor individual, elevi şi pio comunei, de către cei
viaţă a Programului pri melor de muncă în acord, nieri, lucrători din co lalţi vorbitori : Iovu Mihuţ,
vind aplicarea fermă a cît şi prin întărirea dis merţ, cadre didactice şi t o v a r" a ş ui Nicolae . 'dorina Boloţ, Dorica Fur-
principiilor autoconducerii Acest program a fost dez ciplinei muncii, reducerea medicale, personalul sta Ceauşescu are meritul de dui, Ionel Mager, precum
muncitoreşti şi autogestiu- bătut în adunările de gru absenţelor nemotivate, în ţiunii balneare şi oaspeţi excepţie de a fi alias de şi de textul unei telegrame
nii, perfecţionarea meca pe sindicale din. secţiile sosiţi la tratament, care multă vreme, cu hotărîre adresată t o v a r ă ş u l u i
nismului economico-finan- şi atelierele întreprinderii voirilor etc. — ca urmare împreună au dat glas a- atenţia lumii asupra con NICOLAE CEAUŞESCU.
ciar, a sistemului de re şi, după ce a fost com a unei intense şi perma dezlunii lor unanime la secinţelor funeste şi in secretarul' general al parti
tribuire a muncii şi creş pletat cu o serie de pro nente activităţi politico- propunerile de pace ale calculabile ale perspecti dului, preşedintele Româ
terea retribuţiei în acest puneri venite din rîndul educative — productivita preşedintelui ţării noastre,
a
cincinal, unde a fost re muncitorilor şi cadrelor tea muncii sută crescut cu la eforturile sale fără de vei do amplasare în Eu niei socialiste. De aseme
faţă
de
4,03
la
levată necesitatea de a se tehnico-inginereşti, a fost răgaz întru instaurarea ropa a noilor rachete .cu nea, participanţii la adu
asigura acoperirea în în adoptat de organul de aceeaşi perioadă a anu climatului de securitate în rază medic de acţiune. nare au adoptat un.mesaj
tregime a fondurilor nece conducere colectivă, stabi- lui trecut. Iar acest lucru lume. Evoluţia situaţiei Apelurile sale pentru pace pentru / preşedintele celei
sare retribuţiilor pe seama lindu-sc termenele precise se reflectă • direct şi po internaţionale din ultimii şi dezarmare, ca şi mesa de a 887a sesiuni a Adu
' Sporirii mai accentuate a pentru traducerea lui în zitiv în producţie unde, ani impune ca popoarele, jele adresate conducăto- , nării; Generale a O.N.U.,
productivităţii muncii. Ce viaţă. după 10 luni din an, pre şefii de state şi de guverne rilor de state sovietic şi precum’ şi scrisori adresate
s-a întreprins ia Uzina de ■ Odată programul stabi vederile la producţia mar să acţioneze pentru pace american, celorlalţi lideri,
utilaj minier şi reparaţii lit, oamenii muncii de aici fă au fost îndeplinite în pe planeta noastră. Căci europeni şi de pe alte ambasadelor U.R.S.S. şi
Crişcior în acest dome au trecut cu hotărîre la proporţie de 102,4 la sută, astăzi războiul poate de continente conţin idei lu S.U.A., celorlalte ţări euro
niu. cum şi-au propus aplicarea măsurilor în fapt. cele ale producţiei marfă veni orlcînd o realitate bru minoase şi căi sigure de pene '' acreditate în ţara
organul de conducere co De la inginerul Nicolae vindute şi încasate fiind tală şi crudă, dacă po acţiune în vederea rcinstau- noastră.
lectivă, oamenii muncii Androne, şeful -biroului depăşite cu 10,4 la sută, poarele de pretutindeni
din secţiile şi atelierele organizarea producţiei, a- iar la producţia fizică s-au nu vor şti să facă zid de rării pe pămînt a clima SABIN SELAGEA
întreprinderii să acţioneze flăm că s-a acţionat pe depăşit sarcinile do plan netrecut în calea porni
în vederea creşterii pro două căi principale : cea la principalele sortimen rilor oarbe şi iresponsabile.
ductivităţii şi sporirii efi vizînd progresul tehnic, te. Cursa alarmantă a înarmă ÎN Z I A R U L D E A Z I :
cienţei în producţie ? prin introducerea tehnicii Unul dintre colectivele rilor nucleare a atins ase
— Pornind de lă sarci noi şi îmbunătăţirea teh din întreprindere în care menea proporţii şi coefi M Rafii na BUNULUI GOSPODAR
s-a acţionat sistematic în cienţi distructivi, îneît B De ce se produc unele goluri în aprovizionarea
primejdia ameninţă ceea magazinelor alimentare ?
Ceiâţenâ i MIRCEA LEPĂDATU ce este mai de preţ, unic fl Semnal M Teatrul pentru copii şi puterea Iui de înriurire
şi ireparabil pe Pămînt — * v..
:
Economisiţi sever energia electrică ! (Continuare în pag. a 3-a) viaţa în totalitatea ei. Spi
Prin reducerea cu 1 la sută a consumu
lui la abonaţii casnici se obţine într-o lună, Bilanţ rodnic, angajare unanimă pentru noi succese
o economie de energie electrică de 120 000
kWh, cu care ar putea funcţiona :
Oamenii muncii de la rii, au fost terminate, e- lor superioare de resort rea disciplinei la punctele
— I.P.N.C, Mintia — o lună de zile sau întreprinderea minieră Bar xistînd condiţii ca din pri vizînd buna aprovizionare de lucru".
— I.P.N.C. Orăstie — 20 de zile. za au încheiat primele 10 mele zile ale anului viitor, cu cele necesare la fron „Un accent mai maro
luni ale anului cu rezul acest obiectiv minihr, de turi, pentru creşterea pro trebuie pus — valabil pen
tate bune în producţie. Bi mare interes pentru eco ductivităţii muncii, îmbu tru toate sectoarele minei
lanţul prezentat în cadrul nomia naţională, să intre nătăţirea condiţiilor de
wmmsbm Barza — pe intensificarea
adunării generale, convo în exploatare. muncă şi de viaţă ale mi activităţii de cercetare, în
cată special pentru dezba Dezbaterile care au avut nerilor. vederea punerii, in eviden
terea şi aprobarea cifrelor loc s-au caracterizat prin- Inginerul Gheorghe Roş ţă şi deschiderii unor noi
de plan pe anul 1984 şi a- tr-un pronunţat spirit cri ea, şeful sectorului Musa- cîmpuri miniere, valorifi
doptarea măsurilor ce se tic şi autocritic, vorbito riu I, arăta: „Printr-o bu cării eficiente a celor exis
impun pentru realizarea rii angajîndu-se, în nume nă organizare şi orientare tente. De asemenea, tre
integrală a sarcinilor pe buie revăzută activitatea
lunile noiembrie şi decem fiecărui lucrător din uni
brie ale anului 1983 şi în Adunările generale ale oamenilor muncii - tate şi dirijate efectivele
continuare, evidenţiază că expresie a autoconducerii muncitoreşti direct spre fronturile pro
acest harnic colectiv, prin- în acţiune ductive" — preciza în cu
tr-o mobilizare exemplară vîntul său inginerul Nico
la toate locurile de muncă le colectivelor pe care le a activităţii spre zonele lae Oprea, şeful sectorului
din subteran şi de la su reprezintă, să depună e- bogate în minereuri, am Valea Morii.
prafaţă, şi-a depăşit pre forturl pentru a înlătura reuşit să ne depăşim pla Şefii de echipe Ioan Jur-
vederile stabilite la pro neajunsurile din propria nul la minereu extras, de ca şi Vasile Ilea, după
ducţia marfă cu peste 30 activitate, a găsi soluţii la începutul anului, cu ce-au amintit rezultatele
milioane lei, la producţia noi de îmbunătăţire a mun peste 4 000 tone. în 1984 frumoase obţinute în acest
netă (pe nouă luni) cu 28 cii sub toate aspecteLo, trebuie să dăm însă mal an, s-au oprit la ceea ce
milioane lei, obţinînd im pentru a înregistra pro mult cu 10 000 tone. O creş trebuie făcut pentru a ri
portante plusuri la produc ducţii tot mai mari. Sar tere considerabilă, care ne dica mai sus ştacheta rea
ţia sortimentală, după cum cinile pe 1984 sînt mobili obligă la valorificarea de lizărilor. „Necazuri au
urmează: la zinc 9 tone, zatoare; la producţiile mar plină a potenţialului tehnic fost şi vor mai fi, spuneau
la cupru 27 tone, la sulf fă şi vîndulă şi încasată şi uman, realizabilă în ei, dar dacă ne străduim
3 331 tone, la calcită 485 prevederile au crescut cu condiţiile derulării norma să aprovizionăm abatajele
tone, la bentonită 645 tone, cîte 27 milioane lei faţă le a procesului de produc cu lemn de mină, cu utila
la utilaj minier 217 tone. de anul curent, la produc ţie în subteran. Din acest je de bună calitate şi pie
La investiţii, planul a fost ţia netă cu 29 milioane trimestru, noi lucrăm deja sele de schimb necesare,
depăşit cu peste 9 milioa lei, la cupru în concentra la nivelul anului viitor, cu ulei şi toate cele fără
ne lei, din care la activi te cu 710 tone, la piese de ne-am concentrat efective de care producţia nu mer
tatea de construcţii-mon- schimb recondiţionate cu le în zonele „Maria" şi ge, dacă facem ordine ca
taj cu 2,1 milioane lei. S-a 3 milioane lei. Cei care au „Măgura", mai bogate în absentomanii, care ne um
raportat, de asemenea, că luat cuvîntul au apreciat resurse minerale utile, şi bresc realizările, atunci
principalele lucrări care cu responsabilitate că in extragem minereu mai putem spera la mai mult.
condiţionează transportul dicatorii de plan pe anul mult. Trebuie să insistăm,
întreprinderea „Marmura" Simeria. Muncitoarea Ana minereului de la , Valea viitor sînt realizabili, au în continuare, cu fermita UVIU BRAICA
. Chlriia lucrează la o maşină de tăiat placaje de marmură Morii, pe traseul carieră făcut propuneri conduce te, pentru creşterea cali
pentru export.
— triajul de la Podul Mo rii întreprinderii, organe- . tăţii minereului şi întări (Continuare în pag. a 3-aJ
