Page 37 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 37
OAMENI
Al MUNCII,
CETĂŢENI!
Sursa cea mai si
gură de energie elec
trică este economisi
rea ei !
Posibilităţi de eco
nomisire în locuinţe :
® Folosirea ilumi
natului doar în încă
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA A şi în perioade
perile
le cînd este strict ne
cesar.
9 Extinderea ilumi
natului local, parţial,
Anul XXXV, nr. 8 087 VINERI, 11 NOIEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani
folosindu-se aplice,
veioze, lămpi de ma
să, lampadare.
ROMÂNIA» CEAUŞESCU»PACE! ® Asigurarea în
mod obliqatoriu a ilu
minatului automat pe
Tineretul hunedorean îşi exprimă casa scărilor.
® Nţ'u’ilizarea pen
tru încălzire supli
hotărîrea de a învăţa şi munci în pace! mentară n radiatoa cepe la fel pentru Ioan Dodoi, unul dintre şefii de echipe
de
în
lucru
zi
Barza,
I.M.
sectorul
Fiecare
Brădişor.
relor, elitelor sau ca
cu bune rezultate în producţia de minereu extras: „Toate
loriferelor electrice. perforatoarele să „bală* în plin, iar asta depinde de cum
Tineretul hunedorean, la nucleare !“. Tinerii purtau neretul hunedorean, le răs le întreţinem, şi iasă planul".
fel ca toţi tinerii ţării, este cu mîndrie portrete ale se pundem din toată inima,
profund îngrijorat de ac cretarului general al parti cu forţa faptelor noastre.
tuala situaţie internaţiona dului, lozinci consacrate Sîntem hotărîţi să facem Revirimentul s-a produs. Atenţie la
lă şi se alătură cu toată păcii, mii de steguleţe ro tot ce depinde de noi pen
hotărîrea iniţiativelor de şii şi tricolore. tru salvgardarea păcii, ti
pace ale secretarului ge Mitingul de pe platoul neretul revoluţionar din consolidarea rezultatelor bune!
neral al partidului, tovară din faţa Casei de cultură România de astăzi nepu-
şul Nicolae Ceauşescu, ale a municipiului Deva a tînd accepta nici cel puţin într-un articol publicat nică de 5 000 tone de vorba, în primul rînd, de
României socialiste, pentru fost deschis de tovarăşul ideea că tot ce a făurit de la sfîrşitul lunii septem cărbune extras, faţă cie sectorul IV, care are con
ca în lume să triumfe ra Ilie Lavu, prim-secretar al veacuri poporul român, că brie a.c. relevam, printre 4 918 tone planificat. diţii bune de realizare a
ţiunea şi înţelegerea între Comitetului judeţean Hu cerul senin al păcii, viaţa altele, că la întreprin — Şi totuşi, la finele planului fizic, dar nu şi l-a
popoare. Dorinţa lor fier nedoara al U.T.C., care a însăşi ar putea fi date de derea minieră Vulcan lunii octombrie, întreprin realizat datorită unei or
binte de a trăi, învăţa şi spus, printre altele: „întru finitiv uitării prin declan există condiţii şi dorinţa derea a rămas sub plan ganizări necorespunzătoa
11
munci sub un cer senin, nit într-o vibrantă aduna- şarea unui război pustiitor . unanimă a colectivului de cu aproximativ 6 000 to re a activităţii, a ordinii
eu siguranţa în ziua de în cuvîntul său, Nicolae a îndeplini ritmic planul ne de cărbune. Din ce şi disciplinei ce au lăsat
mîine, au fost cu fermita Munteanu, secretar al co de extracţie în trimestrul cauză ? de dorit. în consecinţă,
te exprimate la mitingul Mitfrtgul mitetului U.T.C. de la în IV. Ne bazam pe măsu — Au fost o serie de am luat măsura schimbă
consacrat dezarmării şi pentru pace treprinderea de lianţi De rile tehnico-organizatorice avarii pe fluxul de trans rii şefului de sector şi a
păcii ce a avut loc ieri, al tineretului va, sublinia : „Născută şi luate la nivelul sectoare port al cărbunelui pe ver- adjunctului acestuia, cu
in municipiul Deva, la şi copiilor hunedoreni crescută în anii fericiţi ai doi tovarăşi cu mai multă
oare au tost prezenţi peste socialismului, tînăra gene experienţă şi mai exigenţi.
10 000 de tineri din între raţie a luat cunoştinţă de Tot aici, la sectorul lV,
gul judeţ — mineri, side- re consacrată dezarmării spre ororile războiului m m w am constituit o nouă bri
rurgişti, constructori, ener- şi păcii, tineretul hunedo doar din cărţi, filme şi din gadă de abataj, condusă
geticieni, ţărani, elevi şi rean este animat de dorin mărturisirile părinţilor. de Vladimir Şorodoe, tran
studenţi, romani, maghiari, ţa de a da expresie înal Dar tînăra generaţie ştie lor, pe argumentele furni sferat de la sectorul I. La
germani şi de alte naţio tei aprecieri de care se că astăzi pămîntul geme zate de conducerea unită I.M. VULCAN sectorul VI, în zona unde
nalităţi — cu toţii animaţi bucură vasta şi neobosita sub povara grea a stocu ţii şi de şefii sectoarelor acţionează brigada lui
de chemările cuprinse in activitate desfăşurată de to rilor de bombe, rachete şi de producţie. Constantin Hurezean, în
Apelul pentru dezarmare varăşul Nicolae Ceauşescu, tancuri, că ne ameninţă Am revenit la Vulcan, ticală şi pe orizontală, abatajul frontal din stra
şi pace al Frontului De secretarul general al parti pericolul unui război nimi la cîteva zile după în care au condus la nerea- tul 7, am reuşit să rezol
mocraţiei şi Unităţii Socia dului, activitate pusă în citor. Tinerii iubesc pacea cheierea lunii octombrie, lizarea ritmică a produc văm problemele datorate
liste, document ce sinte slujba nobilelor idealuri pentru că de afirmarea ei pentru a vedea cum s-au ţiei de cărbune. Pentru tectonicii zăcămîntulul (in
tizează politica de pace a ale păcii, faţă de iniţiati sînt legate visurile, viito tradus în fapt angaja eliminarea neajunsurilor filtraţii puternice de apă,
partidului şi statului nos vele şi demersurile perma rul şi speranţele noastre". mentele luaţe. amintite am întărit secto acoperiş slab etc.) şi să
tru, al cărei promotor nente ale preşedintelui „Nu vrem un viitor pus — Dacă în septembrie rul XII — transporturi cu asigurăm o susţinere bună,
strălucit este tovarăşul României socialiste în spri sub semnul întrebării, ci — precizează Iulian Filip, personal nou încadrat, care să ne permită creş
Nicolae Ceauşescu, primul jinul opririi cursei abe vrem ca noi, tinerii de azi, inginerul şef cu produc pentru întreţinerea liniilor terea realizărilor fizice zil
bărbat al ţării, omul care rante a înarmărilor şi am . să devenim constructorii ţia ai minei — un singur ferate din subteran, şi cu nice. în continuare, bazîn-
şi-a consacrat şi îşi con plasării de noi rachete nu zilei de mîine. Luptăm sector (V) a reuşit să-şi trei maiştri cu experienţă, du-ne pe faptul că avem
sacră întreaga sa putere cleare cu rază medie de pentru împlinirea acestui redreseze şi să-şi depă buni organizatori şi ener asigurată o plasare optimă
de muncă binelui ţării şi acţiune pe continentul nos ideal avînd în frunte un şească planul de extrac gici. în plus, am luat o în toate abatajele minei
poporului, personalitate tru, pentru retragerea şi om care ne cunoaşte bine ţie, la finele lunii octom serie de măsuri organiza şi linie de front activă
proeminentă a vieţii inter distrugerea celor existente, aspiraţiile şl ne conduce brie patru din cele şapte torice şi tehnice la două corespunzătoare, în mod
naţionale, militant neobo pentru adoptarea de mă înţelept, tovarăşul Nicolae sectoare productive ale dintre sectoarele produc
sit peţjtru instaurarea în suri concrete de dezarma Ceauşescu , arăta în cu minei noastre şi-au depăşit tive pentru a asigura şi MIRCEA LEPĂDATU
11
relaţiile dintre toate sta re, pentru întărirea păcii vîntul său eleva Luminiţa sarcinile fizice. Sectorului aici realizarea ritmică a
tele lumii a unui climat de şi securităţii în Europa şi Anca, secretarul comitetu V i s-au alăturat sectoa planului de extracţie. Este (Continuare in pag. a 2-a)
colaborare, securitate, pace. în întreaga lume. Toate a- lui U.T.C. de la Liceul pe rele II, III şi Vil, care
Din mii de piepturi a ceste deziderate se regă dagogic Deva. şi-au îndeplinit şi depăşit
răsunat: „Vrem pace pc sesc puternic reliefate în Studentul Lazăr Ciroe, planul de extracţie. Mai
Pămint !“, „Ceauşescu — chemările cuprinse în A- p r e ş e d i n t e l e consiliu precis, în această primă Industria municipiului Hunedoara
tinerii !", „Ceauşescu — pelul pentru dezarmare şi lui A.S.C. de la Institutul lună a trimestrului IV am
pace !“, „Dezarmare — pa pace al Frontului Demo de mLne Petroşani, a spus, reuşit să obţinem, la ni a îndeplinit planul anual
ce !“, „Vrem pace şi dez craţiei şi Unităţii Socialis vel de mină, o medie zil
armare, nu v“*n h^mbo te, chemări rărea noi, ti (Continuare in oaq o 2-a1 la producţia marfă
Oamenii muncii din industria municipiului Hune
doara au acţionat cu perseverenţă şi înaltă răspunde
re muncitorească în producţie, obţinînd rezultate deo
sebite de Ia începutul acestui an. Acordlnd atenţie
sporită îndeplinirii planului fizic, sortimental, în con
diţiile reducerii cheltuielilor materiale şi încadrării
riguroase în consumurile specifice, metalurgiştii, mi
nerii, constructorii, celelalte colective de muncă din
economia municipiului şi-au realizat ritmic prevede
rile de plan do la începutul anului, asigurând econo
miei naţionale cantităţi sporite de produse de maximă
necesitate.
Ca urmare a preocupărilor şi strădaniilor în mun
că, pe ansamblul economiei municipiului, a fost în
deplinit planul anual la producţia marfă, înregistrîn-
du-se o depăşire de plan la zi de peste 181 milioane
lei. Cele mai mari sporuri de producţie le-au obţi
nut combinatul siderurgic, întreprinderea minieră, în
treprinderea de tricotaje, fabrica de încălţăminte,
alte colective.
® Producţia anului 1984 solicită o creştere accentuată
a productivităţii muncii şi o organizare ireproşa-
1 bilă pe fluxurile tehnologice
® 65 de ani de Ia făurirea statului naţional unitar
i român
• Saptămîna viitoare la televiziune
Aspect de Ia mitingul de pace al tineretului hunedorean, care a avut ioc ieri în municipiul Deva.
