Page 41 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 41
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! 65 DE ANI DE LA FĂURIREA
STATULUI NAŢIONAL UNITAR ROMAN
simpozionul ştiinţific .• „Unitate şi continuitate
istorică în sud-vestul Transilvaniei"
O prestigioasă reuniune fost inaugurate prin comu muncitorească hunedoreană
ştiinţifică de cinstire a eve nicarea tovarăşului Radu în contextul istoriei naţio
nimentului istoric de la 1 De Bălan, prim-secretar al Co nale"), ,dr. George Proto-
cembrie — împlinirea a 65 de mitetului judeţean Hunedoa popescu, din Cluj-Napoca
ani de la făurirea statului ra al P.C.R., preşedintele („Revoluţia de eliberare, so
naţional unitar român - a Comitetului executiv al Con cială şi naţională, antifas
fost găzduită, ieri, de muni siliului popular judeţean, cistă şi antiimperialistă din
cipiul Deva : simpozionul privind lupta de veacuri a august 1944, piatră de hotar
ştiinţific „Unitate şi continui poporului român pentru li pe calea marilor înfăptuiri
tate istorică -în sud-vestul bertate socială şi naţională, ale hotărîrilor de la Alba
SÎMBÂTĂ, 12 NOIEMBRIE 1983
Transilvaniei". Manifestarea, pentru independenţă şi păs lulia -ţ 1 Decembrie -1918")
organizată de Comitetul ju trarea fiinţei naţionale. Un au fost momente evocatoare
deţean de cultură şi educa moment important in cadrul de adîncă vibraţie patrio
ţie socialistă şi Muzeul jude comunicării i-a ocupat isto tică, de reală mîndrie şi res
ria ţinutului hunedorean -
ţ Din cronica \ Oameni ai muncii ! ţean Hunedoara—Deva, a care adăposteşte un bogat pect faţă de lupta dreaptă
fost onorată de prezenţa
şi demnă a înaintaşilor pen
Economisiţi pe toate caile energia electrica! unor personalităţi ale vieţii tezaur ce atestă plămădirea tru împlinirea idealurilor de
întrecerii ştiinţifice şi culturale româ şi continuitatea poporului libertate, independenţă şi
Reţineţi ! neşti, de muzeografi, acti pe aceste meleaguri —, lo suveranitate ale poporului
socialiste REDUCEREA CU 1 LA SUTĂ A CONSUMU vişti, cadre didactice şi cer cul şi rolul judeţului nos român.
LUI GENERAL DE ENERGIE ELECTRICA ÎN JU cetători în istorie, artă şi et tru în dezvoltarea economi Dar n-a fost comunicare,
DEŢUL NOSTRU ÎNTR-O LUNĂ DETERMINĂ nografie din Bucureşti, Cluj- că şi socială a ţării, în viaţa din cete peste 60 susţinute
îmbunătăţirea Napoca, Timişoara, Arad, Si spirituală a patriei. în secţiunile simpozionului,
ECONOMISIREA A 2,3 MILIOANE kWh, can Ilustrate cu documente ori
CALITĂŢII — biu, Alba lulia, Oradea, care să nu aducă mărturii
O SURSA PENTRU titate necesară pentru a funcţiona : Tg. Mureş, Sebeş, din oraşele ginale, cu citate din presa palpabile ale unităţii şi con
- I.F.A. „Vîscoza" Lupeni - 2 luni sau judeţului nostru, ca şi din şi publicaţiile vremii, comu tinuităţii istorice ale po
CREŞTEREA unele aşezări rurale. nicările susţinute de prof. porului român în spaţiul
EFICIENŢEI - Ţesătoria de mătase Deva - 3,5 luni sau Lucrările simpozionului — univ. dr. Nicolae Ceachir, carpato-pontic-danubian, care
7
- „Vidra ' Orăştie - 7,5 luni. deschise de prof. Rafi.la la- din Bucureşti („Istoria româ să nu evoce momentele
l Pe lingă înfăptuirea cob, preşedintele Comitetului nilor in contextul istoriei uni premergătoare şi înălţătoare
1 ritmică a sarcinilor de judeţean de cultură şi edu versale"), dr. Vasile Netea, ale hotărîrii Marii Uniri şi
1 plan (o. dopăşire de 3,5 Activitatea la S.U.T. Deva caţie socialistă — s-au des din Bucureşti („65 de ani de care să nu releve drumul
ţ Ia sută a producţiei făşurat în plen şi pe sec Ia, Unirea Transilvaniei cu de luptă şi izbînzi parcurs
i marfă după 10 luni de ţiuni. Lucrările, de mare va România"), prof. Ioan Frăţi- de poporul român, sub con-
1 . ctivitate), colectivul de în pas cu cerinţele loare documentară şi ştiin lă, directorul Filialei Deva a
ţ muncă de la Intreprin- ţifică, susţinute în plen, au Arhivelor Statului („Mişcarea (Continuare în pag. a 3-a)
1 derea pentru materiale
? de construcţii Deva şi-a şantierelor de construcţii
1 concentrat efortul în ve-
ţ derea îmbunătăţirii ca- Pe toate şantierele de sonal din unitate — a in
i lităţii produselor. De- construcţii din Valea Mu tervenit subinginerul Emil
) păşirea indicilor de ca- reşului se lucrează intens Mărginean, preşedintele
1 litate planificaţi — cu la finalizarea şi predarea comitetului sindicatului din
ţ 10 la sută la tuburile obiectivelor din planul a- secţia industrie —, care de
i de inaltă presiune şi cu cestui an. în ce măsură termină legarea directă a
I 1,5 Ia sută la plăcile de reuşesc oamenii muncii de retribuţiei fiecărui om al
\ teracotă — este un ar- la Staţia de utilaj şi trans muncii de producţia fizică
ţ gument al atenţiei ce se port Deva să răspundă realizată, a declanşat un
ţ acordă execuţiei produ- numeroaselor solicitări la interes sporit din partea
/ selor pe fluxurile de fa- diferite sortimente de ma lucrătorilor pentru o pro
J bricaţie, al preocupării teriale necesare pe şan ducţie mai mare, executa
tiere ? tă în condiţii tot mai efi
1 pentru utilizarea cu bu-
ţ ne rezultate a materii- Hertl Carol, inginerul şef ciente. Aşa se face că, deşi
i lor prime, materialelor . al staţiei, ne-a spus : sîntem foarte solicitaţi în
1 şi combustibililor. j — Principala noastră aceste zile de sfîrşit de an,
ţ liezultatele'.ccle mai preocupare a fost îndrep reuşim să ne îndeplinim
tată spre onorarea promptă
ţ bune au fost obţinute a şantierelor, la toate o- în bună măsură sarcinile.
insă în cadrul secţiei i biectivele, în funcţie de Pentru că vine iarna,
) de panouri mari. Caii- priorităţile stabilite, cu ne-am concentrat activita
) tatea acestor produse a materialele de construcţii tea în cariere, în vederea
i sporit o dată cu creşte- solicitate. Ne-am con realizării unor stocuri de
1
! rea gradului de finisa- agregate. în octombrie, aici
fruntat şi cu unele greu ne-am depăşit planul cu
? re. Preocupările color , tăţi In aprovizionarea cu peste 1 200 mc agregate
} ce muncesc în această combustibil şi lubrifianţi, sortate, dar şl la alte
1 secţie s-au axat in prin- din care cauză nu am fo locuri de muncă am obţi
! cipal pe îmbunătăţirea losit la capacitate utilajele. nut plusuri.
} aspectului de suprafa- Cu toate acestea, de la în Ioan Sorea, şeful atelie Aspect din desfăşurarea simpozionului.
1 ţă al panourilor, prin ceputul anului sarcinile de rului prefabricate, s-a re
i curăţarea tiparelor pî- plan la producţia fizică au ferit la măsurile organiza
/ nă la luciul metalic. în fost îndeplinite constant, torice luate de conducerea îmbunătăţirea reproducţiei în
1 acelaşi timp se poate lună de lună, cu excepţia staţiei şi atelierului în ve IN ZIARUL DE AZI
\ evidenţia faptul că pa- unor elemente prefabricate derea folosirii mai eficien
l nouri le au respectat cu din beton armat, a plase te a forţei de muncă, a fermele zootehnice - cerinţă
i stricteţe dimensiunile lor sudate şi a pereţilor timpului de lucru dispo | CONFRUNTĂRI ETICE:
1
' din proiecte. Toate a- din ipsos , ă căror fabrica nibil. „O parte din efecti — Valoarea etică a e- de prim ordin
l ceste realizări din do- ţie nici în momentul de ve au fost redistribuite în fortuiui suplimentar
i meniul calităţii conduc faţă nu a început " încă. vederea realizării ritmice Creşterea natalităţii la melor zootehnice respecti
1 la încadrarea în consu- Spre exemplu, la panouri a producţiei fizice planifi — Părinţi şi... părinţi . fiecare specie de animale ve, de operatorii însămîn- ■
mari, pe 10 luni, avem o cate. De pildă, 15 muncitori
1 murile . specifice şi în 1 — Disciplină muncitoi reprezintă un factor esen ţători Tokaci Istfan, Zoriţa
ţ costurile de producţie. depăşire de 1247 mc, la de la staţia de beton au rească ţial în realizarea efective Cociş, Traian Mărtinesc şi
confecţii metalice de 130' fost repartizaţi la poligon. lor, precum şi a produc Petru Nicoară, ca şi de în
tone, la beton marfă De asemenea, am comple — Cu şi fără legitima
J INDICATORII DE 59 000 inc, la mortar 5 000 tat echipele cu muncitori ţie ţiilor de lapte şi carne pla grijitorii de animale.
în contrast cu rezultate
\ PLAN — DEPĂŞIŢI mc. la prefabricate • simple calificaţi în meserii defici nificate. Iată considerentul le obţinute în cooperativele
600 mc. tare (sudori, lăcătuşi). A- | Semnal ce impune să se acorde
| Preocuparea de zi cu — Extinderea formei de maximă atenţie obţinerii agricole din co'muna Dobra
1 zi a oamenilor muncii retribuire în acord global _ B. LIVIU I De la o zi la alta unui număr cît mai mare se află unităţile de pe raza
ţ de la întreprinderea de la toate categoriile de per (Continuare in pag. a 3-a) de viţei în fiecare fermă comunei Lăpugiu de Jos.
t utilaj minier Petroşani zootehnică. Realitatea ara Toate cele trei unităţi coo
I este îndreptată spre rea- tă că, acolo unde se mun peratiste de aici — Ohaba,
\ lizarea ritmică a sarci- ceşte cu răspundere şi con Telu şl Lăsău — au înre
ţ nilor la toţi indicatorii ştiinciozitate, unde opera gistrat, în perioada trecu-
t de plan. Beneficiind de torii Insămînţători, şefii dc .ţă din acest an — un in
J o aprovizionare cores- fermă şi medicii veterinari dice de natalitate la bovi
1 punzătoure cu materia- îşi fac datoria cu pasiune, ne sub 50 la sută. Cauzele
ţ Ie, mobilizîndu-se exem- rezultatele obţinute în ce ce au generat această si
priveşte reproducţia sint tuaţie sînt mai multe. în
l plar în secţii şi atelie- cele scontate. în Consiliul
rînd,
primul
au
animalele
? re, colectivele acestei unic agroindustrial lila ieşit slăbite din iarna tre
1 întreprinderi au reuşit sînt multe unităţi care au cută. Deşi în taberele de
\ să-şi indoplinească, pe înregistrat — în perioada vară starea fiziologică s-a
,t cele 10 luni trecute din trecută din acest an — un îmbunătăţit şi aici au fost
/ an, prevederile la pro- indice de natalitate ridi aduşi reproducători, ope
1 ducţia marfă în propor- cat. Cooperativa agricolă ratorii insămînţători de la
ţ ţie do 100,9 Ia sută, la de producţie din Dobra, de C.A.P. Ohaba, Gheorghe
l producţia netă de 107 pildă, a obţinut o natali Cioroagă, şi de la C.A.P.
? la sută, iar la princi- tate de 72,5 la sută, avînd Lăsău, Siminic Florea,
> palele sortimente fizice toate condiţiile ca pînă la n-au acordat atenţie sufi
ţ după cum urmează: la 31 decembrie 1983 să de cientă urmăririi reproduc
l oţel brut — 129 la su- păşească 85 la sută. De a- ţiei, trecînd rar pe la ta
? tă, la oţel aliat — 133 semenea, la C.A.P. Lăpuş- bere. C.A.P. Lăsău nu are
i Ia sută, la utilaje teh- nic, Rădulesti şi Roşcani de multă vreme operator-
ţ nologice pentru indus- există condiţii să se înde însămînţător, aşa că n-a
I tria minieră — 102,6 la plinească indicele planifi
^ sută. l.C. Orăştie. Echipa de lăcătuşi condusă de Ioan Visărolu lucrează în cadrul atelie cat pe anul în curs. Aces TRAIAN BONDOR
rului de scule montaj. In fotografie: echipa se consultă asupra execuţiei unor scule com te rezultate fac cinste mun
plexe. cii desfăşurate de şefii fer (Continuare în pag, a 3-a)
