Page 59 - Drumul_socialismului_1983_11

JOI, 17 NOIEMBRIE 1983 Pag. 3

Furajarea, condiţiile de adăpostire şi îngrij re—factori Planuri şi programa de importanţă cardinală

hotăritori in obţinerea unor rezultate bune pentru dezvoltarea economico-sociaiă a patriei
*î>i'
lungă
,>Fron- Ferma zootehnică a Coo­ — Cu ce cantităţi de fu­ starea fiziologică a anima­ (Urmare din pag. 1) calitate a agregatelor, uti­ terialelor de construcţii, în
îolor) perativei agricole de pro­ lajelor şi instalaţiilor, ex­ domeniul investiţiilor mai
r raje aţi început stabulaţia lelor este bună. Ca un ar­
ducţie din Sîntandrei, a 1983/1984 ? gument în acest sens este ne acţiuni hotărîte, respon­ ploatării şi întreţinerii lor avem greutăţi şi neasun-
r>gicc încheiat 10 luni de activi­ — La 1 noiembrie a.c., şi faptul că în prezent 80 sabile, la toate nivelurile raţionale. Noua formă de juri, care au determinat
Karino« tate din acest an cu re­ am avut 150 tone fîn, 1 000 la sută din animalele ce de organizare, conducere acord global generalizat nerealizarea unor prevederi
tulul zultate bune la majorita­ tone sfeclă furajeră, 870 alcătuiesc efectivul matcă şi desfăşurare a activităţii înscrie printre criteriile sa­ de plan. Totodată, în aces­
ţial co- tea indicatorilor planului tone siloz şi 1 100 tone sînt gestante. productive, subordonarea le de bază încadrarea ri­ te domenii, ca în toata
de producţie. Efectivul grosiere. La suculente şi tuturor activităţilor profe­ guroasă în consumurile sectoarele economiei na­
i eco* O altă condiţie a unei sionale, organizatorice şi
matcă a fost îndeplinit, grosiere am depăşit nece­ activităţi zootehnice de specifice şi în indicii de ţionale, prevederile pe
politico-educative
îndepli­
î rca- iar faţă de 4 265 hl lapte, sarul de nutreţuri, la fîn calitate este asigurarea u- nirii ritmice, concrete, a calitate ai produselor, ceea 1984 sînt mobilizatoare şi
„Omul cît trebuia să se livreze nor adăposturi curate, căl­ prevederilor planului eco­ ce va trebui să determine, reclamă strădanii deose­
(color) la fondul de stat, s-au pre­ în fermele zootehnice duroase. în ultima vreme în fiecare colectiv de mun­ bite, pentru pregătirea te­
or) dat 4 754 hl ; au fost ob­ la Sîntandrei s-au realizat nomic. că, o adevărată competiţie meinică a condiţiilor de
ţial co- - animale bine Sînt multe direcţii, în pentru calitate şi economii, realizare.
ţinuţi aproape 300 viţei, numeroase lucrări destina­
îngrijite, producţii egală măsură importante, să crească permanent exi­ Acum sarcinile de plan
realizîndu-se un indice de te a dezvolta baza tehnico- în care trebuie canalizate genţa, spiritul gospodăresc,
natalitate bun. Obţinerea mari de lapte materială a fermei — pa­ strădaniile şi preocupările responsabilitatea patrioti­ se cunosc în toate colecti­
unor asemenea rezultate şi carne docuri, alei de furajare, oamenilor muncii pentru că, revoluţionară a fiecă­ vele. Adunările generale
ale oamenilor muncii le-aa
nu este deloc înţîmp.Iăţoa- fînare, bucătărie furajeră ca anul 1984 să fie anul rui om al muncii. dezbătut temeinic,- şi le-au
re. ş.a. înaintea stabulaţiei ac­
aianjen însă nu, dar diferenţa tuale adăposturile au fost realizărilor de vîrf ale cin­ Planul naţional unic de însuşit, au adoptat mă­
; Viraj — Ferma cuprinde 728 o acoperim cu ciocălăi de cinalului calităţii şi efi­ dezvoltare economico-so- suri corespunzătoare care
HUNE- bovine şi 989 ovine, iar porumb tocaţi, borhot, tă- reparate, au fost puse la cienţei economice. Astfel, cială prevede sarcini mari
cifrului buna organizare şi desfă­ punct- instalaţiile de adă­ să le asigure îndeplinirea
iul ză- rîţe ş.a. pat şi de evacuare a de­ problema asigurării ritmi­ în domeniul exportului şi integrală. Important este
Viraj şurare a muncii în zooteh­ Deşi animalele sînt încă ce şi în cantităţile necesa­ al investiţiilor. De pune­ ca în această perioadă
fistul) ; nie este o preocupare de scoase zilnic la păşune, se jecţiilor. Astfel că anima­ re cu materii prime şi ma­ rea la timp în funcţiune a scurtă care a mai rămas
3 ETRO- lele iernează în bune con- teriale, cu combustibili şi noilor capacităţi depinde
haidu- seamă a conducerii unită­ face şi furajarea .acestora diţiuni, într-un microclimat din an să se acţioneze
isterele ţii noastre — ne spunea energie, cu subansamble şi sporirea producţiei mate­ cu fermitate şi răspundere,
nbrie); Aronim Ocoş, preşedintele la grajd, realizîndu-se o corespunzător. piese de schimb trebuie să riale, iar aceasta va asi­ să se insiste pe bună or­
lo r pen- hrănire diferenţiată, în — Rezultatele bune in se situeze zilnic în centrul gura livrarea suplimenta­
tural) ; cooperativei. O atenţie ganizare şi gospodărire, să
e urs deosebită am acordat asi­ funcţie de producţia de activitatea zootehnică sînt atenţiei factorilor de răs­ ră la export a unui însem­ se înlăture deficienţele de
: Ana lapte sau starea de gesta­ nemijlocit legate de calita­ pundere din acest dome­ nat volum de produse fi­
(Mine- gurării unei baze furaje­ tea muncii îngrijitorilor de niu, al tuturor colective­ zice, prin care să echili­ natură internă şi, în pa­
3.D. în re bogate. în acest scop, ţie în care se află fiecare. ralel cu realizarea planu­
; URI- am cosit toate suprafeţele animale — ne spunea şeful lor muncitoreşti. în para­ brăm balanţa de plăţi, să lui pe acest an, să se
Reteza- In conformitate cu progra­ lel trebuie situată livra­ creştem venitul naţional, pregătească atent condiţii­
0 Car- ce au produs iarbă, de pe mul întocmit, o vacă cu fermei, Viorel Sîncrăian. rea . operativă a produse­ implicit nivelul de bună­
(Stea- Ferma noastră are un co­ le producţiei pe 1984.
ARZA : suprafeţele semănate cu lapte primeşte tărîţe, 10 lectiv de muncă bun, al­ lor către beneficiari, avîn- stare al întregului popor. Stă în puterea oameni­
— se- trifoi şi lucernă am rea­ kg borhot şi 5 kg paie de du-se permanent în vedere Chemarea adresată de
ORAŞ- cătuit din oameni harnici, faptul că deficienţele în a- plenară tuturor oamenilor lor muncii hunedoreni, în
iu (Pa- lizat trei coase, am strîns grîu. In acest fel producţia conştiincioşi, dintre care capacitatea lor de organi­
curate tot ce se putea folosi ca de lapte marfă se menţi­ provizionare generează re­ muncii din industrie de a zare şi de acţiune, de a-şi
J-BAi : i-aş evidenţia pe Constan­ acţii negative în lanţ, gre­ acţiona susţinut, unitar,
<c furaj. ne la 600 1 lapte pe zi, iar tin, Ioan şi Maria Bălan, vează asupra eficienţei for­ pentru îndeplinirea mobi­ însuşi exigenţele planului
1 M mei de retribuire a mun­ lizatoarelor sarcini de plan pe 1984, de a demara cu
.1: s u d Ioan Dan, Aurelia Mun- temei şi optimism la în­
: Cafe teanu, Nicolae Tisăliţă, cii în acord global. din 1984, în paralel cu
iltură); 31 de ani în avanposturile muncii O atenţie deosebită se realizarea integrală a pre­ făptuirea lor din primele
Tilla Ioan Chiriban, Grigore cere acordată folosirii in­ vederilor pe acest an, tre­ zile ale lunii ianuarie. Au
;el mi- Acum, după 31 de ani nînd pentru ultima dată făcut de atîtea ori dovada
(Lumi- Moldovan, Elena Poenar tegrale, la capacitate, a buie receptată şi materia­ strădaniei şi abnegaţiei
liniştca de muncă, neîntreruptă în condica de prezenţă, a şi alţii, ce lucrează de dotării tehnice, a forţei de lizată concret în produc­
aceeaşi unitate şi secţie - ieşit la pensie. muncă şi a timpului efec­ ţie de toate unităţile eco­ în producţie, o pot face şi
C.S.H.; secţia O.S.M. II - Cu acest prilej, colegii, multă vreme în unitatea tiv de lucru, organizării nomice din judeţul nostru, în continuare, menţinînd
fără nici o nemotivată, de muncă i-au urat odihnă noastră şi se străduiesc temeinice a producţiei pe în întreprinderile carbo­ judeţul Hunedoara în ria­
turnătorul Petrache I. Tă- să-şi realizeze sarcinile cu secţii, sectoare, ateliere, nifere din Valea Jiului, la dul celor cu pondere şi
băcaru şi-a luat rămas binemeritată. (Ion Vlad, responsabilitate. schimburi, formaţii, revi­ C.S.V. Călan şi la C.S. cu frumoase realizări la
bun de Ia colegi, şi, sem- corespondent).
>orturi- ziilor şi reparaţiilor în ter­ Hunedoara, în industriile nivelul economiei naţio­
I 19,30. TRAIAN BONDOR men şi de cea mai bună uşoară, chimică şi a ma­ nale.
de in-
popu-
irtistice (Urmare din pag. 1) tuţii coordonatoare ale
eş cu Consfătuirea judeţeană a reprezentanţilor controlului oamenilor muncii unor activităţi dc la nivel
iţi, va-
ncursul zece luni din acest an de de judeţ, cum sînt Direc­
ia Voi- echipele de control al oa­ materială a creşterii nive­ ca asupra modului de fo­ bateri au scos în evidenţă rea controlului asupra unor ţia comercială, U.J.C.M,
, Horia menilor muncii în sectoa­ lului de trai, că la dispo­ losire a ei să se exerci­ că au fost obţinute re­ unităţi şi activităţi din me­ U.J.E.COOP., Direcţia sa­
re supuse controlului în ziţia minerilor, siderurgiş- te un control prompt, efi­ zultate bune acolo unde diul rural. Intr-o seamă de nitară, Inspectoratul şco­
baza Legii nr. 6/1972, a tilor, energeticienilor, a cient şi competent al oa­ c o n s i l i i l e locale ale sectoare cum sînt cel sa­ lar să se implice mai te­
stabilit măsuri pentru îm­ celorlalţi oameni ai mun­ menilor muncii, astfel îneît F.D.U.S., comisiile de coor­ nitar, de gospodărie comu­ meinic. cu toată ...atorita-
bunătăţirea acestei activK cii din oraşele şi satele ei să poată interveni ope­ donare a activităţii de con­ nală, de învăţămînt, ca şi în tea în rezolvarea sesiză­
tăţi deosebit de impor­ hunedorene a fost pus un rativ ori de cîte ori se trol al oamenilor muncii ccl de producţie a bunurilor rilor şi propunerilor echi­
•ii clin tante pentru înfăptuirea bogat şi confortabil fond constată deficienţe într-un au asigurat cu tenacitate de consum frecvenţa con­ pelor de control al oa­
politicii partidului de ri­ menilor muncii.
36, 9 9, de locuinţe, o reţea întin­ sector sau altul supus con­ şi perseverenţă o bună troalelor nu a fost cea
dicare necontenită a nive­ să de magazine comer­ trolului. îndrumare, ' o colaborare care se impunea. Planul de măsuri adop­
Îs, lului de viaţă şi civilizaţie ciale şi de instituţii sa­ în perioada care a tre­ strânsă între organizaţiile A fost apreciat ca ne­ tat de consfătuire, a avut
al poporului.
984 472 nitare, ca şi un mare nu­ cut din acest an cele 1 146 de masă şi obşteşti care au mulţumitor faptul că un în vedere îmbunătăţirea
Din materialul prezen­ măr de aşezăminte de cul­ de formaţii de control al delegaţi în controlul oame­ număr de echipe de con­ continuă a activităţii vii­
tat consfătuirii, cît şi din tură. S-a dezvoltat şi di­ oamenilor muncii din ju­ nilor muncii. S-a subliniat, trol din localităţi ca Petro­ toare. Printr-o urmărire
dezbaterile la care au par­ versificat corespunzător cu deţ au efectuat peste 4 500 de asemenea, că eficienţa şani, Lupeni, Uricani, Ha­ consecventă a înfăptuirii
ticipat tovarăşii : Elena sistematizarea localităţilor de controale în unităţi de controlului a fost asigu­ ţeg, Deva, Hunedoara, Bă- lui de către consiliile lo­
Drozd, Gheorghe Argeşa- reţeaua prestărilor de ser­ comerţ şi prestări de ser­ rată acolo unde conducerile cia, Sîntămăria-Orlea, Be- cale ale F.D.U.S., activita­
nu, Nicolae Giurgiu, Ghe­ vicii, iar industria produ­ vicii, instituţii sanitare, colective ale întreprinde­ riu, Mărtineşti nu au efec­ tea de control al oame­
pentru
1983 : orghe Roşu, Lucreţla Creta, cătoare' de bunuri de con­ în gospodăria comunală şi rilor controlate au dovedit tuat în perioada analizată nilor muncii trebuie să
general Nicolae Lascu, Lazăr Cîr- sum a cunoscut o mare transportul în comun, în receptivitate faţă de obser­ nioi un control. Aceasta cunoască o îmbunătăţire
mbător.
ninsori jan. Dumitru Bogdan, Doru diversificare pe baza re­ unităţi de preşcolari şi de vaţiile şi propunerile echi­ dovedeşte o slabă coordo­ continuă, îndeosebi pe linia
ul zilei Toma, Nicolae Cîrpan, surselor pe care le oferă învăţămînt, în aşezăminte pelor. nare din partea consiliilor calităţii şi eficienţei.
în la­ Gheorghe Păun, Gheorghe judeţul. de cultură. Ca urmare a Evidenţiind reuşitele în locale ale F.D.U.S., în spe­ în încheierea lucrărilor
nţul va
rat din Cristea a reieşit cu cla­ Pentru ca de această controalelor efectuate, s-au activitatea de control al cial din partea comisiilor consfătuirii a vorbit tova­
•mpera- ritate că în anii actualu­ bază materială să se folo­ făcut aproape 2 300 de pro­ oamenilor muncii, consfă­ de coordonare ale aces­ răşul Gheorghe Matei, se­
fi cu- lui cincinal, sub conduce­ sească în mod eficient şi puneri de îmbunătăţire a tuirea a scos totodată în tora. cretar al Comitetului ju­
is 7 şi rea înţeleaptă a partidului, echitabil toţi membrii so­ activităţii. evidenţă o serie de minu­ S-a atras în mod deo­ deţean de partid, preşedin­
le ma-
o uşoa- a fost dezvoltată la un ni­ cietăţii — s-a subliniat în Atît materialul prezentat suri ale ei. Astfel, s-a ac­ sebit atenţia asupra nece­ tele Consiliului judeţean
£i cu- vel superior întreaga bază consfătuire — este nevoie cît şi participanţii la dez­ ţionat sporadic în exercita- sităţii ca o serie de insti­ al F.D.U.S.
6 gra-
ii de
de ser-
CORVINUL - PETROLUL 2-0 (0-0) JIUL - F.C. OLT 2-0 (0-0)
După o repriză albă — de aşteptat. în min. 68 Formaţia olteană nu şi-a faţă cu ultimul apărătoaţ,
şi ca scor, şi ca joc — Gabor centrează de pe dezminţit nici la Petro­ Lăsconi a fost împiedicat
în care am reţinut apă­ dreapta lui Petcu, care, şani veleităţile de culegă­ să joace balonul de funda­
rarea dîrză, cu toată e- liber, şterge uşor. balonul toare de puncte din depla­ şul central advers. Lovi­
!
chipa, a oaspeţilor, în cu capul, d recţionîndu-l Rezultate : Jiul — F.C. Olt 2—0; Univ. Craiova — F.C. Bihor sare. în prima repriză, tura de pedeapsă a fest
faţa unei ofensive perma­ in plasă : 1—0. 4—2 ; Spartul stud. — S.C. Bacău 1—1 ; A.S.A. — Rapid 1—0 ; însă, la intenţia de remiză executată eu precizie de
stare nente a localnicilor, ne­ Mateuţ reuşeşte o ac­ a... colaborat excesiva tea­ Dina în dreapta porte­
strada susţinută însă dc acţiuni ţiune personală, în min. F.C. Baia Mare — Poli. Iaşi 4—0 ; Steaua — Chimia Km. Vîlcea rului : 1—0.
telefon 3—1 ; C.S. Tîrgivişte — Dinamo 2—3 ; Corvinul — Petrolul 2—0 ; mă a gazdelor de a nu fi
16. clare, reuşite, cu legătură 79, de mare spectacol, ju- F.C. Argeş — Dunărea C.S.U. Galaţi 2—1. surprinse pe contraatac ; în Avantajul minim i-a
(3321) şi reală periculozitate, cînd mingea pe genunchi special P. Grigore, deşi speriat parcă pe jucătorii
spectatorii, puţini, cîţi au şi şutind apoi frumos; C L A S A M E N T U L Etapa viitoare : localnici, în consecinţă
noiem- avea culoare libere, n-a
fetăriei fost, trăiau frigul la o Gabor se lansează într-o 1. Steaua 12 8 1 3 26- - 9 17 (sîmbătă): S.C. Ba­ depăşit decît arareori li­ oaspeţii s-au avîntat în
î, ser- temperatură şi mai scă­ cursă pe dreapta, cen­ 2. Sportul stud. 12 7 2 3 21- -10 16 nia de centru. Cea mai atac. în careul lui Cavak
Hune- zută. trează precis lui Petcu, cău — F.C. Bihor ; s-au produs faze de înaltă
, după 3. F.C. Bihor 12 6 3 3 20--16 15 mare ocazie a fost ratată tensiune ; de două ori
.ui re- După pauză, se vede, tre­ dar preluarea % acestuia, cu 4. Poli. laşi 12 5 5 2 12- -10 15 Dinamo — A.S.A. ; in min. 31 de Stana, care,
(3318) ziţi serios la vestiar de capul, nu mai este la fel 5. Univ. Craiova 11 6 2 3 20--10 14 Corvinul - F.C. Ar­ Bărbulescu a şutat puter­
iţie de antrenorul L. Vlad, local­ şi se ratează cea mai 6. F.C. Olt lobînd balonul peste Ma­ nic, dar alături (’57, ’72).
Juncan mare ocazie a meciului 12 4 5 3 11- - 9 13 geş ; F.C, Olt — rian Popescu a executat Cu cîteva minute îna­
ă de nicii au început să lege 7. A. S. A. 12 5 3 4 15--15 13
declar mai bine jocul, presiunea (min. 80). Abia în min. 82, 8. F.C. B. Mare 12 5 3 4 15--17 13 Steaua ; Dunărea un drob impecabil, deviat inte de final, Stoinescu
(3316) lor asupra careului plo­ scorul ajunge mai aproape 9. Dinamo 9 5 2 2 15-- 8 12 C.S.U. - Univ. Cra­ în corner de Ciurea. a luat un balon pe
aratului ieştean avînd putere şi de adevăr, graţie unei noi 10. Jiul Petroş. 12 5 2 5 11--14 12 După pauză, oltenii au cont propriu, ţesătura
rina, îi durată, dar încă nu şi faze frumoase în care Ma­ 11. S. C. Bacău 12 5 2 5 12--18 12 iova ; Rapid — Poli, practicat acelaşi joc eco paselor a fost continuată
:
ani !“, periculozitatea necesară. teuţ, după ce a recuperat 12. Rapid Buc. 12 4 3 5 12--12 11 nomic, cu ruperi de ritm, de D na spre Varga, care
(c. 4) balonul, l-a trimis pe laşi ; Petrolul —
E Abia după ce, la un mo­ 13. Corvinul Huned. 11 3 3 5 13--14 9 care .n-au exclus însă faza înscrie în colţul lungi
\ anun- ment de respiro, oaspeţii stînga lui Gh. Radu, a 14. F.C. Argeş 11 4 1 6 12- -14 9 F. C. Baia Mare ; ofensivă cu fundaşii mar­ 2—0. A fost de fapt sin­
nirea a se arată foarte aproape de cărui centrare a ajuns la 15. Chimia Rm. V, 12 3 3 6 10--18 9 gura fază de kinogramă
sparitia Gabor — şut pe jos pe Chimia - Sportul ginali. In min. 55 am care i-a depăşit clar pe
'aharia. gol în min. 58, prin Dumi- 16. C.S. Tîrgov. 12 1 5 6 8--17 7 stud. ; Jiul — C.S. asistat la deschiderea sco­
(3315) trache şi Cojocaru, hune- lîngă portar şi 2—0. 17. Dunărea C.S.U. 12 1 5 6 3- -12 7 rului. Căţoi a intervenit olteni.
dorenii obţin golul atît NICOLAE STANCIU 18. Petrolul PI, 12 2 2 9 10--23 6 Tîrgovişte, neglijent; ajuns faţă în ION VULPE