Page 60 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 60
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 092 ® JOI, 17 NOIEMBRIE 1983
LUCltASilLE SESIUNII MARII ADUNARI NAŢIONALE
(Urmare din pag. 1) economico-socială a Repu Pe marginea raportului Deputatul a dat apoi ci vîntul tovarăşul Nicolae vibrantă şi înflăcărată che
blicii Socialiste România au luat cuvîntul deputaţii tire Apelului. Ceauşescu, secretar general mare la acţiune şi respon
centrale, organizaţii de pe anul 1984 ; Ion Teşu, Maria Bodea, In susţinerea Apelului al Partidului Comunist sabilitate în apărarea păcii
masă şi obşteşti, reprezen 3. Proiectul de lege pen Teodor Coman, Maria Ni- au luat cuvîntul deputaţii Român, preşedintele Repu şi vieţii popoarelor, fiind
tanţi ai vieţii ştiinţifice şi tru adoptarea Planului de chita, Traian Garba, An- Marin Ivaşcu, directorul blicii Socialiste România. totodată un remarcabil
culturale, ziarişti. dezvoltare a agriculturii şi dreiu Balint. general al Institutului cen Cuvîntarea secretarului imbold pentru fiecare de
Au fost prezenţi şefi de industriei alimentare, gos Marea Adunare Naţiona tral de fizică, vicepreşe general al partidului, pre putat în Marea Adunare
misiuni diplomatice acre podăririi apelor şi silvicul lă a aprobat, apoi, prin vot dinte al Comitetului de şedintele Republicii a fost Naţională de a acţiona cu
ditaţi la Bucureşti precum turii pe anul 1984 ; deschis, o hotărîre în le Stat pentru Energie Nu urmărită cu deosebită a- totală dăruire pentru pro
şi corespondenţi ai presei 4. Proiectul de lege pen gătură cu Raportul Consi cleară, Tamara Dobrin, tenţie şi aprobare, subli movarea propunerilor
strai ne^- tru adoptarea Bugetului de liului Naţional al Agricul preşedintele executiv al niată în repetate rînduri profund umaniste ale Ro
Lucrările au fost deschi stat pe, anul 1984 ; turii, Industriei Alimentare, Consiliului Naţional al cu vii şi puternice aplau mâniei socialiste, ale pre
se de tovarăşul Nicolae 5. Programul privind a- Silviculturii şi Gospodăririi Frontului Democraţiei şi ze, deputaţii exprimîndu-şi şedintelui ţării, menite să
Giosan, preşedintele Marii plicarea măsurilor de auto- Apelor şi Ministerului A- Unităţii Socialiste, Pante- deplina adeziune la politica asigure un climat de pace,
Adunări Naţionale. conducere şi autoaprovizio- griculturii şi Industriei Ali limon Găvănescu, prim-se- externă a partidului şi sta- securitate şi colaborare în
ului nostru, faţă de iniţia-
La propunerea Biroului nare pentru asigurarea unei mentare. cretar al Comitetului Cen ivele de pace ale României Europa şi în întreaga lume.
M.A.N., deputaţii au adop bune aprovizionări a popu Din împuternicirea de tral al Uniunii Tineretului socialiste, ale tovarăşului Apelul Marii Adunări
tat următoarea ordine de laţiei cu produse agroali- putaţilor, membri ai Comi Comunist, Doina Marines- Nicolae Ceauşescu. In re Naţionale către parla
zi a sesiunii : mentare şi bunuri indus siei pentru politică exter cu, vicepreşedinte al Con petate rînduri s-a scandat mentele şi parlamentarii
triale de consum pe pe
din statele europene, S.U.A.
1. Raportul Consiliului rioada 1 octombrie 1983—30 nă şi cooperare economică siliului Naţional al Agri cu putere: „Ceauşescu —
Naţional al Agriculturii, septembrie 1984 ; internaţională şi a repre culturii, Industriei Alimen Pace !“, „Dezarmare — Pa şi Canada a fost aprobat
Industriei Alimentare, Sil 6. Proiectele de legi pen zentanţilor celorlalte comi tare, Silviculturii şi Gospo ce !“, deputaţii aclamînd în unanimitate de deputaţi.
viculturii şi Gospodăririi tru aprobarea decretelor sii ale M.A.N., a luat cu dăririi Apelor, preşedintele îndelung pe conducătorul Deputaţii au fost apoi
Apelor şi Ministerului A- cuprinzînd norme cu pu vîntul deputatul Ilie Vă C.A.P. Greceanca, judeţul partidului şi statului nos informaţi că proiectele de
griculturii şi Industriei A- tere de lege emise de Con duva, vicepreşedinte al Co Buzău, Iosif Szasz, prim- tru. legi şi programele înscrise
limentare asupra modului siliul de Stat după sesiunea misiei pentru politica ex secretar al Comitetului ju Preşedintele Marii Adu la celelalte puncte de pe
în care au fost aduse la a şaptea a Marii Adunări ternă şi Cooperare econo deţean Harghita al P.C.R., nări Naţionale, în numele ordinea de zi a sesiunii
îndeplinire măsurile stabili Naţionale. mică internaţională, recto Maria Ciocan, secretar al tuturor deputaţilor a ex urmează să fie supuse
te de Marea Adunare Na In continuare, tovarăşul rul Academiei de Studii E- Consiliului Central al primat cu profundă emo Marii Adunări Naţionale
ţională prin Hotărîrea nr. Ion Dincă, prim viceprim- conomice din Bucureşti, U.G.S.R., Ion Sîrbu, vice ţie şi adînc respect, cele spre dezbatere şi adoptare
2, din 26 martie 1983, pri ministru al guvernului, care a propus adoptarea preşedinte al Consiliului mai vii mulţumiri secre într-o şedinţă viitoare în
vind Raportul Comisiei de preşedintele Consiliului Na unui Apel al Marii Adu Naţional ăl oamenilor mun tarului general al Partidu cadrul actualei sesiuni.
anchetă a unor încălcări ţional al Agriculturii, In nări Naţionale a Republi cii, prim-secretar al Comi lui Comunist Român, pre Preşedintele Marii Adu
ale legilor şi normelor a- dustriei Alimentare, Sil cii Socialiste România că tetului judeţean Argeş al şedintele Republicii Socia nări Naţionale a declarat
grozootehnlce ; viculturii şi Gospodăririi P.C.R. liste România, tovarăşul închise lucrările primei
2. Proiectul de lege pen Apelor, a prezentat Rapor tre parlamentele şi parla Primit cu vii şi înde Nicolae Ceauşescu, pentru părţi a actualei sesiuni,
tru adoptarea Planului na tul înscris la primul punct mentarii din statele euro lungi anlauze de deputaţi magistrala cuvinmre rosti data reluării lor in plen
ţional unic de dezvoltare al ordinii de zi. pene, S.U.A. şi Canada. $1 invitaţi a luat cu tă, care reorezintă o nouă. urmînd să fie anunţată.
APELUL MARII ADUNARI NAŢIONALE
eotr@ ^ornamentele şi parlamentarii din statele europene, S.U.A. şi Canada
Marca Animare Naţională a Republicii Socialiste masă, cere acum, pînă nu este prea tîrziu, pînă cînd nu Marea Adunare Naţională face apel la parlamentele
România dînd expresie aspiraţiilor şi voinţei întregului au căzut bombele care ar distruge tot ceea ce a făurit din ţările europene, din S.U.A. şi Canada, de a acţiona
popor roman, reafirmă ataşamentul şi sprijinul deplin geniul uman, însăşi viaţa şi civilizaţia, să se facă totul cu înaltă responsabilitate pentru prezentul şi viitorul con
faţă de întreaga politică internă şi internaţională de pace, pentru ca la negocierile sovieto-americane de la Gene tinentului european şi ale întregii lumi, pentru a deter
colaborare, securitate şi înţelegere promovată de Româ va să se ajungă la un acord care să ducă la oprirea mina guvernele din ţările unde urmează să fie amplasate
nia socialistă şi înalta apreciere a rolului hotărîtor pe instalării noilor rachete nucleare, la retragerea şi dis noile rachete să renunţe la acceptarea acestora pe te
care îl are în elaborarea şi înfăptuirea politicii interne trugerea celor existente, pe calea eliberării Europei de ritoriul lor, pentru ca teritoriul altor state să nu devină
şi externe a ţârii noastre secretarul general al Partidu orice fel de arme nucleare. baza unui atac cu arme nucleare.
lui Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România consideră că nu s-au epuizat toate şansele Convinsă că nu trebuie să se accepte politica fap
România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit şi de compromis în cadrul negocierilor sovieto-americane de tului împlinit, Marea Adunare Naţională a Republicii
stimat fiu al poporului român, personalitate proeminentă Ia Geneva şi că mai este posibil să se convină o înţe Socialiste România consideră că acum este momentul să
a vieţii internaţionale contemporane. legere. Deşi, pînă acum, nu s-a ajuns la un acord la se intensifice şi să se multiplice eforturile pentru rea
Marea Adunare Naţională dă o înaltă preţuire acti aceste tratative, s-au avansat propuneri importante şi din lizarea unui acord echitabil, care să elibereze continen
vităţii neooosite a preşedintelui României, tovarăşul partea S.U.A. şi din partea U.R.S.S., inclusiv cele for tul nostru, întreaga comunitate internaţională, de ame
Nicolae Ceauşescu desfăşurată în mod statornic, cu pa mulate în interviul preşedintelui Prezidiului Sovietului ninţarea unei catastrofe nucleare.
siune şi perseverenţă, ideilor sale generoase şi acţiuni Suprem al U.R.S.S. din ziarul „Pravda" din 27 octom Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste
lor sale ferme pentru oprirea cursei înarmărilor şi în brie a.c„ care au apropiat mult poziţiile, punînd în evi România este profund îngrijorată de faptul că, prin am
deosebi pentru împiedicarea amplasării de noi rachete denţă faptul că este posibil să se realizeze o înţelegere plasarea de noi rachete în unele state din vestul şi din
şi trecerea la retragerea şi distrugerea celor existente corespunzătoare. estul Europei, s-ar încălca „Tratatul cu privire Ia nepro-
pentru asigurarea păcii şi înfăptuirea dezarmării, proble Acum este momentul să se acţioneze pentru realiza liferarea armelor nucleare" prin care părţile s-au anga
mă fundamentală a zilelor noastre, — acţiuni care s-au rea Ia Geneva a unui acord echitabil, care să împiedice
bucurat de un puternic ecou şi de o largă simpatie în instalarea noilor rachete nucleare într-o serie de state jat „să preîntîmpine o mai largă răspindirc a armelor
11
Europa şi in lume deoarece ele privesc asigurarea drep europene şi, respectiv, să ducă la retragerea si distru nucleare" şi „să nu transfere nimănui , respectiv „să nu
tului vital al popoarelor la viaţă, la libertate şi pace. gerea celor existente. accepte din partea nimănui transferul direct sau in
Marea Adunare Naţională, în numele poporului Marea Adunare Naţională adresează parlamentelor direct de arme nucleare". Instalarea noilor rachete pe
român, sprijină intru totul activitatea, propunerile şi ini din ţările europene, din S.U.A. şi Canada, chemarea ca, teritoriul acestor state ar crea un precedent primejdios,
ţiativele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Re pornind de la răspunderea pe care o avem faţă de soar ar stimula şi alte ţări să acţioneze pentru a amplasa
publicii Socialiste România, prezentate şi în mesajele a- ta popoarelor noastre, a păcii şi securităţii pe continent, pe teritoriile lor arme asemănătoare, ar submina secu
dresate preşedintelui Prezidiului Sovietului Suprem al să facem totul, să acţionăm pentru o înţelegere cores ritatea internaţională, ar mări pericolul unui război nu
U.R.S.S., Iuri Andrcpov, preşedintelui S.U.A., Ronald punzătoare la negocierile sovieto-americane de la Ge clear.
Reagan, celorlalţi şefi de state şi guverne din ţările eu neva. Este convingerea noastră fermă că, în pofida situa
ropene şi Canada, ceea ce corespunde intereselor şi aspi In cazul în care nu se va ajunge la timp la o ase ţiei internaţionale complexe, stă In puterea popoarelor
raţiilor fundamentale ale poporului nostru de a trăi în menea înţelegere în cadrul negocierilor sovieto-americane, ca, prin acţiuni unite, să împiedice evoluţia periculoasă
pace şi securitate, năzuinţelor tuturor popoarelor euro Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste Româ a evenimentelor, să determine oprirea cursei înarmărilor
pene şi din întreaga lume Ia existenţă liberă şi demnă, la nia face apel la toate parlamentele şl parlamentarii din şi trecerea la măsuri practice de dezarmare şl în primul
adăpost de primejdia unei conflagraţii nucleare. ţările europene, din S.U.A- şi Canada, de a acţiona îm
Pornind de la aceasta, Marea Adunare Naţională a preună pentru a se conveni amînarea amplasării noilor rlnd de dezarmare nucleară pentru asigurarea unui vii
tor de pace şi linişte pentru popoarele europene, pentru
Republicii Socialiste România se adresază parlamente rachete cu rază medie pînă la sfîrşitul anului 1984, în
lor şi parlamentarilor din Europa, S.U.A. şi Canada, în- ceputul anului 1985, şi, în acest răstimp, să fie conti întreaga lume.
tr-un moment de importanţă crucială pentru înseşi des nuate tratativele iar U.R.S.S. să nu instaleze noi ase Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste
tinele continentului, cînd există perspectiva apropiatei menea rachete şi să reducă, aşa cum s-a angajat, o par România reafirmă în mod solemn hotărîrea de a acţio
amplasări, în unele ţări occidentale, de rachete ame te din cele existente, urmînd ca negocierile de la Ge na neabătut, cu toată fermitatea, pentru a se opri am
ricane cu rază medie de acţiune, ceea ce ar spori consi neva să continue pînă la realizarea unui acord cores plasarea noilor rachete cu rază medie de acţiune, pen
derabil pericolul la adresa vieţii şi libertăţii popoare punzător. Marea Adunare Naţională îşi exprimă convin tru retragerea şl distrugerea celor existente, pentru în
lor, ar duce la agravarea încordării în Europa şi în în gerea că fie şi un asemenea acord ar răspunde intere făptuirea dezarmării, şi în primul rînd a dezarmării nu
treaga lume. selor de securitate a celor două părţi, realizării unui cleare, pentru oprirea agravării situaţiei internaţionale
Poporul român, ca şi milioane de oameni, tineri şi echilibru, nu prin creşterea, ci prin reducerea arma şi pentru reluarea politicii de pace, colaborare, destin
vîrstnici, bărbaţi şi femei, de pe întreg cuprinsul Eu mentelor şi ar fi salutat cu satisfacţie de popoarele din dere şi respect al independenţei naţionale a tuturor po
ropei şl de pe alte continente, prin mari manifestaţii de Europa şi America de Nord, de opinia publică mondială. poarelor.
Preliminariile
campionatului european
rolul hotăritor al ştiinţei in ta, pentru apărarea cuce amplasarea unor asemenea construcţiei podului se va
dezvoltarea economico-so- ririlor clasei muncitoare. rachete va stimula şi mai ridica la 180 milioane de fotbal
cialâ a patriei, politica şi Plenara a chemat toţi ce mult cursa înarmărilor, dolari. Noul obiectiv va CEHOSLOVACIA —
experienţa ţării noastre in tăţenii ţării să participe va face şi mai complexă facilita transportul de măr PBAGA ITALIA 2—0 —
(Agcrpres).
ÎS
domeniile planificării, cer activ la lupta împotriva situaţia pe continentul eu furi între ţările indepen Aseară s-a disputat ia Praga
B PARIS - In cadrul cetării ştiinţifice şi dezvol cursei înarmărilor, îndeo ropean şi de aceea este dente din sudul Africii. meciul dintre selecţionatele
Comisiei a lll-a a Confe- tării tehnologice. sebi a celor nucleare. foarte important ca ho de fotbal ale Cehoslovaciei şi
Italiei,
’ rinţei generale a UNESCO tărîrea finală să nu fie B MOSCOVA - In de- a 5-a contind pentru grupa
a
cam
preliminariilor
— ce dezbate capitolele din B COPENHAGA La OSLO — Intr-un apel, curs de un an, populaţia pionatului european. Intilnirea
viitorul program bienal al Copenhaga s-au desfăşurat mişcarea „Nu armelor nu adoptată cit timp la Ge Uniunii Sovietice a crescut s-a încheiat cu scorul de 2—0
jucătorilor
favoarea
organizaţiei referitoare la lucrările plenarei C.C. al cleare !“ din Norvegia neva se duc negocieri în cu 2,4 milioane persoane, (0—0) in Ambele goluri au
cehoslovaci.
ştiinţe şi aplicarea lor în P.C. din Danemarca, care problema respectivă. fost înscrise de Peter Rada,
procesul dezvoltării, la ra a dezbătut aspecte ale si cheamă guvernul să se ajungînd — la jumătatea primul in minutul 61, iar cel
portul dintre ştiinţă, tehno tuaţiei din ţară şi proble pronunţe împotriva ampla- B9 LUSAKA — Zambia şi lunii iulie a.C. — la 272,5 dc-al doilea in minutul 77, din
logie şi societate —, me internaţionale actuale. sării de noi rachete nu Botswana au hotorît să milioane locuitori — rela lovitură de la 11 m. grupei con
In
clasamentul
reprezentantul român a pre cleare cu rază medie de construiască în comun un duce Suedia, cu 11 puncte
Plenara a subliniat nece pod peste Zambezi, consi tează agenţia TASS, citind
zentat concepţia României, sitatea unirii' oamenilor acţiune în Europa. In date furnizate de Direcţia (toate meciurile disputate), ur
mată dc România — 11 puncte
derat un obiectiv economic
a preşedintelui Nicolae muncii în lupta împotriva apelul înmînat primului de mare importanţă pen Centrală de Statistică a (din 7 partide), Cehoslovacia
ministru de reprezentanţii
Ceauşescu, cu privire la ofensivei forţelor de dreap mişcării se subliniază că tru cele două ţări. Costul U.R.S.S. — 9 puncte (din 7 jocuri), Ita
lia — 3 puncte (din 7 me
ciuri), şl Cipru — 2 puncte
(din 7 jocuri).
______ CGLEGKJL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str.Dr. Petru Groza, nr. 35 Telefoane: 11275, 11585,12157. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.