Page 85 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 85
TOP-"'
PGfflkj PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!!
f DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE
1 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
AVANS ÎN PRODUCŢIA sură şl la obţinerea unei tuielile de producţie do
cio !
i DE EXPORT producţii marfă suplimen aproape 2,7 milioane Iei. ţ
ei. » ,
tare de 134 milioane lei.
Grigoraş,
cores-
(Vasile
în perioada trecută din pondent). ^
acest an, în Combinatul ECONOMII LA
JUDEŢ UI HUWEDOlBftc
PLANUL LA
CHELTUIELILE
siderurgic Hunedoara, DE PRODUCŢIE TRANSPORT DEPĂŞIT 1 \
S M A U S M l T nelor şi secţiilor, specia tor de îndeplinirea ritmi transport forestier din 1
de
spe
compartimentele
cialitate,
uzi
conducerile
stărui
Preocupîndu-se
Colectivul Autobazei de
personal
ţ
liştii,
întregul
muncitor
au
manifestat
Ia producţia fizică, sor
în perioada trecută de Ia 1
o atenţie deosebită adap că a prevederilor de plan Hunedoara a înregistrat i
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN--mmiEOOABA AL P C. tării producţiei de lami timentală, oamenii mun începutul anului rezul- )
nate Ia cerinţele pieţei cii de la Fabrica de pro tate notabile- In activita- ţ
SI AL C O N S I L I U externe. Asigurîndu-se ducţie industrială mică te. Planul Ia transport i
îmbunătăţirea programă şi prestări servicii Hu total a fost îndeplinit în J
rii producţiei, a sortării nedoara şi-au depăşit proporţie de 107 Ia sută, )
şi finisării produselor, prevederile, pe 10 luni
depăşindu-se
prevederile
l
Anul XXXV, nr. 8 099 VINERI, 25 NOIEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani respectarea strictă a pro şi două decade din an, cu 80 000 tone-kilometri. ^
gramelor sortimentale, cu 22 Ia sută Ia piese
au
creşterea exigenţei Ia re- turnate din fontă, cu 23 Tot în acest timp plus
în
transportate
fost
prefabricate
la administrarea cepţionarea şi expedierea la sută la armat şi cu 7 000 tone de masă lem
beton
din
fi
laminatelor
au
putut
IN ZIARUL DE AZI livrate în avans parte 26,7 Ia sută la covoare noasă. O contribuţie sub
îngrăşămintelor — • România — Ceauşescu nerilor externi căror va pluşate. în încadrării timp, stanţială Ia realizările
acelaşi
produse
amintite şi-au adus con- )
în
pe
baza
siderurgice
a
— Pace ! înţelepciu loare depăşeşte 24 milioa consumurile specifice nor ducătorii auto de Ia co- ţ
mobilizate toate forţele! nea trebuie să învin ne de Iei. depăşire Ia mate materiale, economisirii Ioanele Teliuc. Bala de I )
a
şi
forţele
întunecate
şl
gă
Dobra,
Această
Criş,
Orăştie
unor
combus
ale războiului- planul de export a con tibili şi energie, s-au Ilia. (Aron Căta, cores
Pînă la jumătatea lu veţi începe să le* * duceţi • 65 de ani de Ia fău tribuit într-o mare mă obţinut economii Ia chel- pondent).
nii- noiembrie, în uni In cîmp 7 rirea statului naţio
tăţile din Consiliul unic — Chiar acum vin de nal unitar, român
agroindustrial Orăştie au la secţia de mecanizare,
fost transportate în cîmp unde am organizat trans • Alături de săteni, la Ieri a avut loc ia Deva
3 700 tone gunoi de grajd, portul gunoiului in* cîmp. toate acţiunile care
cele mai mari cantităţi în- Azi (marţi, 22: noiembrie dau un chip nou a- Şantierul Riu Mare-Rcte-
registrîndu-se la Comple — n.n.), începem trans şezărilor zat — Atelierele centrale 0 prestigioasă
xul pentru creşterea şi în- portul şi în cîteva zile vom o Rubrica tineretului Haţeg. Lăcătuşii mecanici
grăşarea tineretului bovin elibera complet platforme • Reflector Petre Viţionescu şi Miron
Orăştie şi la Complexul le de la capătul adăpostu • Săptămîna viitoare Ia Zgîrcea asamblează axele reuniune ştiinţifică
de vaci cu lapte Beriu, rilor de animale. televiziune do la vagonul V.S.A.-9.
Dintre unftăţile coopera în incinta fermei zoo O nouă şi- importantă re ţa economico-socială a Hu
tiste, cantităţi mari de în tehnice a C.A.P. Căstău se uniune ştiinţifică a fost găz nedoarei, dar şi un îndemn
grăşăminte naturale au află, pe puţin, cum a apre duită ieri de municipiul De la o mai bună valorificare
fost transportate la C.A.P. ciat Dorin Bibolaru, ingi va: simpozionul ştiinţific „in a posibilităţilor materiale şi
Pricaz — 1 000 tone — nerul şef al cooperativei, universul tehnologiilor necon
practic toată cantitatea e- 800 tone gunoi de grajd. venţionale". Organizat de umane de care dispune a-
cest important detaşament
xistentă în ferma zooteh — Cînd veţi începe Consiliul judeţean de edu
nică —, Turdaş, Mărtineşti transportul gunoiului în caţie politică şi cultură so ştiinţific.
şi Dineu Mare — între cîmp ? cialistă, Inspectoratul şcolar Intervenţiile' ing. Mihai Flo-
500—600 tone. Dumitru — Aşteptăm să ni se a- judeţean şi Casa corpului rescu, ministru secretar de
Petre, inginerul şef al coo sigure mijloacele de trans didactic Deva, sub egida stat in Consiliul Naţional
perativei agricole din Măr port de către S.M.A. O- Consiliului Naţional pentru pentru Ştiinţă şi Tehnologie
tineşti, ne spunea că la răştie. Ştiinţă şi Tehnologie, simpo („Importanţa tehnologiilor ne
fertilizarea terenului cu — Unitatea n-are căru zionul a reunit, intr-un viu convenţionale şi implantarea
îngrăşăminte naturale s-a ţe ,? în sat nu sint ate lor în România"), acad. Re-
ale
diaiog,
personalităţi
lucrat încă din lunile sep laje ? ştiinţei româneşti, directori mus Răduleţ („Plasma în
tembrie şi octombrie, în — Cooperativa are cite- de întreprinderi, ingineri şi tehnica de prelucrare"),
acest fel gunoiul de grajd va căruţe, dar le folosim maiştri din învăţămint, pro prof. dr. doc. Bujor Mănescu
fiind încorporat sub braz doar la furajarea anima — Academia de Ştiinţe Eco
dă o dată cu arăturile de lelor, pînă acum nu le-am fesori de matematică, fizică, nomice Bucureşti („Proble
toamnă. utilizat la transportul gu chimie şi biologie din judeţ. matica energiei în agricultu
Cantitatea de îngrăşă noiului. în ce priveşte fo Un dialog despre tehnologii ră — între neconvenţional şi
minte naturale transporta losirea atelajelor din sat, le neconvenţionale ca nece folosirea raţională a con
tă pînă în prezent în uni- . nu ne-am gîndit să le mo sitate şi posibilitate in solu venţionalului"), prof. dr. So
tăţile din Consiliul unic bilizăm. ţionarea unor mari probleme rin Grigorescu - Universita
agroindustrial Orăştie este A sta să aştepţi sosirea materiale ale lumii contem tea Bucureşti („Implicaţiile
porane, organizat pe margi
încă mică, deoarece într-o unor mijloace din afară, sociale şi psihologice ale a-
seamă de cooperative nu fără să apelezi la forţele nea culegerii de articole „în daptării forţei de muncă la
s-a dus în cîmp în această proprii de care dispui în universul tehnologiilor ne tehnologiile neclasice"), dr.
toamnă nici un kilogram seamnă a neglija treburile convenţionale", apărută sub ing. Ionel Grigoroiu, ing. A-
de gunoi de grajd. Prin unităţii. Fireşte că şi coordonarea ştiinţifică a conf. lexandru Gruiescu — Institu
tre acestea se numără S.M.A. Orăştie trebuie să dr. ing. Nicolae Andronache tul de inginerie, tehnologică
C.A.P. Beriu, Căstău, Orăş- organizeze mai bine acţiu şi prof. dr. Alexandru lo- şi proiectare pentru indus
tioara de .Tos şi S'bişel. nea de fertilizare cu în nescu. tria chimică („Tehnologii
La C.A.P. Beriu am dis grăşăminte organice,, dar Lucrările simpozionului au neconvenţionale energetic
cutat cu Toan Manol^scu, în fiecare C.A.P. este ne fost inaugurate prin confu- în industria îngrăşăminte
inginerul şef a! unităţii. cesar să fie folosite din nicarea tovarăşului Radu lor chimice"); dr. ing. Gheor-
Bălan, prim-secretar al Co
— Aveţi mari cantităţi plin şi atelajele. mitetului judeţean Hunedoa ghe Manea, Institutul de e-
de îngrăşăminte naturale ra al P.C.R., preşedintele conomie industrială Bucu
în ferma zootehnică. Cînd TRAIAN BONDOR Comitetului executiv al Con reşti („Tehnologii neconven
,
vrrr.v.Yr.-.v.‘,VivrrrrAVW. .v.‘.v.-iV,v,‘.%‘.v«-rft .vr.-.vt-.v,' siliului popular judeţean, pri ţionale energetic privind
producţia materialelor plas
vind economia hunedoreană tice"), dr. Alexandru lones-
Sarcini de plan continuu socrite, continuu de?âsits care oferă teren fertil de a- cu, cercetător principal la
firmare a noului în ştiinţă şi
tehnologie. Comunicarea a I.C.C.P.T. Fundulea („Moder
„Plafar" Orăştie se nu lucrat bine şi în acest an, tant produs pe care îl spontană asigurată — con fost un bun prilej de cu nism şi inedit în biologia
contemporană"), prof. Marin
mără printre cele 10 uni ca şi în anii trecuţi, că livrează, pe bază de co tra cost — prin achizitori, noaştere a potenţialului ştiin lliescu, director in Ministerul
tăţi de pro-fil din ţară, ne-am îndeplinit deja pre menzi ferme, unor între cooperativele de produc ţific de care dispune Jude Educaţiei şi Invăţămîntului
care de ani de zile se vederile pe 1983 la majori prinderi de ape minerale, ţie, achiziţii şi desface ţul, potenţial ce a probat
situează în primele rîn- tatea indicatorilor de plan, de alimentaţie publică şi rea mărfurilor şi prin or prin competenţă locul şi ro
duri ale întrecerii socia că ne-am asumat pentru ale industriei alimentare. ganizaţiile de tineret şi lul pe care îl ocupă în via (Continuare în pag. a 2-a)
liste pe ramură. Realizări 1984 sarcini foarte mari, De asemenea, tot ca ur pionieri, ca şl prin coo
le acestui colectiv de nu dar pe care noi credem mare a experimentărilor perare cu unele intre-
mai 180 de oameni ai că le putem îndeplini. reuşite ale specialiştilor prinderi-surori din ţară. • Eu probe. La Brad a I
muncii, dintre care mai Asigurarea materiei prime fost pus In probe de etan- |
mult de o treime sint- şi a energiei calorice sînt şeitate, rezervorul de i 500 »
pentru
inmagazinarea
membri de partid, se con La „Piafar“ Orăştie elemente de bază ale în mc potabile. Executarea a- I |
apei
cretizează, an de an, în tregii noastre activităţi, le cestei pretenţioase lucrări »
producţii de zeci de mi dăm zi de zi cea mai: mare • Expoziţie do artă culi tehnice edilitare aparţine |
nara cu v.uzare, in localul
lioane de lei. Produsele • Un colectiv mic, cu rezultate mari atenţie şi realizările bune berăriei din autogara Orâş- şantierului -1 Brad al T.C.H., |
care are şi meritul de a fi »
întreprinderii' — în ma • A fost îndeplinit planul anual Ia toţi Indicatorii confirmă că reuşim să le tie a fost deschisă (din 20 realizat şi predat in Brad |
rea lor majoritate uleiuri o Export eficient, pe valută convertibilă facem faţă. noiembrie a.c.), o expoziţie 124 de apartamente, cu două
multe
mai
eterice (de brad alb, co- • în 1934 — dezvoltare, diversificare, calitate. în fabrică se lucrează de artă culinară cu vinzare. amintită planul pe acest an. decit prevedea
Zilnic,
la
de
data
reandru, pin montan, men în linişte, problemele se şi pînă la 30 decembrie,
tă, lavandă, chimion ete.) soluţionează din mers, di aici ”or fi preparate şi puse • Pentru căminele noas- *
pentru
Acţionind
consumatorilor tre.
— sint deosebit de solici Cu inimosul director de din fabrică, de peste doi rect, muncitoreşte. Şeful la dispoziţia sortimente de sificarea produselor, jn diver- I |
numeroase
con-
tate şi apreciate in in la „Plafar" Orăştie, dis ani,. lâ „Plafar" Orăştie compartimentului plan. produse culinare. cordanţă cu cerinţele clien-
dustriile farmaceutică, a- cuţia se poartă agreabil, se produce extract concen Pavel Ilie, deschide regis ţilor. la secţia de tîmplărie |
Club
de
Cooperativei
„Drum
•
anticipaţie teh- a
limentară, a coloranţilor, trecerp peste convenienţe- trat de sulfină, necesar şi trul de bilanţ. Rezultatele nieo-ştiinţificft. Peste 500 de Hunedoara, condusă de nou“ * I
co-
în alte domenii ale şi notăm o serie de as apreciat în industria tu de ia începutul anului sînt pionieri din şcolile generale munistul Grigorie Roşea, re- |
chimiei. pecte de muncă, de preo tunului. foarte bune. Producţia ale municipiului Hunedoara cent s-a trecut la realizarea I
Despre oamenii din uni cupări, de realizări, care Ne-am interesat care marfă a fost depăşită cu au participat la o interesan de noi sortimente. printre *
clubului
cu
de care
canapele
tate, despre priceperea, merită popularizate, deşi sînt sursele de aprovizio 33 la sută faţă de olan, tă acţiune a tehnico-şUinţiflcă. canapele extensibile, bibliotecă, ) I
anticipaţie
mobilă
spiritul lor de inventivi interlocutorul se lasă - greu nare a unităţii cu materia producţia netă cu 37 la organizată de Casa pionieri de bucătărie, bibliotecă „A- *
tate, pasiunea şi dăruirea 1 primă necesară. sută. iar beneficiile cu lor şi şoimilor patriei. A fost drfana“ etc. Se remarcă ac- |
referatul
O-
„Bioni
prezentat
Ioan
în muncă, directorul Iile convins de acest lucru. — In primul i-înd — 76 ia sută, - prevederile ca", susţinut de filmele do tivttatea timplarilor Varga şi » I
Ghizela
preanu,
T. Dan vorbeşte cu admi Aflăm că pentru reduce ne spune directorul — anuale fiind deja îndepli cumentare „Orizont 21“, Rodica lonichentie. (V. Ioan, I
raţie şi respect. rea unor importuri, spe ne aprovizionăm de pe cele nite la aceşti indicatori, „înaintea timpului" şl „Dino corespondent).
— Nu ne prea place să cialiştii întreprinderii au 800 ha culturi de plante ca şi la producţia de ule zaurii 1 *. de De la asemenea, pio
nierii
activitatea
de
vorbim despre noi, despre investigat şi au descoperit medicinale ale noastre, din iuri eterice, unde depăşi- biologie a Casei pionierilor-
cîte am făcut aici în ul componenţii chimici ai judeţele Hunedoara, Alba Si şoimilor patriei au pre
timii ani, despre rezulta uleiului de lămîie şl de şi Arad, contractate cu DUMiTRU GHEONEA zentat curiozităţi ştiinţifice.
(Toa- V’ad,
tele obţinute in produc vreo trei ani au introdus unele . cooperative agricole
ţie. Adevărul este că‘ am In fabricaţie acest Impor- de producţie, din flora (Continuare in pag. a 2-a) r ...- / ■ g ggmm g ■„ t mmm g mmm a mmm g gjt
