Page 86 - Drumul_socialismului_1983_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 09

ROMÂNI A«CEAU_ŞESCU*P ACE! I DE ANI DE LA FĂURIREA
1
STATULUI NATIONAL UNITAR ROMÂN fi ELEV
Înţelepciunea trebuie să învingă 15,05 Revista
U,UU AUIC.V
forţele întunecate ale războiului Mişcarea socialistă din România - în primele 15,40 La volan
tlcă tv.
pentru
rinduri ale luptei pentru înfăptuirea auto
Una dintre trăsăturile de­ pentru pace şi linişte pe Pă- neabătut, cu toată fermita­ 15,50 Tragerea
finitorii ale poporului nostru mint, cel mai iubit fiu al tea, pentru oprirea amplasă­ 10.00 Emisiune
a fost, este şi va râmîne do­ poporului, tovarăşul Nicolae rii de noi rachete nucleare statului naţional unitar germană
lor)
rinţa de a trăi in pace şi Ceauşescu. Am luat şi eu cu rază medie de acţiune, 10.30 Închidere.
bună înţelegere cu toate cunoştinţă, la fel ca toţi oa­ pentru retragerea şi distru­ Iui
Continuatori şi susţinători
nu urîm pe alţii pentru că-s
popoarele lumii, istoria mile­ menii muncii din ţara noas­ gerea celor existente, pen­ ai celor maii înaintate idea­ de altă naţie". nilor. „La această conferin­ 20.00 Telejurnal
ţă au participat delegaţi
lor)
narei civilizaţii româneşti ne tră, cu emoţie şi mîndrie de tru dezarmare generală şi, luri şi aspiraţii ale poporu­ La începutul secolului al din toate provinciile". Ziarul 20,20 Actualital'
oferă nenumărate exemple cuvintarea secretarului ge­ in primul rind, dezarmare lui, socialiştii români au sub­ XX-lea, socialiştii transilvă­ nota în continuare : „a fost mie
ce demonstrează că marii neral al partidului la sesiu­ nucleară. liniat că în rezolvarea pro­ neni au avut o contribuţie zămislită şi trainic închega­ 20.30 Cadran n
20.45 Film ar
conducători ai poporului nea Marii Adunări Naţiona­ Dorim să ne continuăm importantă în cadrul miş­ tă la conferinţă marea pumn de
nostru au trimis in nenumă­ le, în care am regăsit pu­ opera minunată în care blemei noastre naţionale cării naţionale de aici. Ei i lor). Pren
rate rinduri solii de pace tu­ ternica dorinţă a poporului ne-am angajat — aceea a sînt interesate toate clase­ au militat pentru egalitatea Românie socialistă, lăcaşul ducţlc a
din K.D,
turor celor ce aveau ambi­ român de a trăi şi a munci edificării socialismului şi co­ le sociale. Ei arătau că în drepturi a tuturor na­ de înflorire a proletariatu­ 21.45 Telejurnal
ţii cuceritoare. Şi astăzi, in fără ameninţarea unui cata­ munismului pe pămintul ro­ aceasta „e una din rarele ţionalităţilor, obiectiv ma­ lui de toate neamurile. Mun­ lor)
condiţiile cind omenirea se clism nuclear, lată de ce, mânesc. De aceea şi noi, chestiuni asupra căreia avem jor al luptei naţionale a citorimea de pe ambele ver­ 22.00 lui. închiderea
sante ale Carpaţilor şi-a ex­
confruntă cu un grav peri­ fiecare dintre noi aprobăm cei ce muncim în industria fericitul prilej de a fi cu tuturor românilor în acea primat, de asemenea, soli­
toţii de aceleaşi vederi, ca
col, cel al izbucnirii unui şi susţinem intr-un singur prelucrării lemnului, alături toate clasele societăţii să perioadă. daritatea în focul luptelor
nou război, mai distrugător, glas noile iniţiative de pace de întregul popor acţionăm propună aceeaşi dezlegare : După 1905, cînd a luat de clasă, în timpul grevelor,
mai pustiitor decît minţile ale tovarăşului Nicolae cu toate forţele pentru ca dezrobirea românilor de sub fiinţă secţia română a Parti­ a răscoalei din 1907. II? ADU
noastre îşi pot imagina, din Ceauşescu, ele exprimind cu înţelepciunea să iasă învin­ dului Social Democrat din In timpul marilor eveni­
România socialistă răsună vigoare gindurile şi senti­ gătoare din lupta cu forţele jugul străin". Ungaria, în Transilvania s-au mente din toamna şi iarna Bort Uitş ti
cu hotărîre, din milioane de mentele pe care le nutreşte întunecate ale înarmării nu­ La Congresul de consti­ înfiinţat numeroase orga­ lui 1918 socialiştii şi mun­ dioprogramul d
piepturi, glasul unui popor întreg poporul român. cleare, ale războiului pus­ tuire al Kb.D.M.R. din 1893 nizaţii, printre care şi cîteva citorimea din Transilvania La ordinea zii
dintotdeauna iubitor de pa­ Dăm o înaltă apreciere tiitor. participanţii au luat atitu­ în judeţul nostru — la Că­ au fost mereu prezenţi în cultură ; 7,00
7,30 La panoul
ce, răsună îndemnuri la ra­ Apelului Marii Adunări Na­ Ing. MIHAI FIŢ, dine pentru apărarea inte­ lan, Petroşani, Simeria. al muncii ; 8-00
acţiunea şi conducerea ma­
ţiune şi luciditate adresate ţionale către parlamentele şeful secţiei mobilă Haţeg reselor poporului român din O dată cu izbucnirea selor populare pentru rea­ sei ; 8,10 Cu
celor ce pot determina un şi parlamentarii din statele a I.P.L. Deva Transilvania, fapt despre primului război mondial, lizarea secularei năzuinţi a diilor; 9,00 But
0,05 Răspunderr
curs al omenirii spre destin­ europene, S.U.A. şi Canada, care au informat şi Congre­ pentru socialişti, ca şi pen­ Doporului nostru. Ei au înţe­ lor ; 10,00 Buh
dere şi pace. In prim-pla- în care este reafirmată, în sul Internaţionalei a ll-a, tru întregul popor, se punea les că numai prin reali­ 10,05 Ştiinţa şi
nul acestor acţiuni se află mod solemn, hotărirea noas­ ţinut la Zurich în 1893. Cînd problema liniei care trebuia zarea unităţii România poate Atlas folcloric
dul, inima ţări
mereu neobositul luptător tră, a tuturor de a acţiona conducătorilor mişcării me- urmată. După mai multe Ictin de ştiri ;
morandiste din Transilvania păşi pe calea progre­ să ştiu ; 12,00
li s-a deschis un proces luări de poziţii s-a ajuns sului, numai prin unitate ştiri ; 12,05 De
: rubvica ttoeretiiliii penal, ziarul socialist „Mun­ în cele din urmă la afirma­ România putea deveni puter­ toţi turiştii ; 1
moara folclorul
ca" sublinia clar : „Să se rea clară a cerinţei fireşti nică şi mândră printre na­ la 1 la 3 ; 1
ştie bine de toţi că nu de unire a Transilvaniei cu ţiunile lumii. Se dovedeşte club ; 16,00
Manifestări în cadrul „Săptămînii poporul maghiar, nu pătu­ România. Meritul socialişti­ astfel că de la începuturile ştiri ; 16,05 De;
rile muncitoare, fac proces lor români din Transilvania apariţiei sale ca o mişcare logice ; 1G,25 Ur
co
gul
faptei
este deosebit, deoarece ei
românilor, pentru că ele
ştiinţei şi tehnicii pentru tineret" suferă de la clasele stăpî- au pus primii problema organizată, mişcarea socia­ program -le cîi
listă din România s-a situat
Coordt
ue
încă din primele zile nico-ştiinţifică a elevilor nitoare tot aşa ca şi românii" unirii cu România. Socia­ în fruntea luptei pentru Buletin patrie ; ţ
Pentru
ale „Săptămînii ştiinţei din judeţul Hunedoara", deoarece „ ... la Congresul liştii vedeau însă în lupta realizarea celor mai înain­ mindră, Rom
şi tehnicii pentru tineret" găzduit cţe Liceul indus­ naţional ţinut anul acesta naţională şi rezolvarea ma­ tate idealuri ale poporului clor contempt
Orele scrii ; *
au avut loc o serie de ac­ trial nr. 4 Deva, la care la Pesta, partidul muncito­ rilor probleme sociale. Intre nostru. Pe bună dreptate armare, pentru
ţiuni care, prin buna lor au luat parte responsabili rilor unguri — P.S.D. - a socialiştii din Transilvania secretarul general al parti­ Muzică, infor
pregătire şi larga partici­ cu activitatea profesional- protestat contra procesului şi cei din România se între­ dului nostru, t o v a r ă ş u l că ; ★ Ce este
pare de care s-au bucurat, ştiinţif ică ai comitetelor de la Cluj şi s-a declarat ţin relaţii permanente, se Nicolae Ceauşescu aprecia: ce este nou în i
Protagonişti
au constituit tot atîtea U.T.C. din şcoli generale solidar cu poporul român, fac schimburi de delegaţi. „Unirea a fost încununarea romănesc : Sti
dovezi ale marelui interes şi licee, şefi ai catedre­ cu fraţii lui de suferinţă". De fiecare dată se exprimă victorioasă a luptei seculare * Pentru căm.
Sport ; * Pe şi
pe care tinerii îl manifes­ lor tehnice ale liceelor Intr-un alt articol, acelaşi solidaritatea lor, de fiecare duse de cele mai înaintate ferate ; * Met»
tă faţă de cunoaşterea noi­ din judeţ, numeroşi in­ ziar arăta „Noi socialiştii nu dată se exprimă speranţele forţe ale poporului român diojurnal ; :
lor domenii ale cuceririlor vitaţi care îşi desfăşoară putem fi decît pentru drep­ lor. în ciuda măsurilor luate din Moldova, Muntenia şi ,rală ; * La su
O zi în
inteligenţei umane, de pu­ activitatea în domeniul turile naţionalităţilor şi pen­ de autorităţi, delegaţii din- Transilvania, de cărturarii 22.00 lumea car
Din
nerea lor în valoare în cercetării şi proiectării teh­ tru dezrobirea popoarelor, tr-o parte a Munţilor Car- şi marii gîndiţori ai neamu­ cuvîntul realiti
slujba afirmării socialis­ nologice. • în aceeaşi zi, mai ales pentru dezrobirea paţi participă la lucrările lui, a activităţii desfăşu­ 3.00 Nou stop
mului şi comunismului. la Petroşani, Hunedoara, tuturor românilor". conferinţelor şi congreselor rate de elementele revolu­
• După manifestarea de Orăştie, Lupeni, Haţeg şi mişcării muncitoreşti din ţionare, de militanţii socia­
deschidere, care a avut loc Simeria au fost organizate Apărători ai drepturilor cealaltă parte. Aşa, spre lişti, a aspiraţiilor şi voinţei
luni, 21 noiembrie, la Casa de comitetele U.T.C. muni­ poporului nostru, socialiştii exemplu, în 1906, ziarul întregului popor român".
de cultură din Deva, în cipale, orăşeneşti şi din români s-au declarat duş­ „România muncitoare" sub­
cea de a doua zi a „Săp- întreprinderi numeroase mani ai învrăjbirii dintre linia semnificaţia conferinţei MIHAI CERGHEDEAN
DEVA : Cări.
tăininii ştiinţei şi tehnicii dezbateri, mese rotunde, I.P.L. Deva, secţia de popoare şi naţiuni. „Sîntem muncitoreşti din România Filiala Deva a (Patria) ; Fa
pentru tineret", la Petro­ colocvii, în care s-au pre­ mobilă Brad. Timplarii adevăraţi patrioţi şi adevă­ pentru unitatea tuturor româ­ Arhivelor Sţatuluî Barbă Neagră
Virgil
şani a fost organizat sim­ zentat realizări notabile mecanici Giurgiu Pavcl şi raţi naţionalişti şi sîntem în NEDOARA:
realizează
Maria
pozionul cu tema „Tinere­ în munca de cercetare şi lunar sarcinile de plan şi acelaşi timp internaţionalişti, CONCURS PE TEME ALE MARII UNIRI la vamă (Modi
cerea din lat
tul — promotor activ în aplicare a noului în dife­ execută lucrări de bună adică iubim pe ai noştri, Despărţ"-" ten
domeniul cercetării ştiinţi­ rite «ramuri ale economiei. calitate. în organizarea Comitetu­ — examinator profesor Ol- derurg'
t.i
fice, dezvoltării tehnologi­ • Cea de-a patra zi din lui orăşenesc Orăştie al tea Piroş —, s-au dovedit in aeţ. (Coi
Luchian
ce şi introducerii progre- - cadrul acestor manifes­ U.T.C., la cinematograful bune cunoscătoare ale is­ PETROŞANI:
mii (Unirea); :
sului tehnic în minerit", tări înscrise în Festivalul Sarcini de plan continuu sporite „Patria" din localitate s-a toriei ţării, ale momentu­ iembrie); LUPI
organizat de Comitetul mu­ naţional „Cîntarea Româ­ desfăşurat un interesaht şi lui înălţător de la 1 De­ le Bucureştilor
nicipal Petroşani al U.T.C., niei" a programat în în­ (Urmare din pag. 1) pentru că el singur şi-a reuşit concurs intitulat „65 cembrie 1918. Concursul a VULCAN : l
la care au iuat parte ti­ treprinderi şi cluburi mun­ asumat sarcini mari. Pro­ de ani de la făurirea sta­ fost cîştigat de echipajul pentru apa gr
I-II
neri muncitori, tehnicieni, citoreşti din municipiile rea de plan „la zi" este ducţia din acest an va tre­ tului naţional unitar ro­ Pruncul, (Lueeafărr
petro
ingineri, elevi şi cadre Petroşani şi Hunedoara am­ de peste 30 la sută. La bui dezvoltată. S-au făcut mân". In prezenţa a peste clasei a IX-a A. (Elena Icnii (Minerul)
didactice din toate loca­ ple expuneri şi dezbateri export, deşi fabrica nu a noi cercetări şi s-a hotărît 350 de tineri, cele două Lupu, prim-secretar al Co­ SA : Mult ma:
(Munci!
lităţile componente • ale pe teme ce vizează sarci­ avut plan în acest an, au ca în 1984 să se treacă echipaje, de cîte 7 elevi, mitetului orăşenesc Orăs- iubirea Haiducii
CÂNI:
municipiului.' • Tot marţi, nile economice de strin­ fost livrate unor parteneri la fabricaţia unor produse de la liceul industrial nr. 1 tie al U.T.C.). BRAD : Adio,
22 noiembrie a.c., la în­ gentă actualitate, la care externi produse în valoare noi — arome alimentare cu tine (Stc
Ta
ORĂŞTIE:
treprinderea mecanică O- cunoştinţele acumulate în de 78 000 dolari. „S-a pentru industria de specia­ tria); Plecări
răştie s-a desfăşurat dez­ anii de studii de către ti­ muncit cu hotărîre, calita­ litate —, să se construias­ Reuniune ştiinţifică lor (Flacăra) ;
baterea cu tema „Impli­ nerii judeţului nostru tre­ tiv şi eficient, iar oame­ că o nouă hală de valori­ BAI : Secrcl
caţiile revoluţiei tehnieo- buie să-şi dovedească uti­ nii au cîştigat în mod co­ ficare superioară a uleiu­ (Urmare din pag. 1) vele timpului şi să crească lui (Casa (
HAŢEG : In tu
ştiinţifice în dezvoltarea litatea. respunzător — remarcă rilor eterice, să se extindă contribuţia ştiinţei şi tehni­ (Dacia): BRAi
şi modernizarea industriei • Deschiderea sesiunii interlocutorul. La noi s-a activitatea laboratorului de („Unele aspecte ale educa­ cii româneşti la progresul ricul alb ; C
constructoare de maşini". judeţene de comunicări instaurat de mult o se­ cercetare, în scopul diver­ ţiei prin şi pentru muncă în societăţii. raj periculos (i
SIMERI
tură);
• Simpozioane şi expuneri tehnico-ştiinţifice, concur­ veră ordine şi disciplină sificării continue a pro­ perspectiva integrării socio- cerea din Iad
★
pe teme privind rolul ti­ sul judeţean de creaţie în producţie, fiecare lu­ ducţiei şi al ridicării tot profesionale"), au dat sim­ Reuniunea de ieri a fost ILIA : Roberl
neretului în rezolvarea în acest domeniu, expune­ crător fiind conştient de mai mult a nivelului cali­ pozionului valorile unei re­ precedată de un dialog fruc­ diamantul roz
problemelor tehnice din rile susţinute de specia­ menirea lui în fabrică, tativ al produselor. uniuni ştiinţifice prestigioa­ tuos între personalităţile GHELARI : P
canul — seriili
diferite sectoare ale acti­ lişti de la O.S.I.M. şi ceea ce înseamnă, de — Colectivul nostru a se, cu reale implicaţii în ştiinţifice participante la sim­ nerul).
vităţii productive au mai I.N.I.D., precum şi festi­ fapt, existenţa sa socială". dovedit întotdeauna că promovarea unei gîndiri în­ pozion şi elevi de la liceele
avut loc la Grupul de şan­ vitatea de premiere a lu­ Discutăm în continuare poate munci şi mai mult drăzneţe, revoluţionare, care industriale nr. 1, 4 şi „De­
tiere Rîu Mare-Retezat, crărilor prezentate în con­ despre specificul muncii şi mai bine — releva mun­ să ţină pasul cu Imperati­ cedai" Deva. VREMI
Brad, I.R.E. Deva şi C.S. curs vor avea loc astăzi, cu plantele medicinale, citorul specialist Gheorghe
„Victoria" Călan. 25 noiembrie şi sîmbătă, despre cei care şi-au făcut Voju, secretarul organi­
• De o deosebită ate- 26 noiembrie, în munici­ din asta o interesantă şi zaţiei de partid din între­ Timpul prob:
azi, 25 noiembr
ţie s-a bucurat, miercuri, piul Deva. frumoasă profesie, despre prindere. La noi s-a mea va fi fru
23 noiembHe a.c., simpozio­ sarcinile de viitor ale co­ consolidat acea disciplină va încălzi. Cer
nul cu tema „Creaţia teh- MIRCEA DIACONU lectivului de la „Plafar" cu adevărat muncitorească, nin noaptea ş
Orăştie. Reţinem nume de patriotică, încît fiecare şi variabil în
specialişti şi de meseriaşi Vîntul va suflr
Depăşiri la exiort de primă mînă, cum sînt : ştie ce are de făcut, nu tea şi moderat
tenslficări de
trebuie să-i spui de două
ing. Traian Cădariu, dr. km/h din sud-
în perioada trecută de rii tuturor materialelor, ori un lucru. Ştim, sarci­ Temperaturile
la începutul anului şi aici s-au realizat, de ase­ farmacist Gabriel Tibori, nile cresc, exigenţele cali­ fi cuprinse Îri1
pînă în prezent, colecti­ menea, diferite articole ing. stagiar Petru Bîrzan, tative şi economice sînt şi zero grade,
operatorii Bdkez Iosif, la-
xime între 5
vul Întreprinderii de tri­ în valoare de peste 2,5 cob Rusan, mecanicii Ghe- tot mai mari, însă ele Dimineaţa se
cotaje Petroşani înregis- milioane lei. Colectivul orghe Udrea, Gligore Stoi­ derivă din nevoia noastră brumă şi pe
I trează o depăşire a sar­ de creaţie al întreprin­ ca, muncitorii Ilie Bogdă- de progres şi dezvoltare ţă.
cinilor de plan la export derii a lansat în fabri­ nescu şi Pamfil Cubleşan şi cu toţii sîntem hotărîţi La munte, v
în valoare de peste caţie, în aceeaşi perioa­ să le înfăptuim în mod frumoasă şi v
250 000 Iei. Printr-o bună dă, mai mult de 130 — de ia centrala termică exemplar. să se încălzea
—
şi lista ar putea con­
va fi mai mul1
preocupare în vederea modele noi de tricotaje, tinua mult. Pentru la Cu siguranţă, destoinicul tul va sufla
valorificării superioare a care au fost apreciate anul, ni s-a spus, colec­ colectiv de la „Plafar" C.S. Hunedoara, atelierul mecanică I. Frezorul Ioan Cri- slab. (Meteorol
materiilor prime utilizate, de beneficiarii din ţară tivul va trebui să se mo­ Orăştie va şti să-şi facă şan lucrează pe o maşină portală, depăşindu-şi planul lu­ clu: Oana Va
a recuperării şi refolosi- şi de peste hotare. bilizeze şi mai intens, în continuare datoria. nar cu 30 Ia sută.