Page 90 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 90
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR, 8 100 O <
Sesiunea judeţeană de comunicări Adunarea festivă
tehnico-ştiinţifice (Urmare din pag. 1) perioada de după cel de al muzică, poezie şi coregrafie,
IX-lea Congres al partidului, istoria noastră zbuciumată şi 13.00 Telex
In cursul zilei de. ieri, contribuţia inventatorilor zele arse. şi altele. Secţiu a militat şi militează cu con de cînd dumneavoastră con glorioasă şi-a dezvăluit cli 13,05 La sfirşit
mină (parţ
în cadrul Săptămînii ştiin şi inovatorilor la introdu nea de minerit a ascultat, secvenţă şi fermitate pentru duceţi destinele ţării şi po pele înălţătoare, făcînd spec 16,45 Săptămîna
ţei şi tehnicii pentru ti cerea noului în producţie, între altele, comunicările apărarea unităţii, integrită porului român, nu poate fi tatorul părtaş la marea de 17.00 închiderea
lui
nerei, a avut loc o t-mpor- preocuparea comisiilor in privind tipizarea hidrauli ţii şi independenţei ţării". consolidat decît în condiţii venire a ţării. Au fost mo 19.00 Telejurnal
tan'tă sesiune de comuni ginerilor şi tehnicienilor cii de forţă şi comandă Relevînd epoca istorică par de pace şi securitate depli mente unice în care „Tu lor)
cări tehnico-ştiinţifice, la din judeţ pentru extinde pentru susţineri mecaniza cursă de la revoluţia de e- nă. Convinşi de acest ade Ardeal", „E scris pe tri 19,20 Energia, o
a noastră,
care au participat cercetă rea şi promovarea progre te de abataj, utilizate în liberare socială şi naţională văr, oamenii muncii hune color unire" au „cobo- 19,30 Teleenciclo]
tori şi proiectanţi, inven sului tehnic, asimilarea minele de cărbune, creş antifascistă şi antiimperialis- doreni dau o înaltă apre rît“ în sală, unind inimi 20.00 Film serial
tatori şi inovatori, ingi de noi produse şi tehnolo terea randamentului de u- tă din august 1944, vorbito ciere neobositelor dumnea şi glasuri. Au fost momente invizibil" (<
pisodul 5
neri şi subingineri, maiştri, gii în producţie, contribu- tilizare a complexelor cu rul a stăruit asupra momen voastră eforturi pentru a sta înălţătoare realizate de 20;50 Şlagăre în
tehnicieni şi muncitori susţinere mecanizată în telor decisive în ascensiunea tornici încrederea şi înţele prestigioase forţe artistice (color):
fruntaşi, cadre implicate straiele subţiri, cu încli socialistă a ţării - deschise gerea între popoare, se ală din judeţ: corurile reunite Melodiile
în activitatea de cercetare Săptâmîna ştiinţei nare mare, dispozitive de de Congresul al IX-lea al tură cu toată fiinţa lor ini ale sindicatelor învăţămînt şi lor (I)
şi proiectare, de aplicare mică mecanizare a opera partidului, de cînd în frun ţiativelor dumneavoastră pen sanitar Deva, G. I. G. C. L., 22,20 Telejurnal
lor)
în producţie a rezultatelor şi tehnicii ţiilor din subteran, insta tea partidului şi statului se tru dezarmare şi pace. „Freamătul adîncului" Pe- ★ Sport
acestora, invitaţi. pentru tineret laţie complexă de vulca- află tovarăşul Nicolae Din adîncuriie minelor ei trila, fanfara clubului 'Li 22,30 Melodiile i
(11) - (col.
în cuvîntul inaugural, nizat benzi pentru insta Ceauşescu, eminent militant scot tot mai mult cărbune şi ra", ansamblurile folclo
tovarăşul Radu Bălan, ţia tinerilor la activitatea laţii miniere ş.a. în cea de revoluţionar, patriot înflăcă minereuri, fac să pulseze în rice „Getusa" şi „Sil
va na “ Deva, „Ardeleana”
arterele energetice ale ţării
prim-secretar al Comitetu de cercetare ştiinţifică, ro a treia secţiune au reţinut rat, sub a cărui conducere 15 ADIO
lui judeţean de- partid, lul informării şi documen atenţia comunicările vi cutezătoare, dinamică şi rea milioane de kilowaţi, dau (Hunedoara), „Doina Mure
preşedintele Comitetului tării în cercetarea şi crea zînd: dispozitiv de semna listă, a fost imprimat un patriei, tot mai mult oţel. şului" (Orăştie), „Doina Ca
1
BUCUREŞTI
executiv al Consiliului ţia tehnico-ştiinţifică. lizare a arderii siguranţe suflu autentic, creator şi în Vă asigurăm, mult stima şului" (Brad), tulnicăresele dioprogramul din
popular judeţean, a rele Sesiunea şi-a continuat lor la cascada subsincro- noitor vieţii şi activităţii în te şi iubite tovarăşe Nicoiae din Blăjeni, formaţia „Roma La ordinea zilei
na" Orăştie, corpul de ba
vat marile posibilităţi pe apoi lucrările pe trei sec nă de clincher, cuptor e- tregii societăţi. Ceauşescu, că nu vom pre let al Teatrului de estradă cultură ; 7,00 Ri
cupeţi nici un efort pentru
7.30 La panoul
care economia judeţului — ţiuni specifice economiei ■lectric de radiaţii infra- Evocînd cu îndreptăţită a ne spori contribuţia la Deva, recitatorii Casei de al muncii ; 8,00 II
mineritul şi siderurgia, e- judeţului: metalurgie, mi roşii cu conducere auto mîndrie patriotică istoria e- creşterea puterii economice cultură Deva, Teatrului de soi ; 8,10 Curi-
nergetica, construcţia de nerit şi electrotehnică, au mată a procesului tehno roică de secole a poporu a ţării, la înfăptuirea preve stat „Valea Jiului" Petroşani, diilor; 9,00 Bulct
9.05 Audienţa ra«
maşini şi industria uşoară tomatizări şi maşini-unelte. logic de uscare a bobina- lui român, în decursul că derilor Congresului al Xll-lea Teatrului de estradă Deva, mele unor emis
etc. — le pun la dispozi reia a ars vie flacăra luptei rioare ; 10,00 i
In cadrul secţiunii de jelor, consideraţii privind şi Conferinţei Naţionale ale' dansurile germane (Simeria), ştiri ; 10,05 Re
ţia cercetării ştiinţifice şi metalurgie s-au distins prin măsurarea energiei electri pentru unitate, libertate şi partidului, pentru întărirea maghiare (Liceul ind. nr. 4 rară radio; 10,40
ingineriei tehnologice în actualitate comunicările ce active la consumatori neatîrnare, pentru asigurarea unităţii şi coeziunii de ne Deva), tematic (Casa de cul de muzică popu
scopul creşterii producţiei privind utilizarea oxiger cu regim deformat şi a- progresului, şi civilizaţiei ţării zdruncinat a naţiunii noastre tură Hunedoara), fluieraşii na Argeşului" (1
de bunuri materiale, în naliza erorilor introduse noastre, vorbitorul a relevat socialiste, pentru continua din Peşteniţa-Peşteana, solis 11.00 Buletin de într
univers
Un
condiţiile sporirii producti nului la îmbogăţirea ae angajarea oamenilor mun afirmare, în demnitate şi ta Irina Soroiu, elevi de la dan ; 11,35 F
rului de combustie, soluţie de acest regim, cap divi- cii hunedoreni la efortul co 12.00 Buletin de
vităţii muncii şi reduce şi instalaţie pentru creş zor multiplu pentru echi pace, a poporului român, a liGeele industriale nr. 1, 4 Atlas cultural;
rii consumurilor de mate terea eficienţei de utiliza parea frezelor universale, mun al poporului pentru e- României socialiste, între ţă şi 5 Deva — după un libret comoara folcloru
rii prime, materiale, ener re a aburului tehnologic, mecanizarea procesului de dificarea socialismului pe pă- rile şi popoarele lumii". semnat de Maria Ivan, în De la 1 la 3 ;
16.0
gie şi combustibili. soluţie şi instalaţie pen tratament termic de reve mîntul scump al patriei. regia lui Mircea Ocoş, Tică dian club ; 16,05
în climatul de adine .pa
de ştiri ;
Plenul sesiunii a mai tru recuperarea energiei nire înaltă şi joasă la cup triotism al adunării, partici Spectacolul „Să fim de-a Hanea, Titus Burducea, sce populare r soli
Prisăca-
cuprins comunicări vizînd termice secundare din ga toarele verticale. panţii au adoptat textul u- pururi mîndri că ne-am, năs nografia Ovidiu sonoriza maţii Iau
lu! naţii.
cut români" a încheiat înăl
ru,
lumini
şi
nei telegrame adresate C.C. ţător adunarea festivă con re Petru Ivan, Traian Orb. României"; 16,30
a! P. C. R-, tovarăşului sacrată Unirii. El s-a deschis Un spectacol care ne-a făcut citai de operetă
ţa Cîmpeanu \
ENERGIA ELECTRICA care se spune, printre al pe un moment de mare e- să simţim că „strîns uniţi în Pop; 17,00 Ruleti
NICOLAE CEAUSESCU, ' în
17.05 Cu patria
jurul partidului şi-a ţării/ in
tele : moţie artistică, simbolizînd jurul celui care ţine cîrma-n în faptă: 17,50
Moldova, Ţara Românească
estradă; 18,00 Oi
Să producem cît mai multă! „Sîntem pe deplin con şi Transilvania, „Trei fecioa mîini/, Noi, fiii României, ★ Săptămîna p
ştienţi că ceea ce am do- re gemene/ intre munţi de sub largurile mării/ Să fim ternă şi inter
Muzică,
19.00
S-o economisim pe toate căile! bîndit în anii construcţiei cremene". Prin limbajul im de-a pururi mîndri că ne-am j muzică: ★ Noutăi
socialiste, mai cu seamă în presionant al artei, prin născut români". ! * România în p
naţională: * La
Economisirea energiei — o problemă dv... ; Muzică d
22,00 Ra
22.30
23,30—0,00 Nou st o
de conştiinţă, o problemă a tuturor
CSlNEMJ
(Urmare din pag. 1) muncii din unităţile eco supradimensionate, prin
nomice, de pe şantiere, din iluminarea cu mai multe
DEVA : Căruţa
podărire. Aceste măsun transporturi, pentru eco becuri decît este necesar, (Patria) ; Fant*
vizează delimitarea repar nomisirea severă a ener prin menţinerea în bi Barbă Neagră (A
tiţiilor de energie electri giei, prin înlocuirea unor rouri, ziua, a iluminatului NEDOARA: Cr.
la vamă (Modern
că la unii consumatori in motoare mari consumatoa electric, cînd afară este cerea din iad
Despărţire temj
dustriali, organizarea acti re de energie cu altele de lumină. seriile 1—II
vităţii productive în schim puteri corespunzătoare, e- Să dăm dovadă de spi gistul) ; B. D.
burile I şi III şi planifica vitarea funcţionării în gol rit gospodăresc şi de ini acţiune (A r la.
rea activităţii de revizii şi a maşinilor şi agregatelor, ţiativă, să chibzuim cu Luchian (Const
PETROŞA* ^
reparaţii în schimbul li, raţionalizarea iluminatului maximă grijă şi responsa mii (Uniri ->ai
pentru a degreva consu în hale, ateliere, laboratoa bilitate cum, cînd şi unde iembrie); LvzPENl
le Bucureştilor (
murile mari de la vîrful re, aplicarea unor soluţii folosim energia electrică, VULCAN : Un
de sarcină, programarea neconvenţionale de energie să avem mereu iii atenţie, pentru apa grea
î-II (Luceafărul);
serviciilor în unele insti şi de iluminat. De aseme ca buni patrioţi, că ţara Pruncul, petrolul
tuţii şi unităţi comerciale lenii (Minerul) ;
nea, se impun exigenţe traversează o perioadă SA : Mult mai c
între ore în care să fie sporite în gospodărirea e- grea, impusă de factori na iubirea (Muncitori
folosit cît mai puţin ilu nergiei electrice în unită turali şi să facem tot ce CÂNI: Haiducii (I
BRAD : Adio, d
minatul electric. ţile comerciale şi în lo depinde de noi pentru a cu tine (Stcau.
Aceste măsuri trebuie cuinţe. Trebuie stopată depăşi cît mai repede şi ORĂŞTIE: Tapin
tria); Plecarea
însoţite de strădaniile per orice risipă de energie, cu consecinţe cît mai mici Aspect din spectacolul de Ia Deva, dedicat aniversării Marii Uniri. lor (Flacăra) ; C
severente ale oamenilor prin aparate de uz casnic această perioadă ! BAI : Secretul
lui (Casa de
HAŢEG : în tun ei
Aşa cum este binecunos Aşadar, pentru anul vii (Dacia): BRAZI :
cut, de înfăptuirea inte Producţia siderurgică a anului viitor — realizată tor este imperios necesar ricul alb ; CAT.
raj periculos (Cas
grală şi în condiţii sporite să fie înlăturate toate tură); SIMERIA:
de calitate a planului la aceste neajunsuri din ac cerea din iad (?
produsele siderurgice este integral, în condiţii sporite de calitate şi eficienţă tivitatea colectivelor de ILIA : Roberto
diamantul roz (L
legată realizarea sarcinilor muncă, din calea derulă
de producţie in multe do cienţa economică a între terială, deficienţe care, în tic activitatea colectivelor laminat nu s-a realizat. rii ritmice a producţiei.
menii de activitate ale gii activităţi. - perioada trecută din acest de muncă din care fac Deci, aşa cum subliniau Trebuie să se pună un hoTO\
economiei naţionale cît şi Mai mulţi vorbitori, prin an, au grevat pe alocuri parte. Şi cu acest prilej şi vorbitorii, efectele unor accent mai mare pe înfăp
a sarcinilor pentru ex tre care Florian Giurcă, desfăşurarea normală a au fost reliefate cîteva necorelări din balanţe tuirea planului fizic în
port. proceselor de producţie. La carenţe ce n-au fost eli puteau fi atenuate dacă Rezultatele trace
maistru principal la O.E. 1, structura sortimentală, rea noiembrie 1983 :
Dezbătînd în cadrul a- Cornel Gherghel, directorul oţelăria electrică nr. 1, minate din activitatea de se gospodăreau' mai judi lizarea scoaterii de metal, Extr. I : 25, 23,
dunării generale a oame uzinei nr. 1, Mihai Ariciu, spre exemplu, lipsa elec producţie, care au fost cios materiile prime şi încadrarea în costurile de 11, 54, 37, 76.
nilor muncii, cu deplină inginerul şef al uzinei nr. trozilor de grafit a afec tratate superficial atunci materialele. producţie şi reducerea mai Extr. a II-a : 7
responsabilitate sarcinile 2, Ioan Cioroianu, directo tat producţia de oţeluri cînd şi-au făcut apariţia Cîteva deficienţe au accentuată a consumurilor 44, 55, 56, 50, 87,
de plan ce revin colecti rul uzinei nr. 3, Alexan existat şi în activităţile specifice. lei. Fonii ite câştiguri
vului de siderurgişti hune dru Dragotă, directorul Adunările generale ale oamenilor muncii - uzinelor nr. 5, 6 şi 7, au Consiliul oamenilor mun
doreni, participanţii la arătat ing. Irimie Mîică, cii, conducerile uzinelor
uzinei nr. 8, Petre Pîrvu, expresie a autoconducerii muncitoreşti
discuţii au relevat că pen şef secţie laminor 650, în acţiune Solomon Moacă şi Dumitru şi secţiilor, compartimen VREMEA
tru realizarea integrală a analizînd sub toate rapor Ivănică, deficienţe care tele de specialitate vor
cantităţilor de cocs,- aglo turile planul de producţie se regăsesc în neasigura trebui să manifeste mai
probabil
Timpul
merat, fontă,- oţel- şi lami pentru anul 1984 au ară speciale. La cocserie, fur în fluxurile de fabricaţie. rea în totalitate a progra multă preocupare pentru azi, 26 noiembrie 1!
nate în anul 1984 se im nale, neasigurarea a 58 000 Ca urmare a indisciplinei melor de fabricaţie a pie luarea celor mai potrivite mea va continua
tat că acesta nu ridică tone de cărbune indigen şi in producţie, a . altor aba selor de schimb, a planu
pune mobilizarea mai ac probleme din punct de teri tehnologice şi de mun lui de reparaţii şi a lu măsuri, urmărirea cu mai încălzească va uşor
fi
Cerul
tat.
centuată a tuturor resur vedere cantitativ, al capa slaba calitate a acestuia crărilor de întreţinere, multă fermitate a ritmici mai noros în Crişa
selor materiale şi umane cităţilor de producţie. Tre s-au resimţit în producţia că s-au înregistrat nume nefurnizarea în cantităţile tăţii în aprovizionarea teh- vor cădea precipi
de care dispune combina buie însă îmbunătăţită de cocs şi fontă. Greutăţi roase ore de mers redus planificate a energiei şi nico-materială. Este ne be, local sub for
tul, aplicarea cu mai generate de necorelarea la furnale, oţelării, lami cesar ca pentru demara ploaie, lapoviţă şl
disciplina în producţie şi noare, toate soldate cu di combustibililor. De ase re. Izolat se va
multă fermitate , a ţţom- ■ în muncă, sporită preocu nivelului de consum cu minuări de producţie. De menea, cei din cadrul rea în bune condiţii a polei. VîntuJ va
cu
inti
plexului de măsuri menite parea pentru respectarea cel de aprovizionare s-au uzinei nr. 7 — transpor producţiei anului viitor, moderat, de 40—
temporare
să îmbunătăţească în mod proceselor de producţie, înregistrat, în general, în asemenea, s-au înregistrat turi — n-au transportat în perioada de timp ră în sudul Banatult
din
predomina
sect
considerabil calitatea pro asigurată funcţionarea co toate cele patru oţelării unele depăşiri la cîteva întotdeauna cu operativita masă din acest an să se dic. Temperaturile
duselor, să asigure creş respunzătoare a utilajelor hunedorene — necorelări norme de consum: cocs, te materiile prime şi ma asigure materiile prime şi vor fi cuprinse înti
terea productivităţii mun şi instalaţiilor şi, ce este ale necesarului de fontă utilaj de turnare, electrozi terialele la fronturile de materialele pentru refa 6 şi minus 3 grai
cii, să sporească ponderea mai important, înlăturate şi fler vechi. Participanţii de grafit, cărămizi bazice, lucru şi nu au evacuat cerea stocurilor. cele maxime între
grade. Izolat se vi
oţelurilor cu valoare mai deficienţele legate de a- la dezbateri au analizat iar sarcina de scoatere fluent semifabricatele şi ce ceaţă.
ridicată, să crească efi provizionarea tehnieo-ma- în spirit critic şi autocri la oţel lingou pe tona de produsele. _______ _______ ,_, _ DORIN CORPADE