Page 81 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 81
ROMÂNIA •CEAUŞESCU» PACE i
Din cronica $
întrecerii
Nici o raţiune nu justifică amplasarea
socialiste
de noi rachete nucleare în Europa
MATERIALE
Voinţa de pace a întregii justifice adoptarea de noi | RECUPERATE
ţări se identifică cu strălu programe de dezvoltare a
citele iniţiative ale preşedin armelor şi rachetelor nu i De la începutul anu-
telui Nicolae Ceauşescu, cu cleare, nici o minte sănă I Iui, în secţia cuptoa-
însufleţitoarele chemări ale toasă nu poate să justifice ) re industriale a C.S.H,
Apelului Marii Adunări Na izbucnirea unui război care t au fost recuperate
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PŢ, ţionale adresate parlamente să transforme toi ceea ce / Şi reutilizate 1 225 tone
1 de cărămidă şamotă şi
lor şi parlamentarilor ţărilor este viaţă pe această pla
_*°ne de cărămidă
S I A l C O A l S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A europene, Statelor Unite şi netă intr-o pulbere. i 1 ^ bazică, economisîndn-se
N
Canadei. De cind ne ştim am tre i peste 3,7 milioane Iei.
Organizaţia de femei din cut prin momente grele, I Au mai fost recuperate
Anul XXXV, nr. 8 098 JOI, 24 NOIEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani comuna Sîntămăria-Orlea se istoria ţării noastre ne vor l 15G tone de fier vechi,
pronunţă cu toată fermita beşte de luptele de apărare / 900 kg hîrtie şi 1 600
tea împotriva cursei înar a patriei. Acum ne ame 1 kg ulei uzat. Grigore
mărilor, împotriva amplasării ninţă o mare tragedie, de J Bocăneţ, Simion Nele-
ACORDUL GLOBAL GENERALIZAT - FORMĂ SUPERIOARĂ de noi rachete in Europa aceea sintem chemaţi să i ga. Silvestru Huţan. A-
şi pentru lichidarea celor luptăm cu întreaga noastră I drian Crişan, Ioan Go-
DE ORGANIZARE SI RETRIBUIRE A MUNCII existente, pentru triumful fiinţă, să formăm un zid 1 sine. Katra Francisc si
i Cornel Albii au contri-
păcii şi vieţii pe pămint. revoluţionar de nepătruns, , buit din plin la aceste
Nu. sintem decît ca un să se ştie că este inuman 1 economii. fAron Căta,
Proba elocventă a 1 hărniciei, bunei strop de apă intr-un imens să lim distruşi fără a face ţ corespondent).
ocean, dar sperăm ca gla
nici cel mai mic rău cuiva.
surile noastre să se uneas | PREVEDERILE
organizări şi disciplii iei profesionale că intr-un tot unitar pe Pacea trebuie apărată, \ ANUALE —
această zbuciumată Terra, pentru că este o cauză a \ ÎNFĂPTUITE
să fim auzite şi inţelese că tuturor popoarelor.
De la începutul acestui am încheiat un bilanţ deo de bine şi de eficient, | Colectivul atclieru-
an, colectivul întreprin sebit de fructuos : ne-am desigur că vom cîştiga la vrem să ne creştem copiii FELICIA ILINCESCU ) lui var. de la l’a-
derii chimice Orăştie a depăşit cu 9 la sută pla fel. Acum toate munci in pace, in linişte, iar de ţ briea de ciment Chiş-
obţinut rezultate deose nul la producţia fizică, am toarele sînt convinse de pe feţele tuturor să dispară preşedinta Comitetului , cădaga, condus de ingi-
bite în producţie, avind livrat produse suplimen acest lucru“. „Şi mai teama de moarte, pentru cd comunal al femeilor, l neriil Constantin Sire-
depăşit planul la zi la toţi tare la export în valoare este ceva, adaugă tînărul nici o raţiune nu poate să Sîntămăria Orlea ' teanu, înregistrează, de
indicatorii fizici şi de de peste două milioane inginer Adrian Bianu. A- ) Ia începutul anului,
eficienţă. De fapt, este lei, în majoritate pe de cordul global generalizat (ţ depăşirea planului eu
continuarea activităţii fruc vize convertibile, am rea ne implică pe toţi, în egală i 3 500 tone Ia var hi-
tuoase din 1982, din cei lizat marfă de bună ca măsură, în realizarea pla i dratat, cu 200 tone la
lalţi ani, cînd chimiştii litate, cu economii de ma nului. Noi executăm repere / var bulgăr — la care
din Orăştie s-au- situat teriale, combustibil şl e- din poliuretani pentru 1 au fost îndeplinite pre-
frecvent între fruntaşii' nergie, iar consecinţa fi industria de autoturisme, ţ vedorile anuale — şi
în întrecerea socialistă pe rească — venituri supli- în cea mai mare parte ( tot eu 200 tone la var
ramură şi pe industria ju acum pentru „Oitcit“. | pentru b.c.a.
deţului. Dacă noi nu facem şi nu
Cum s-a desfăşurat ac I. C. Orăştie livrăm la timp reperele ţ PRODUCŢIA FIZICA )
tivitatea în octombrie, •. perturbăm activitatea tu ^ REALIZATA |
prima lună de aplicare a turor beneficiarilor pro
ăcordului global genera- menta re pentru fiecare duselor. noastre. Altfel ţ Oamenii muncii dc la l
1 lizat în întreaga activi om al muncii. spus, se petrece o .reacţie întreprinderea tio blă- ?
tate economico-socială ? . Cele mai mari depăşiri negativă in lanţ, ele pe s nărie „Vidra" din O- 1
— Mai bine decît în- de plan le-au înregistrat urma căreia toţi avem de răştie, au realizat în ţ
celelalte luni — apreciază colectivele secţiilor • poliu- pierdut. Muncitoarele noas acest an, pînă acum, în i
ing. Vaier Gheorghe, di retani, mase plastice şi tre Sofia Ionescu, Viorica proporţie de sută la )
rectorul întreprinderii. Noul sculărle. „Spun sincer că sută producţia fizică ţ
sistem de organizare şi unele muncitoare îşi cam Sav, Maria Murg, Guia stabilită, obţinînd în l
Marioara
Stan,
Tereza,
retribuire a muncii i-a făceau griji în legătură cu Veronica Căşuncanu, toate acelaşi timp o depăşire ?
stimulat şi pe lucrătorii . aplicarea acordului glo celelalte sînt conştiente de 8 la sută a produc- j
'rîoŞtri la o activitate mai bal generalizat — arăta de acest lucru şi se stră ţiei marfă. La toate a- i
temeinic organizată, la şefa de formaţie, opera duiesc zi de zi să-şi rea cestea a contribuit în i
mai multă " disciplină şi toarea Floare Robotin. Dar lizeze sarcinile de plan. bună măsură amenaja- 1
bună gospodărire a valo aşa cum le-am explicat, în acelaşi timp şi echipa rea noului dispecerat \
rilor materiale pe care - le şi cum s-a confirmat la de întreţinere condusă ele al întreprinderii prin l
administrează. Conştienţi sfîrşitul lunii octombrie, maistrul Ilie Burcă de intermediul căruia se /
că dacă vor munci mai aceste griji au fost neînte pune tot interesul să men poate urmări mai bine 1
producţia fizică, se poa- i
bine .şi-vor realiza depăşiri meiate.. Am cîştigat mai ţină în perfectă stare de te şti — Ia zi — în- i
de plan vor obţine cîşti- bine ca înainte, cu 17 la treaga producţie exe- 1
guri suplimentare, ei au sută peste retribuţia me DUMITRU GHEONEA Ioan Man, frezor la I.M. Orăştie. După :I5 <le ani fie cutată în întreprindere. \
acţionat în consecinţă şi, die lunară pe persoană. muncă, şi acum, în pragul pensionării, este unul dintre
la sfîrşitul lunii octombrie. Dacă vom munci la fel (Continuare în pag. a 2-a) cei mai buni meseriaşi. 1
LA OHABA-PONOR
Sînt necesare
IN Z O O T E H N I E Există posibilităţi pentru
eforturi
• animale bine îngrijite 9 producţii
mari de lapte şi carne depăşirea planului
susţinute
* De la Ohaba—Ponor se sectorului sint tot mai mari.
pentru realizarea saltului calitativ! extrag pentru nevoile eco Cum veţi incheia anul 1983
cantităţi şi ce perspective se între
nomiei
naţionale
Însemnate de bauxită sili- văd pentru anul viitor ?
• Rcferindu-se la necesita judeţul nostru. Cum răs tenţialului existent. Reali cioasă. De la redeschidere — Intr-adevăr aşa stau lu
tea îmbunătăţirii radicale punde acestor sarcini fer zarea unui asemenea im (august 1982), lună de lună crurile. Pentru anul in curs
a activităţii din agricultu ma zootehnică a C.A.P. perativ este impusă de ne producţia carierei din a- avem condiţii să ne înde
ră, în cuvîntarea rostită Veţel ? cesitatea înlăturării grab ceostă localitate a crescut. plinim sarcinile de plan,
la recenta plenară a C.C. Analizînd modul cum se nice a neajunsurilor ce In octombrie a.c., colectivul sintem in măsură chiar să
al P.C.R., secretarul gene îndeplinesc indicatorii de s-au manifestat în acest sectorului - aparţinător de ne depăşim prevederile sta
ral al partidului, tovarăşul plan pe acest an se con an în activitatea fermei Exploatarea minieră Min bilite. De curind, frontul
Nicolae Ceauşescu, a sub stată că doar la efectivul zootehnice, care nu a rea tia — Veţel - a reuşit să-şi de lucru s-a extins cu a-
liniat că s-a ajuns la o a- total de bovine s-au de lizat nici jumătate din îndeplinească prevederile de proximativ 100 de metri (cu
cumulare cantitativă ce păşit prevederile. Faţă de veniturile băneşti planifi plan ale lunii pentru prima jumătate mai mult ţaţă de
permite realizarea unei a- 415 animale planificate pe cate, cauza constituind-o dată de la reluarea activi anul trecut), iar muncitorii
griculturi de mare produc îndeosebi restanţele înre tăţii in carieră, iar la des- de pe utilaje sint hotăriţi
tivitate şi obţinerea unor gistrate la producţia mar să muncească din răspu
producţii superioare la toa La C.A.P. Veţel fă. Deşi comparativ cu copertă şi-a depăşit sarci
nile cu peste 100 mc de teri pentru a Îndeplini in
te culturile şi în sectorul aceeaşi perioadă a anului steril. Subinginerul Eugen dicatorii de plan. Intre cei
zootehnic. în acest con trecut, ferma a livrat cu Roşu, şeful sectorului, un mai harnici muncitori se
text, secretarul general al acest an, ferma deţine a- aproape 100 hi lapte mai care numără excavatoriştii Ion
I.M. Barza, atelierul tle partidului aprecia că efec cum 443 bovine, sporul mult, în condiţiile cînd tinăr cu iniţiativă,
prelucrat pietre semipre- tivele de animali existente obţinîndu-se din prăsilă producţia medie anuală pune suflet in ceea ce Todor, Dorin Radu, losil
Finucă, buldozeristul Ionel
ţioase. Comunista Maria ^ asigură tot ceea ce este proprie. în schimb, la spe destinată fondului de stat fa ce, ne-a spus : Stănescu, mecanicii de în
Railovlci lucrează la o ma- •' necesar pentru îndeplini cia ovine situaţia efecti nu depăşeşte 400 1 pe vacă — In prezent sintem in treţinere Constantin Frusină,
şină tic şlefuit. rea planului, inclusiv a vului este departe de a fi nu se poate considera că plin proces de organizare Băiuţ Duncea şi alţii. Sar
prevederilor programului satisfăcătoare, minusul fa s-a acţionat cu întreaga şi sistematizare a carierei. cinile anului 1984 sint mari,
de autoaprovizionare şl a ţă de plan fiind de 129 oi. răspundere pentru a valo Sînt aproape finalizate lu dar posibil de realizat. In
sarcinilor de dezvoltare în Deoarece în anul viitor nu rifica posibilităţile de ca crările de conturare a primul rînd trebuie efec
ÎN ZIARUL DE AZI continuare a sectorului zo se mai peovăd creşteri la re dispune unitatea. Că treptelor de acces la ză- tuată descopertă şi pregă
otehnic, impunîndu-se ca efectivele^ de bovine şi o- aşa stau lucrurile nc-o cămint. Exploatarea propriu- tit minereul pentru extrac
• Programe concrete de accentul să fie pus pe spe vine, comparativ cu cele dovedeşte şl scăderea, a- zisă va începe de la cotele ţie, asigurate mijloacele
780 şl 770. In anul viitor
acţiune pentru spori ciile de bovine şi ovine, stabilite pentru acest an, cum, în perioada de sta- auto necesare, apoi com
rea producţiei de căr care sînt mai economice, important este ca întrea bulaţie, de 7—8 ori a pro vom realiza o producţie pletate electivele de mun
bune pe sporirea producţiei de ga preocupare a conduce ducţiei marfă zilnice faţă sporită de minereu, ceea citori calificaţi la toate
lapte pe cap de vacă la cel rilor C.A.P. şi fermei zoo de predările din perioada ce implică de pe acum o punctele de lucru şi, ast
• Omagiu Marii Uniri puţin 4 000 1 in I.A.S. şi tehnice .să fie subordonată de vară. încereînd o „ex- activitate susţinută la lucră fel, sintem convinşi, planul
3 000 1 în C,A.P. Iată ce îmbunătăţirii sub. aspect rile do descopertă, unde se va realiza.
• Viaţa în colectivitate
rinţe care trebuie . să-şi calitativ a activităţii din sec NICOLAE TÎRCOB am rămas cam in urmă.
• Carnet cultural găsească materializare în torul zootehnic, în scopul — Sarcinile care revin L. BRAICA
toate unităţile agricole din valorificării depline a po- (Continuare în pag. a 2-a)
