Page 82 - Drumul_socialismului_1983_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 81

Programe concrete de acţiune pentru Activitatea politico-educativă, de formare
a omului nou - permanent desfăşurată
r
L B
sporirea producţiei de cărbune la un înalt nivel calitativ
Asociaţia juriştilor — 15,00, T
Din dezbaterile adunării mici îmbunătăţiţi, pentru sectorul electromecanic tre­ cauza depăşirii conţinutu­ 15,05 Fi
generale a reprezentanţi­ creşterea mai accentuată buie să ne sporim efor­ lui de steril. în realiza­
lor oamenilor muncii de a productivităţii muncii, turile pentru a asigura o rea indicatorului produc­ o prezenţă activă 15.30 St
la întreprinderea minieră în anul viitor trebuie să creştere a gradului de uti­ ţiei nete, nerealizările la 10.15 In
Paroşeni am reţinut citeva fie menţinute permanent lizare a dotării tehnice, producţia fizică (aproape în peisajul muncii educative
-
opinii legate de direcţiile în funcţiune 5—6 abataje să fim mai receptivi la 60 000 tone) sînt de două 16.30 In.
de acţiune pentru înde­ cu mecanizare complexă, solicitările minerilor în ori mai mici decît nerea­ Adunarea generală pen­ Remarcabilă este, în lui
plinirea în bune- condiţii acordînd atenţia cuvenită fronturile de lucru". lizările datorate neînca- tru- dare de seamă şi acelaşi ‘timp, acţiunea de 20.00 Te
a planului de producţie lucrărilor ce se execută îmbunătăţirea calităţii drării în indicele de cali­ alegeri a Asociaţiei juriş­ instruire a tuturor cate­ lor
pentru 1984. In interven­ mecanizat şi exploatării cărbunelui — un alt su­ tate. S-a pierdut o pro­ tilor din judeţ a analizat goriilor de oameni ai 20,20 Aci
ţiile lor, inginerii Iosif corespunzătoare a combi­ biect important aflat în ducţie de 120 000 tone de activitatea desfăşurată de muncii din unităţile mi­ mit
Bocan, directorul unităţii* nelor de înaintare în căr­ centrul dezbaterilor — im­ cărbune datorită acestui comitet, de toţi juriştii niere ale Văii Jiului pe 20,35 65
şi Remus Becuş, şeful sec­ bune. Va trebui introdusă pune urmărirea aplicării fapt. pe o perioadă de 5 ani problemele protecţiei mun­ rirt
torului I arătau că acest tăierea mecanizată şi la riguroase a programului Cornel David, şeful sec­ şi jumătate, avînd astfel cii — organizată în co­ uni
sfîrşit de an găseşte sec­ lucrările de înaintare în de măsuri elaborat în acest torului II, Ioan Grigores- posibilitatea de a surprin­ laborare cu combinatul sioi
lupt
toarele de producţie, mina cu şi Constantin Corco- de dinamica unor feno­ minier, Consiliul judeţean indt
în ansamblul ei, mult mai Adunările generale ale oamenilor muncii - veanu, apreciau că minu­ mene de ordin juridic şi al sindicatelor, Inspecţia tate
bine pregătite pentru de­ surile din primul trimestru civic, precum şi adapta­ teritorială pentru protec­ 20,50 Cint
mararea producţiei anu­ expresie a autoconducerii muncitoreşti al anului sînt o consecin­ rea permanentă a muncii ţia muncii —, accentuîn-
lui viitor, pentru realiza­ în acţiune ţă directă a neglijării lu­ asociaţiei la cerinţele şi du-se în mod special asu­ 21.00 Foto
rea ei ritmică, la nivelul crărilor de pregătiri, deci exigenţele stabilite de ho- pra problematicii partici­ tate
sarcinilor de plan. Ei steril. „Crescînd gradul de scop. în primul rînd, în a demarării necorespunză­ tărîrile Congresului al pării tuturor lucrătorilor 21,40 Anei
subliniau că este necesar mecanizare în subteran, vederea reducerii cenuşii toare a producţiei anului XH-lea şi Conferinţei Na­ la creşterea producţiei şi
să se acorde în conti­ întreţinerea în perfectă din masa minieră, trebuie 1983. La toate aceste nea­ ţionale ale partidului. productivităţii muncii, rea­ 22.00 Disci
nuare o mai mare atenţie stare de funcţionare a uti­ eliminată trecerea în flu­ junsuri a mai contribuit Darea de seamă prezen­ lizarea programelor de 22.15 Tclej
perfecţionării organizării lajelor şi instalaţiilor nu xul de transport pentru şi insuficienta perseveren­ tată de preşedintele comi­ mecanizare, întreţinere şi ld.J.
conducerii producţiei şi a mai este deloc o proble­ producţie a unor cantităţi ţă a conducerilor sectoare­ tetului asociaţiei, Ioan Re- reparaţii, precum şi de
muncii în vederea înlătu­ mă facultativă, sublinia de steril rezultate din di­ lor pentru utilizarea raţio­ tegan, procurorul şef al calificare şi reciclare a
rării locurilor „înguste" maistrul Constantin Mitroi, ferite surse — fie de la nală a forţei de muncă, Procuraturii judeţene, ca cunoştinţelor profesionale,
din fluxul de extracţie a din sectorul VII — electro­ lucrările de pregătiri sau pentru creşterea coeficien­ şi participanţii la dezba­ potrivit indicaţiilor date
cărbunelui, pentru folosi­ mecanic. Vreau să fac un deschideri, fie de la ex­ tului de prezenţă, pentru teri au relevat că orga­ de secretarul general al liuccui.
rea mai eficientă a forţei apel atît la mineri, cît şi ploatare. Şi, Vorbind des­ îndeplinirea riguroasă a nizaţia a făcut eforturi partidului t o v a r ă ş u l tlioprogran
de muncă prin creşterea la electromecanici de a ne pre diminuarea conţinutu­ programelor şi preliminarii­ evidente pentru a se in­ Nicolae Ceauşescu, ou pri­ La ordine:
continuă a ponderii per­ spori cu toţii grija faţă lui de steril, minerul şef lor zilnice pe schimburi şl tegra cît mai bine în vire la realizarea noii ca­ cultură ; 5
7.30 La pa
sonalului direct productiv, de utilaje ; şi în ce pri­ de brigadă Fazakaş Fran- locuri de muncă, pentru preocupările organelor şi lităţi în toate domeniile al muncii ;
pentru organizarea în con­ veşte exploatarea şi în cisc, din sectorul III, ară­ întărirea ordinii şi dis­ organizaţiilor de partid, de activitate. sei ; 8,10
diţii mai bune a deservirii ce priveşte întreţinerea. ta că aceste sarcini de ciplinei. orientate spre formarea şi diilor; 9,00
9.05 Răspur.
fronturilor de lucru pro­ Avem utilaje care, exploa­ îmbunătăţire a calităţii re­ Ca atare, întărirea or­ afirmarea conştiinţei so­ Pe de altă parte, un lor ; 10,00
ductive, a activităţii de tate necorespunzător, s-au vin în. primul rînd for­ dinii şi disciplinei, recep­ cialiste a oamenilor mun­ important număr de ju­ 10.05 Grupu
întreţinere a utilajelor şi defectat şi acum stăm cu maţiilor de lucru. Este tivitate sporită faţă de cii din toate domeniile. rişti a participat şi parti­ reatc ale
ţion-'
i stalaţiilor, pentru creş- ele din lipsă de piese de necesară alegerea sterilu­ problemele ce se ivesc pe O importantă pondere cipă la acţiunile iniţiate 10,3 it
‘ "ea accentuată a produc- schimb. în condiţiile ge­ lui în abatajele cu sus­ fluxul de extracţie, faţă în ansamblul activităţilor care au ca obiectiv cunoaş­ cint ,c U
•.vltăţii muncii şi îmbu­ neralizării acordului global, ţinere individuală, unde de aplicarea tehnologiilor a fost consacrată propa­ terea şi respectarea nor­ Internationa
nătăţirea calităţii produc­ staţionarea utilajelor în­ acest lucru este posibil şi adecvate în fronturile de gandei juridice, de popu­ melor juridice privitoare 11,00 Buletii
rom:
Patrie
ţiei. o-' lucru, îmbunătăţirea pla­ la protecţia familiei, ma­ croi!; 12,00
carcă nejustificat costu­ concomitent cu acestă larizare largă a docu­ mei şi copilului, convieţui­ 12.05 Din t
De fapt, la aceste sar­ rile de producţie, dimi­ peraţie — îmbunătăţirea sării efectivelor în sub­ mentelor de partid şi a rea în colectivităţile pro­ rului; 12,1!
cini s-au referit toţi vor­ nuează realizările fizice şi, plasării posturilor la punc­ teran trebuie să consti­ legilor ţării, prevenirii ductive, în cămine de ne- nico-ştiinţifi
bitorii, fiecare adaptîndu-le trebuie s-o spunem des­ tele de claubaj de la su­ tuie o altă cale sigură manifestărilor antisociale familişti, şcoli şi inter­ 1 la 3 ; 15,0'.
condiţiilor concrete de la prafaţă. pentru sporirea produc­ şi ridicării conştiinţei so­ nate. La asemenea proble­ 20 ; 16,00 B
16.05 Cîntec
locurile lor de muncă? Ast­ chis, ne diminuează tutu­ Este adevărat, producţia ţiei de cărbune a anului cialiste a cetăţenilor. în me s-au referit în cuvîntul muzică uşor
fel, pentru realizarea unor ror retribuţiile. Tocmai de cărbune a minei a viitor. această direcţie au fost lor tovarăşii Nicolae Stî- 16,15 Sfati
Indicatori tebnico-econo- de aceea şi noi, cei din avut mult de suferit din DORIN CORPADE folosite cu mare frecven­ nea, Viorel Pop, Iosif 16,20 Rentai
Stăncscu ; 1
ţă expunerile, adunările Belea, Ioan Draia, Nicolae ta economi c
prilejuite de „Tribuna de­ Moise, Gheorghe Mihai şi tin de ştiri,
sindicatelor;
mocraţiei", brigăzile ştiin­ alţii. şl te cint,
Proba elocventă a hărniciei, bunei ţifice, adunările generale Adunarea a analizat, de program î
Orele serii ;
ale oamenilor muncii şi asemenea, modul în care ternaţională
şedinţele consiliilor oame­ azi — repo
organizări şi disciplinei profesionale nilor muncii din industrie comitetul organizaţiei ju­ * Muzică,
juriş­
şi agricultură, consfătuirile deţene a a Asociaţiei pentru zică ; 19,00
tilor
acţionat
(Urmare din pag. 1) lexandru Tornuş, Ion cu conducerile unităţilor dezvoltarea activităţii de 19.30 Radioc
tor Adrian
Andreica, Remus Holom socialiste din sistemul cir­ cercetare ştiinţifică şi de O zi într-o
sînt doar cîţiva dintre cei culaţiei mărfurilor, con­ terii muzica
funcţionare instalaţiile, să sprijinire a muncii comi­ Non stop n
înlăture operativ defecţiu­ care au cîştigat mai bine strucţii, unităţi sanitare siilor de judecată, dome­
în octombrie' .
1
nile, deoarece acum toţi şi altele. în acelaşi timp, nii în care s-au conturat
lucrăm în acord global şi Referindu-se la necesi­ s-a acţionat în mediul de propuneri concrete, me­
cîştigăm după munca tatea şi avantajele formei muncă şi viaţă al tine­ nite să sporească eficienţa
noastră globală". de organizare şi retribuire retului, vizîndu-se compor­ activităţii asociaţiei.
DEV„ .
Din cadrul secţiei scu- a muncii în acord global tamentul atît în activita­ Analizînd cuprinzător şi (Patria) ;
lărîe, rezultate mai bune generalizat, Ioan Văcaru, tea productivă, cît şi în responsabil, munca aso­ Barbă Neag
şi cîştiguri mai consisten­ de la compartimentul plan cea social-cetăţenească. Un ciaţiei, adunarea s-a ca­ NEDOARA:
te a obţinut colectivul ate­ al întreprinderii, remarca important număr de ju­ racterizat printr-o înaltă la vamă (M
cerea
din
lierului reductori. Şeful înţelegerea pe care o ma­ rişti a participat, alături exigenţă, adoptînd un bo­ Despărţire
acestui atelier maistrul nifestă întregul colectiv de de cadre didactice, la dez­ gat program de activitate derurgistu'
Ioan Marian sublinia clar la „Chimica" Orăştie faţă bateri vizînd larga pro­ în acţiune
şi concret avantajele a- de activitatea în acest sis­ blematică a regulilor de pentru anii viitori. în acest ŞANI : Fact
Şa
nirea);
fel ea s-a constituit într-o
cordului global generali­ tem, faptul că deja se comportare în şcoală, în autentică manifestare a bric) ; LUP>
zat şi criteriile care-i simte o mai bună coo­ viaţă şi în familie a ele­ hotărârii organizaţiei Aso­ Bucureştilor
conferă aceste avantaje. perare intre secţii şi ate­ vilor. De asemenea, în ciaţiei juriştilor hunedo- VULCAN: apa
pentru
„Pentru a realiza ritmic liere, un interes sporit din toate unităţile care deţin reni de a aduce o contri­ I-1I (Lucea x
planul de reductori de partea compartimentelor parcuri ale transportului Bani grei 1
turaţie de diferite tipuri de specialitate privind a- auto juriştii au adus o buţie tot mai importantă TRILA ; Slt
(Muncitoreşti
şi dimensiuni şi de roţi provizionarea cu materii contribuţie importantă la la realizarea dezideratului Tunurile dir,
pivotante, trebuie în pri­ prime şi materiale şi ex­ dezbaterea, chiar pe ca­ educaţiei multilaterale a lezatul); I
mul rînd să avem materia pedierea operativă a pro­ zuri, a regulilor de circu­ oamenilor muncii hune- (Steaua roşi
ZA : Nu e
primă necesară. Deci, întîia duselor către beneficiarii laţie, a modalităţilor de doreni, în scopul înfăp­ goste (Minei
noastră grijă este apro­ interni şi externi, o de­ folosire şi de întreţinere a tuirii importantelor obiec­ Ţapinarii (>
vizionarea. Şi ne zbatem plină autoexigenţă şi răs­ mijloacelor de transport, tive adoptate de Congresul rea Vlaşlnil
GEOAGIU-P
cît putem să ne-o asi­ pundere ' faţă de calitatea implicîndu-se cerinţele re­ al XlI-lea şi Conferinţa te (Casa de
gurăm. Eu, ca maistru, produselor, de buna folo­ Fabrica de încălţăminte Hunedoara. Utccista Ioana Guiu ducerii consumului de Naţională ale partidului. TEG : Nelh.
trebuie să am ce da de sire şi gospodărire a ma­ lucrează la o maşină de croit cu cuţit bandă, unde reali­ combustibil şi piese de BRAZI : P
CĂLAN :
lucru oamenilor. La rîndul teriilor prime şi materia­ zează economii de material textil. schimb. CORNEL ARMEANU (Casa de cu
lor, ei trebuie să execute lelor. 1 f.WAY/.VAW.Y.'.V. RIA : Eboli
în timp şi de bună cali­ — Sigur — sublinia în W.VV.-.V. . V.V^,V/W.V/,V.V.V.VJVW, v/,v, (Mureşul); 1
tate piesele din plan. încheiere Vaier Gheorghe, — seriile I-
GHELARI :
Acum, contractele între directorul întreprinderii — Sînt necesare eforturi susţinute canul — st
noi şi beneficiari trebuie traversăm o perioadă mai norul).
respectate cu cea mai grea, generată de lipsa (Urmare din pag. 1) bilitate şi prin saramura- ziderat ce se află încă sub cuirea vacilor slab pro­
mare exigenţă, la obiect, cantităţilor necesare de rea furajelor tocate, dar semnul întrebării, deoare­ ductive. Este necesar însă
la sortiment precis. Dar combustibil şi energie, se invocă motivul că uni­ ce pentru actuala perioa­ ca viţelele — viitoarea \*REr
nu oricum, ci de foarte căreia trebuie să-i facem plicaţie", şeful fermei, To- tatea nu dispune decît de dă de stabulaţie, ferma matcă — să fie întreţinu­
bună calitate, repet, şi în faţă prin măsuri de bunăi ma Neamţu, ne spunea că sare bulgări (!). Oscilaţiile are un deficit de peste te în cele mai bune con­ Timpul p
condiţii de eficienţă pen­ organizare şi de severă scăderea se datorează ca­ mari la producţia de lapte 1 000 tone suculente şi mai diţii, să fie hrănite cu fu­ azi, 24 noiei:
mea se va
tru întreprindere. Eu ţin autogosţiodărire. Deşi co­ renţelor existente în fura­ se datoresc însă şi orga­ mult de 100 tone fibroase. raje de calitate. Totodată, treptat. Cen
. evidenţa nominală, pe fie­ lectivul nostru şi-a înde­ jarea vacilor cu lapte. în- nizării şi conducerii defec­ Pentru a redresa situaţia o preocupare permanentă bil. IZolat s
care muncitor, eu planul, plinit deja planul anual tr-adevăr, cu raţiile actua­ tuoase a reproducţiei, din sectorului zootehnic, s-a se cere în ceea ce priveş­ ninsori slab
cu realizările, cu con-umu- la export, produsele noas­ le întocmite — 20 kg su­ cele peste 200 de vaci a- stabilit ca în anul viitor te ridicarea calităţii mun­ sufla moder
rile şi, după ce trag :inie, tre se cer pe piaţa exter­ culente şi 10 kg amestec cum aflîndu-se în lactaţie să fie extinsă suprafaţa cii lucrătorilor din secto­ nordic. Ter
nime vor fi
la sfîrşitul lunii, îmi sînt nă şi trebuie să realizăm de ciocălăi cu dejecţii de doar 46. Pe de altă parte, ocupată cu trifoliene, iar rul zootehnic, punînd ac­ minus 0 şi •
clare depăşirea de plan şi în continuare cît mai pasăre, la care se adaugă realizarea unei natalităţi 40 ha pajişti vor fi îmbu­ centul pe creşterea pregă­ iar cele ma:
câştigul fiecăruia. Iată, în multe. Avem. condiţii teh­ paie — nu este de conce­ de numai GS la sută atestă nătăţite prin însămînţare tirii lor politice şi profe­ 7 grade. Lo'
nala ceaţă.
octombrie, s-a muncit foar­ nice şi organizatorice să put să crească producţia insuficienta preocupare cu ierburi. sionale, pe desfăşurarea în La munte,
te bine, s-a depăşit con­ muncim bine. în continuare, de lapte, furajele admi­ pentru • a pune în valoare * Există, de asemenea, con­ spirit de ordine şi disci­ încălzi uşor
sistent pianul şi s-au să încheiem anul cu planul nistrate satisfăcînd doar întreg potenţialul produc­ diţii să fie mult îmbună­ plină a întregii activităţi variabil. Vo
izolai
obţinut retribuţii supli­ îndeplinit şi depăşit la toţi cerinţele^ de întreţinere. O tiv al animalelor. tăţită structura efectivului în sectorul zootehnic, ceea slabe, modei
sufla
mentare de pînă la 18 la indicatorii, să consolidăm îmbunătăţire ar mai fi to­ Fireşte, înfăptuirea aces­ de bovine, în sensul că ce va conduce la realiza­ ficări de 45
sulă. Muncitori harnici şi prin fapte temeinicia şi tuşi posibilă prin tocarea tei sarcini este condiţio­ ferma are 90 de viţele in rea în timpul cel mal sectorul ve'„
log de seri/,
pricepuţi ca Gheorghe Zu- justeţea acordului global grosierelor, pentru a le nată de asigurarea unei vîrstă de peste 12 luni, scurt a saltului calitativ eenco).
dnr, Ion Căşuneanu, A- generalizat. spori gradul de consuma- bogate baze furajere, de­ ceea ce va permite înlo­ aşteptat.