Page 93 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 93
ROMÂNIA • CE AUŞESCU*» PACE i
TN ZIARUL DE AZI
Adeziune deplină la politica externă
■ Ritmuri hunedorene
a partidului şi statului nostru, înaltă
■ Cartea, scena, ecra
apreciere D e c l a r a ţ i e i Comitetului
nul
P o l i t i c E x e c u t i v al Comitetului
■ La zi în agricultură
Central al Partidului Comunist Român,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C ■ Agendă
U L A R J U D E ■ 24 de ore pe glob Consiliului de Stat şi Guvernului
R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â n i a
■ Meridiane
Anul XXXV, nr. 8 101 DUMINICĂ, 27 NOIEMBRIE1983 4 pagini — 50 bani NIMENI NU ARE DREPTUL SĂ SE JOACE
CU VIAŢA POPOARELOR !
Prin intermediul televiziu date, precum şi modalităţile
nii, radioului şi presei am concrete, juste, echitabile
SA PRODUCEM CIT MAI MULTA luat cunoştinţă cu toţii de de soluţionare a .acesteia.
noul document elaborat de
Ca muncitor, ca fiu ce
conducerea partidului şi sta aparţin unui popor care din-
S-O ECONOMISIM PE TOATE CAILE! tului nostru — Declaraţia Co totdeauna a urît războiul, ca
mitetului Politic Executiv al om îmi pun întrebarea: cum
C.C. al P.C.R., Consiliului de se poate, ca tot nişte oa
Stat şi Guvernului Republi meni să ignore voinţa mi
cii Socialiste România. Îm liardelor de oameni din toa
MUNCITORI, INGINERI Şl TEHNICIENI! CUM PUTEM preună cu colegii de muncă, te colţurile Pămintului, oa-
cu toţi furnaliştii din Combi
CUM PUTEM
în interesul dezvoltării economiei na ECONOMISI natul siderurgic Căian, ase ION STĂNILOIU,
ECONOMISI
menea tuturor fiilor patriei
furnalist şef,
UN KILOWATT-ORĂ?
secţia furnale 1,
ţionale, în interesul întregii noastre socie UN KILOWATT-ORĂ? noastre, vedem în acest nou Combinatul siderurgic
şi important document cea
tăţi, acţionaţi cu hotărîre la fiecare loc de mai profundă şi realistă ana •.Victoria" Căian
liză a actualei situaţii inter
muncă pentru reducerea consumurilor ener naţionale deosebit de încor (Continuare'in pag. a 3-ă)
getice, pentru e v i t a r e a oricărei forme de O NOUĂ SI ÎNFLĂCĂRATĂ CHEMARE
LA CHIBZUINŢĂ, LA RAŢIUNE
risipă a energiei şi combustibililor! Preocuparea necontenită a vor' să încerce conlruntarea
conducătorului partidului nos intr-un război nimicitor, a
tru, t o v a r ă ş u l Nicoiae determinat Comitetul Politic
c-T.E. Mintia Cu răspundere, pricepere Ceauşescu, grija' sa perma Executiv- al C.C. al P.C.R.,
nentă pentru viitorul poporu-- Consiliul de Stat şi. Guver
lui român, pentru apărarea nul ţârij noastre să adopte
şi abnegaţie muncitorească păcii şi liniştii in lume, răz o declamaţie din care răz
bat din nou cu putere din bate dorinţa - noastră, a ro
Declaraţia Comitetului Poli mânilor pentru .cumpătare în
tic Executiv al Comitetului luarea deciziilor care ar pu
In camera de comandă timplă cu moara nr. 8 ? generatoare merg cu a- Centrai al Partidului Comu
■centrală, acul megawatme- . Alături, maistrul electri proape maximum de ca tea duce la ■ declanşarea u-
irului încremenise parcă in - cian ţel de tură Gheorghe pacitate. Cu cite şapte mori nist Român,' Consiliului de
dreptul cifrei 1 000. Ingi-. Munteanu îţi coordonează in funcţiune pe fiecare Stat şi Guvernului Republicii NICOLAE TOMA,
nerul Eugen Mărculeţ, dis-. oamenii aflaţi la instalaţii. bloc-generator şi cu toate 10 minute Socialiste România. miner şef de brigadă
Faptul că voinţa şi dorin
în sectorul |ll
pecerul ţel de tură pe - rSint electricienii Nicolae corpurile de cazane arzind ţa de pace ale oamenilor al I.M. Dilja
^centrală, n-avea stare. Oprean, Cornel Valea, din plin. Apăratele de mă planetei. sînt pe cale de a
Se agita necontenit, rotin- . Ionel Criş'an, Sabin Furdea, sură arătau peste 190 MW (Continuare în pag. a 3-a)
du-şi privirile pe aparatele Mihai Covaci, Daniela Va- pe fiecare agregat. Îm li desconsiderate de cei care
aflate pe panoul sinoptic siu, Teodor Benfa ţ.a. preună cu maistrul şef de
, de comandă: La receptorul - Trecuse o oră şi acul tură Iulian Săvescu, la da
din . mina stingă cerea lă- megawatmetrului nu se torie se allau operatorii
, muriri despre reparaţia ca-- clintise de la 1 000 MW. Viorel Popa, Daniel Ptrva,
zanuiui 3 B, la cel din - Aţa cum, de altfel, stătea Teofil Venţel, Andrei Aron, ţ® Dacă un strung nu/
dreapta dădea o dispozi de la începutul zilei. Iar Dumitru Avramescu, loan ^ funcţioneză în gol 10 j
ţie ţelului de tură de la acest lucru însemna că ter Lobonţ şi loan Mureşan.
blocurile 5-6... Apoi la sec- - mocentrala Mintia punea la Nimeni n-avea. timp de (minute ^
fia' chimică .'.. Alo chi dispoziţia sistemului ener vorbă. Fiecare la postul
micul Ce-i cu apa de getic naţional o putere lui, in faţa aparatelor de ! 20 de minute
adaos ? .. . Citeva secunde - medie de 1 000 MW, că de măsură şi control, avea o
de liniţte. Doar citeva. Cit la bornele celor şase ge unică grijă : menţinerea
■să-şi arunce privirea pe neratoare pulsau către ţară instalaţiilor şi generatoa
aparate. Şi iată-l cu recep mii de kilowaţi-oră. relor la parametrii maximi
torul la ureche ... Blocul ... Camera de comandă o de funcţionare. Situaţia era
1-2 ? Săvesc'ule, Ce se în- blocurilor 1—2. Cele două identică şi la blocurile 5-6.
Aşa că vom aminti doar
pe cei care se aflau la
l.L. Deva Preocupare continuă post in acele ceasuri. Daca un război ^
MIRCEA LEPÂDATU ţ de ţesut nu merge în ţ C.S. Hunedoara — atelier ul de reparaţii electrice. Co
pentru reducerea ^ gol 20 de minute \ munistul Leşcu Stoica la data de 1 decembrie iese Ia pen
părtăşească
im
unele
ale
secrete
să
aţa
sie,
că
cuvine
se
(Continuare în pag. a 3-a)
meseriei de bobinator tînăru lui Alexandru Olasz.
consumurilor
Reducerea consumurilor nergie electrică sînt depă Hunedorenii - participanţi activi la actul
dc energie electrică şi com şite cu 2 480 MWh, depă
bustibili este problema „la şire care se datorează ac
zi" care trebuie să preo tivităţii din primele patru unirii Transilvaniei cu România
cupe in cea mai mare mă luni • ale anului, cînd am
sură pe toţi consumatorii întîmpinat o serie de greu Figură proeminentă de consultat, „ ... fiind aleşi din în. căruţe, trăsuri sau în putea fi în ' acea noapte.
din activitatea industrială, tăţi în funcţionarea unor patriot, dr. Petru Groza fiecare judeţ, un număr de trenuri spre Alba iulia. Am urcat în cetate, pe sub
cit şi pe cei individuali. instalaţii şi utilaje. Prin şi-a împletit propriul des delegaţi pentru Marele Coloana din judeţul Hu poarta monumentală con
Cum se acţionează în a- măsurile luate de către tin cu. cel al poporului Sfat, un fel de parlament nedoara a fost cea mal struită în stil baroc, din
eeastă direcţie la între consiliul oamenilor muncii său în momentele hotărî- al Ardealului şi Banatului. numeroasă dintre toate cîte piatră cioplită şi decora
prinderea de lianţi Deva, şi comitetul de • partid în toafe ale luptei românilor Cu „credinţionalele" (man- s-au prezentat atunci la tă cu basoreliefuri şi sta
unul dintre marii consu vederea întăririi discipli pentru libertate naţională tui executate artistic pe
matori de energie electri nei tehnologice, a supra şi dreptate socială. Actul vremuri de sculptori ita
că şi combustibili ai ju vegherii cu maximă aten istoric de la 1 Decembrie SPICUIRI DIN MEMORIILE lieni. Deasupra acestei
deţului nostru ? Ce preo ţie a modului în care de 1918 l-a găsit pe tînărul (TN MANUSCRIS) ALE Dr. PETRU GROZA porţi, două geamuri mici
cupări există aici pentru curge activitatea de pro avocat încadrat activ în trădau o cameră mică, în
a diminua în continuare ducţie, urmărindu-se cu frămîntările. maselor tran tunecoasă, în care şi-au
consumurile, ştiindu-se că predilecţie încadrarea ri silvănene ce tindeau spre petrecut ultimele nopţi
însuşi prin natura proce guroasă în consumările eliberarea de exploatare A - 05 D® ANI DE LA FĂURIREA martirii ţărani Horia şi
sului de fabricaţie, cimen stabilite, reducerea lor în şi asuprire naţională. STATULUI NATIONAL UNITAR ROMÂN. Cloşca şi de unde au fost
tul este un produs energo- conăiţiile creşterii produc Impresionante pagini duşi pe platoul din faţa
intensiv ? Ce rezultate s-au tivităţii muncii, am reuşit manuscrise ori dactilogra date) în buzunar, fiind şi Alba Iulia, numărînd vreo porţii pentru a fi traşi pe
obţinut în ultima perioa să obţinem rezultate net fiate din arhiva personală eu ales pentru- judeţul 30 000 oameni. Era pe în roată".
dă ? Iată numai cîteva superioare. Am fabricat evidenţiază amploarea mă Hunedoara, ca reprezen serate, în ajunul zilei de Autorul manuscrisului işi
dintre întrebările la care peşte prevederile planului, reţului eveniment al Uni tant al tineretului inte 1 Decembrie, cînd sclipi deapănă mai departe amin
am căutat să aflăm răs de la începutul anului, rii, prodigioasa sa acti lectual, alături de frunta rile luminilor din Alba tirile : „Cu toată oboseala
puns de la cîţiva factori peste 36 000 tone de ci vitate pusă în slujba cau şii bătrîni : dr. Francisc . Iulia ne vesteau că ne drumului, mulţi făcînd 70—
competenţi din întreprin ment şi am recuperat a- zei poporului român. Re- Hossu Longin, dr. Aurel apropiem de cetatea stă- 80 km pe jos, mulţimea de
dere. proape 80 la sută din de ferindu-se la preparativele Vlad 'de la Orăştie, dr. pînită odinioară de Mihai ţărani, secondată de gru
păşirile înregistrate la e-
— Dacă ne referim la în vederea desfăşurării lu Victor Bontescu de la Ha Viteazul. Totul era aco pe compacte formate din
activitatea desfăşurată de nergia electrică. De pildă, crărilor Marii Adunări Na ţeg, dr. Silviu Dragomir perit de un covor de ză minerii de pe Valea Jiu-
la începutul anului — sub în trimestrul al III-lea în ţionale de la Alba Iulia, de la Ilia, ne-am pus în padă, ningînd încet şi des
linia inginerul Vasile Deac, care am funcţionat la în- dr. Petru Groza relatează fruntea coloanelor nesfîr- cu fulgi tot mai groşi. Do Dr. MIRCEA VALEA
directorul întreprinderii — că întregul popor român şite de ţărani şi muncitori, adăpostit undeva pentru
consumurile specifice la e- (Continuare în pag. a 3-a) din Transilvania a fost pornind pe şosele, pe jos, atîta lume, nici vorbă nu (Continuare in pag. a 2-a)
<-*
