Page 94 - Drumul_socialismului_1983_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 101

m m m m m k m m m i m m m i m m
F eroic
PE TRICOLOR UNIRE'* 65 DB ANI DE LA FĂURIREA .
Sub acest semnificativ ge­ ‘AR ROMÂN
neric, cenaclul literar „Panait
Istratl" ăl Văii Jiului a între­
prins un turneu cu un reci­
tal de poezie şi muzică tî- 9,3<!*Buc
nără. La întreprinderile mi­ Hunedorenii—participanţi activi ia 10.00 De
niere din Petrila, Lonea, Pa- 10.30 Viaţ
roşeni, pe şantierele T.C.H., colo:
la Complexul C.F.R. Petro­ actul unirii Transilvaniei cu România 11.30 Colo
şani, la căminele de nefami- 11.45 Luni
lişti ale I.M. Livezeni, la Că­ (Urmare din pag. 1) pe episcopul Caransebeşu­ 13.00 Albu
minul cultural din Băniţa, (ial
membrii cenaclului au creat lui, precum şi pe Ştefan 17.45 Film
momente de cinstire a Marii lui şi de către cei din mi­ Cicio Pop, Teodor Mihali, tes“
lor)
Uniri de la 1 Decembrie 1918. nele de aur din Munţii doctorul Aurel "Lazăr şi 18,35 Micii
Apuseni, precum şi de alţii". cei î
muncitorii din uzinele Hu­ După ce enumeră pe cei 19.00 Tclcj
lor)
Unire şi cultură nedoarei, Călanului, Cu- care au luat cuvîntul, dr. 19.30 Encr
Decem&iie, ia Al&a j girului, cu toţii cîntau cu Petru Groza subliniază 19.30 Uniri
a no
Dacă privim în ansamblul flafi în linia întîi a luptei voioşie, bolţile porţii mo­ nerăbdarea cu care aştep­ nire.
său istoricul act de la pentru Marea Unire au fost numentale redind printr-un ta mulţimea adunată pe realii
(colo:
1 Decembrie 1918, cu tot oamenii de cultură, scrii­ La Alba lulia-n cetate ecou adine cîntecele aces­ Platoul Romanilor realiza­ 20,25 Film
ceea ce l-a precedat - tori, artişti, gazetari, peda­ Sub foc de luminate minţi tor mase de muncitori de rea actului istoric al Uni­ trăi i
ginduri, simţiri, aspiraţii, gogi, istorici. Ei au făcut Mai cheamă Horea din celulă, pe ogoare, din uzine şi rii. Dîndu-şi seama de ne­ prodi
(coloi
Jertfe - vom constata că el din cultură o forţă politi­ Mai strigă lancu din părinţi. mine, care înaintau încet cesitatea explicării maselor 21,45 Teleji
cetăţii,
în
este o operă deopotrivă că, intuind că politica nu spre mijlocul viitor mai a rostului acelor momen­ lor).
speranţa
unui
politică şi culturală, E un devine eficientă decît in Mai dă Mihai un zvon de pohtă bun, speranţă care, evi­ te de importanţă vitală în
titlu de onoare pentru corelaţie cu cultura. Apare dent, îi anima şi îi dina­ viaţa poporului român, el
întreaga naţie românească evidentă această viziune De dinspre Turda, tragic vad, a părăsit sala şi „ureînd
faptul că suprema sa as­ eminamente modernă In Şi înfloresc pe culmi Carpaţii miza, făcîndu-I să înfrun­ cu paşi repezi la una din
această
obstacolele.
te
în
piraţie — Unirea — s-a cuvintele celui pe care Şi intră ţara-n Bălgărad... cele mai apropiate din
realizat în primul rind prin Coga l-a numit „unul din­ stare sufletească au pe­ cele patru tribune * a des­ BUCURE
1
trecut oamenii toată noap­
forţa spiritului: a iubirii tre părinţii patriei" — Urmaşii lor, ce sînt stâpînii tea, sub cerul liber, tolă­ chis astfel, de fapt, marea tualitatea I
*
Revista
de neam, a încrederii în Vasile Goldiş, marele băr­ Acestui loc, uniţi pe veci, niţi pe covorul nesfîrşit adunare populară de la dioprogrjm
bat care a citit la Alba Se-nchinâ umbrelor de aur al zăpezii, învăliţi în şu- Alba lulia, ca cel dintîi Magazin c
lulia, la 1 Decembrie 1918, orator. „Am vorbit acolo, De toate i
Rezoluţia Unirii. „Prin cul­ Cu riuri şk cu munţi întregi. bele lor, îneît părea că cu voce tare şi, treptat, o Radiojurna m
de
tra
tură — spunea el — omul numai respiraţia istoriei bună parte din plugarii Radiotclevi
^PRIVELIŞTI se dezrobeşte treptat de Părinţi preabuni, ce vin la Alba, mal întrerupea liniştea a- din jurul . celorlalte tri­ rietăţi folcl
robia naturii, prin politică Copiii lor, ce-n Alba vin, ceste} nopţi în care ningea bune goale au venit în veselă; 1
şlagărului
destinul neamului, a te­ omul se dezrobeşte trep­ Sînt chiar iubirea şi durerea neîncetat". jurul tribunei mele, aşa Clubul art
nacităţii, a inteligenţei, a tat de robia oamenilor. Şi semnul dreptului destin. După descrierea tablou­ îneît la un moment dat tln de şti
talentului şl vocaţiei pen­ Procesul dinţii este cultura­ lui general in care se fă­ vorbeam unei mulţimi magazinul
tru cultură. In volumul lizare, cel de al doilea cuse primirea delegaţilor şi imense. La cea de a doua Divcrtismei
de
Buletin
autobiografic Hronicul şi este civilizare. Contrariul a celor aproape 100 000 de tribună a apărut doctorul zicoteca p
cîntecul vîrstelor, Lucian culturii este ignoranţa, Dai participanţi la Alba lulia, Aurel Vlad din Orăştie, Radi' nta
Blaga scrie că „Pentru contrariul civilizaţiei este timp în care au avut loc apoi, peste puţin timp, la meii
nai; „ .,10
marea, istorica Adunare barbaria /. . ./. Cultura este o seamă de clarificări în­ cea de a treia tribună a tiv ; 22,20 1
Naţională de la Alba lulia astăzi arma cea mai puter­ Mă vreau la Alba lulia duios tre fruntaşii politici, dr. 23,00 Bul
n-a fost nevoie de o nică a popoarelor şi incit Că m-aş porni din Bucureşti pe jos, Petru Groza redă atmo­ apărut doctorul Victor 23,30 — 5,00
zical.
deosebită pregătire a opi­ un popor se arată mai sfera ce domnea în sala Bontescu de la Haţeg, iar
niei publice", deoarece apt şi mai accesibil pentru Mi-e dor de Alba lulia acum Cercului Militar, în acea la cealaltă tribună, docto­
„pregătirea se făcuse sute cultură, cu atit mai multe C-aş duce-n spate chiar şi lungul drum dimineaţă geroasă de rul Silviu Dragomir de la
de ani“. Iar pregătirea a- cuvinte are la o existenţă decembrie. „La intrarea în Ilia. Astfel că, la un mo­ Mm
ceasta am adăuga noi, s-a valoroasă în concertul celor­ Mi-e dor de Transilvania de mor, această sală s-a înjghebat, ment dat, toate patru tri­
Cum altcuiva nu-i poate fi mai dor. lîngă o măsuţă, un mic bunele erau ocupate de
făcut în primul rind prin lalte popoare". Privită azi,
DEVA : (
mijloacele şi pe căile cul­ cind ne aflăm în deplina birou din partea Comite­ vorbitori, care, întîmplător, (Patria) ;
turii. S-a configurat întîi stăpinire a tuturor datelor tului Partidului Naţional, erau cu toţii aleşii judeţu­ Barbă Nea;
conştiinţa unităţii naţio­ problemei, în perspectiva Semitul îlniiU la care depuneam pe rînd lui Hunedoara". Oratorii NEDOARA:
nale, evidentă înainte de largă a celor 65 de ani, credinţionalele noastre, in- au făcut cunoscute mulţi­ la vamă (9
cerea
orice prin aceeaşi limbă contribuţia culturii la ‘în­ trînd în sală numai cei mii adunate hotărîrile şi Despărţire
vorbită de românii tuturor făptuirea Marii Uniri ne Unirea-i preţul prea plătit, cu mandatul în ordine. rezoluţiunea adoptate de cei seriile I-
gistul) ;
celor trei provincii istori­ apare în toată covirşitoarea E crezul unui neam întreg Ceasul de pe peretele din 1 228 de reprezentanţi ai acţiune 1 (
ce. Limba, această supre­ ei importanţă. E un bun Pe care riurile-l cîntă spatele tribunei arăta orele poporului român din Tran­ Luchian
mă avuţie naţională, a fost cîştigat şi un adevăr care 9 dimineaţa. Dar el aler­ silvania. Entuziasmul ge­ PETROŞAN
şi va rămine liantul indes­ ne onorează ca naţiune. Şi munţii nalţi îi înţeleg, ga grăbit înainte şi abia neral, aprobarea unanimă mii (Unirea
L
iembrie);
tructibil al unităţii româ­ In acelaşi timp însă ne şi Unjrea-i sufletul curat, aproape de orele 10 for- şi intonarea imnului „Deş- le Bucureş
neşti din toate timpurile. obligă la efortul de a păs­ foteala din sală a înce­ teaptă-te, române!“ au VULCAN :
apa
Ideea apare limpede întiia tra cultura naţională la E patria ziditâ-n sine tat, aşezîndu-se şi Comi­ consfinţit pe vecie Unirea pentru (Lucea
I-II
oară la scriitorii noştri Pe care-am moştenit-o eroic tetul Partidului Naţional cea Mare. Pruncul, pi
vechi, de unde iradiază aceeaşi altitudine de la Şi-o împlinim în noi destine. in jurul mesei de pe încheierea procesului de lenii (Mine
apoi in întreaga noastră care devine inseparabilă estradă. în scaunul de făurire a statului naţional SA : Mult
iubirea
(Mu
cultură, amplificindu-se, de forţa politicii. E marea Unirea-i semnul de putere, ^ preşedinte s-a aşezat bă- unitar român prin actul CÂNI
imbogăţindu-se neîncetat răspundere a noastră, a Unirea-i visul ce ne leagă trînul septuagenar Gheor- de la I Decembrie 1918 a BRADV
cu noi argumente, pină a celor de azi, care avem De-a fi, de-a pururi, neclintiţi ghe Pop, cunoscut sub cu tine
GURABARZ
devenit o forţă culturală orgoliul de a ne revendica In pace şi cu ţara-ntreagâ. numele de Badea Gheor- marcat ultima etapă pe africanul
pusă în slujba unui măreţ de la iluştrii înaintaşi, ghe, de fel din Sălaj, din drumul lung şi greu al ORAŞTIE:
Ple
tria);
ideal politic, social, naţio­ înfăptuitori ai Marii Uniri. satul Băseşti, avînd şi el refacerii unităţii naţionale lor (Flacăr
nal. Nu întimplător cei mal ALEXANDRU BRAD alături, de-a stînga şi de-a şi de stat a poporului nos­ BAI ; Se
mulţi dintre militanţii a- RADU CIOBANU dreapta, pe mitropoliţii tru pe vechea vatră stră­ lui (Casi
Sibiului şi Blajului, apoi moşească a Daciei. HAŢEG : 1
(Dacia); B
ricul alb ;
raj perlculo
DORU MI^NTEANU formării eroului său în protagonişti — în circum­ Veronica şi Savel, văzu­ tură); SIM
planul conştiinţei. stanţele esenţialelor pre­ tă ' prin prisma psiholo­ cerea din i
DUMINICA MARE Paginile dedicate Du­ ^m»soena«ECRMUL faceri istorice, sociale, gicului de excepţie. Fi­ ILIA : , Ro
diamantul
minicii de 1 Decembrie economice şi politice care lonul comic şi grotesc GHELARI :
Apariţia, în anul ani­ 1918 vibrează de autenti­ marchează începutul unei se constituie din întîlni- cureşti (Mi
versării a şase decenii citate — rod al bunel noi ere în România. Ca­ rile tinerilor eroi cu
şi jumătate de la Marea cunoaşteri a evenimentu­ noastră de atunci şi de a- (Mario Cavaradossi) în navaua povestirii prile­ lumea pestriţă, iar cel tra­
Unire, a cărţii „Dumir lui, dar şi al trăirii per­ cum, de soprana Haricleea „Aria scrisorii" (actul III) : juieşte realizatorilor fil­ gic din moartea prematu­ VRE
nica Mare" poate însem­ sonale cu intensitate a Darclee) muzica, - scrisă momentul de bună dispozi­ mului o amplă desfăşu­ ră şi absurdă a lui Savel.
na un debut fericit pen­ mîndriei de a fi fiu al de Giacomo Puccini, pe un ţie vocală, cunoaşterea per­ rare de evenimente, faţă Această textură policro­ Timpul p
tru tînărul prozator Doru acestor locuri. Precum libret de Giusseppe Giaco- sonajului dusă pină la I- de care personajele — o mă şi omenească prin azi, 27 noicn
Munteanu. Descendent scrie în aceste rînduri: sa şt L. ////ca - a impus a- dentiticare, au plăsmuit galerie diversă şi intere­ naturaleţea ei se proiec­ mea se va
tinuare. Cer
dintr-o familie din Apol- „în frunte sînt moţii cu ceastă creaţie, atît publi­ una dintre mult aşteptate­ santă manifestă atitudini tează pe fundalul unor bător, mai i
dul Sibiului, născut la sumanele albe de lînă şi cului, cît şi specialişilor, le, dar rarele clipe de de­ relevante. Firele • acţiu­ vremi tulburi, din care cădea ploi
Turda, format la Cluj şi căciulile negre. Bătrî- astfel îneît actualmente ea plină concordanţă intre rol nii sînt convergente în se iveşte o lume nouă. zonele mal
şi ninsoare,
trăitor la Braşov, autorul nele ziduri de piatră ale este inclusă in repertoriul şi interpret. sensul că experienţele Aceasta va fi — suge­ fia moderai
Duminicii Mari (Editu­ cetăţii sînt străjuite de permanent al teatrelor de Sperăm ca şi viitoarele acumulate de cei doi rează finalul — lumea cărl tempor
pretutindeni.
ra Dacia) poartă citito­ moţi, santinele ale veş­ spectacole ale Operei' ro­ tineri în decursul pere­ devenirii lui Petre, a îm­ rul sud-vesl
Temperaturi
rul printr-o etapă istori­ niciei româneşti a aces­ Opera română din Timi­ mâne din Timişoara să ne grinărilor lor duc la cris­ plinirii lui ca persona­ fi cuprinse
că de mare densitate tui pămînt". şoara a creat publicului rezerve, alături de audierea talizarea caracterelor ţ litate. şi plus 1 g
pentru formarea statului Salutînd inspirata a- devean prilejul de a re- unor invitaţi, surprize la fel fiecare întâmplare, pînă Imaginea lui Doru Mi- maxime înti
de. Izolat co
al cărui fiu este — sta­ pariţie a cărţii „Dumi­ asculta „Tosco", de aceas­ de plăcute din partea mem­ şi cea mal insolită, con­ tran este pe măsura in­ şi ceaţă.
tul unitar român. nica Mare" în acest an tă dată intr-un spectacol brilor colectivului său. stituie cîte un prag de tenţiilor regizorale. Ro­ La munte,
Plecat din Transilva­ aniversar al Unirii Tran­ extraordinar, cu concursul ANA BOHANCU maturizare pentru Petre lurile principale sînt in­ neral umedi
nia primului război mon­ silvaniei cu România, sa­ ■baritonului David Ohane- şi Savel. Intr-un fel, terpretate de actori cu mult noros.
dial, eroul cărţii Horaţiu lutăm un debut ce tre­ sian. Interpret ce s-a im­ CĂRUJA CU MERE drumul căruţei cu paiaţe nume de rezonanţă. Ion cipitaţil şi sub
poviţă
n
Apolzan, tînărul intelec­ buie confirmat de noj pus vieţii muzicale naţiona­ este un drum al cunoaş­ Dichiseanu, Dinu Mano- va prezenta
tual, locotenent, parcur­ apariţii editoriale. le şi internaţionale prin ta­ La baza celei de-a terii, drum accidentat şi lache, Radu Gheorghe, pină la 70-
ge frontul galiţian, ajun­ -fţlICOLAE STANCIU lent şi inteligentă cultivare şaptea pelicule a lui plin de imprevizibilităţi, Florina Cercel, Mircea vest.
ge în Rusia dinaintea a valenţelor personalităţii, George Cornea (o pro­ parcurs întru înţelegerea Diaconu, Tania Filip, Ion Pentru ui
Revoluţiei din Octombrie, sale, David Ohanesian a ducţie a Casei de filme mai adîncă a dinamicii Besoiu, Stela Popescu, Geo zile: Vreme
„T O S C A“ medâ, cu ce
trece prin Moldova şi reliefat, prin detaşarea Trei) stă un excelent vieţii. Saizescu, Andrei Bursaci mai mult no
revine, în sfîrşit, acasă, Iniţial dramă - scrisă de realizării personajului Scor­ scenariu de D. R. Popescu. Filmul păstrează în şţ Mihai Mălaimare al­ precipitaţii 1
în Transilvania, obosit, Viclorien Sardou - „Tosco" pia, ciştiguf calitativ pe ca- Frescă a anilor ime­ chip fericit trăsătura ca­ cătuiesc o distribuţie put sub for
apoi şi sub
dar om întreg. Nu fiind­ a intrat in circuitul valori­ re-l dobîndeşte un specta­ diat următori războiului, racteristică a epicii lui omogenă, cu totul demnă poviţă şi ni
că s-a întors din război lor perene o dată cu inse­ col atunci cind Interpreţii scenariul constituie o D. R. Popescu : îmbinarea de acest nou film româ­ va sufla mi
teafăr la trup, ci că s-a rarea ei în cataloagele de ajung să-şt domine în în­ traiectorie optimă pentru organică a tragicului cu nesc, avînd toate şansele tensiflcări t(
nord-vest.
împlinit mai ales spiri­ operă. Deşi nu din mo­ tregime rolul. In acest sens, demersul regizoral dina­ comicul, a grotescului cu de a înregistra un im­ minime înt
tualiceşte, promiţătorul mentul premierei (Roma - neaşteptată, dar, desigur, mic, proşpectînd confi­ lirismul nuanţat. Filonul portant succes de public. minus 3 grr
prozator reuşind să con­ 1900, rolul titular fiind In­ foarte bine venită, a fost gurarea destinelor Iul liric al filmului este ro­ maxime intri
(Meteorolog
I vingă despre procesul terpretat, spre mîndria apariţia lui Nicolae Stan Petre şi Savel — cei doi manţa de dragoste dintre AL. COVACI Liana Ţuţur