Page 95 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 95
IMINICĂ, 27 NOIEMBRIE 1983 Pag. 3
ROMÂNIA » CEĂUŞESiîU «PACE I
ZIU1UE ■WyjjJIWSlW Â ŞÂ PRODUCEM CiT MAI MULTĂ !
Nimeni nu are dreptul să se
nuzi di M S-0 ECONOMISIM PE TOATE CAILE !
jatriei
joace cu viaţa popoarelor
ui (parţial
e istoriei
Iilor (Urmare din pag. 1) al abisului nuclear". De cH
nical (par-
Reducerea consumurilor ceea, acum cît încă se mai
„Ccrvan- C E T Ă Ţ E N I ! meni care se pronunţă pen poate face ceva, cerem sâ
idul 6 (co- (Urmare din pag. 1) tru dezarmare, linişte şi pace fie luate in considerare nota,
> parte dintre motoarele e-
i pentru xistente pot fi înlocuite cu pe planeta noastră ? le propuneri româneşti vizînd
Gospodărirea cu grijă a energiei în lo treaga capacitate, am eco altele, de puteri mai mici, Aflăm din Declaraţia Co aplicarea, pentru început, o
parţial co- nomisit 1 383 tone cc (gaz fără ca producţia să fie mitetului Politic Executiv al unei formule de compromit
cuinţe este acum o înaltă datorie civică ! şi păcură) şi 607 MWh e- C.C. al P.C.R., Consiliului de provizoriu in raportul dintre
probleraă afectată. Prin urmare, mo
tuturor Practica arată că se pot reduce consumu nergie electrică. torul de la cuptorul de var Stat şi Guvernului R.S.R., că cele două mari puteri. Să
pururi U- de 130 kilowaţi va fi în Statele Unite ale Americii au fie luate în considerare gla*
tcol festiv Conştienţi pe deplin de trecut deja la amplasarea
Uba Iulia rile casnice de energie cu 50 la sută. Aşa necesitatea economisirii e- locuit cu altul de 90, cele şurile tuturor oamenilor din
nergiei electrice, în confor 27 motoare de 200 kilowaţi, pe teritoriul unor ţări eu lume, care cer să le fie res
: „Vom dar, evitaţi orice consum inutil, orice risipă de la staţia de compresoa- ropene occidentale a noilor pectată dorinţa de pace,
vedea" — mitate cu exigenţele stabi rachete nucleare cu rază
iugoslavă de energie ! în interesul ţării, al fiecăruia lite la şedinţa comună a re, cu altele 'de 160, rezul- dreptul sacru ta viaţă, la fe
Comitetului Politic Execu tînd o’ economie anuală de medie de acţiune, precum ricire. Pămîntul este al tu
'arţial co- şi faptul că, drept răspuns,
dintre noi ! tiv al C.C. al P.C.R., Con 1080 MWh. Totodată, sînt turor şi nimeni nu are drepţ
siliului de Stat şi Guver în curs de realizare unele Uniunea Sovietică s-a retras tul să-l ameninţe, ~cum nii
nului, cimentiştii şi-au a- lucrări de modernizare a de la masa tratativelor, ho- meni nu are dreptul să dis
nalizat toate posibilităţile instalaţiilor de desprăfui- tărind să accelereze lucră trugă tot ceea ce au creat
rile pregătitoare pentru am
de care dispun, stabilind re, de noi dotări, vizînd plasarea in R. D. Germană bun şi frumos pe Terra ge
Cu răspundere, pricepere şi operativ o serie de mă protecţia mediului încon şi R.S. Cehoslovacia a unor neraţii şi generaţii de o a»;
7.00 Ac- suri. La toţi cei 27 de jurător şi reducerea pier meni.
i minute; derilor tehnologice. Pe a- rachete tactice şi operative. Să luptăm cu toţii, oameni
8.00 Ra- abnegaţie muncitorească consumatori din unitate, Mă declar întru totul de a-
lor ; 9,30 printr-o urmărire atentă, ceastă cale se va asigura cord cu aprecierea cuprinsă iubitori de pace, pentru ca
i; 12,00 (Urmare din pag. 1) partid - au înţeles aceas ceas de ceas, se obţin eco un grad mai mare de-re in Declaraţie, prin care se Întrebarea „Va exista viitot
;oţi; 13,00 nomii. Depăşirea consumu ţinere a pulberilor, o eco pentru noi şi copiii noştri ?“
Orches- tă sarcină de onoare şi subliniază că „toate aceste
uşoară & Maiştrii şeii de tură loan s-au mobilizat exemplar lui specific stabilit pe fie nomie de 1 200 tone clin- măsuri întreprinse în ultimele să primească un singur râJK
13.30 Va- Mureşan şi Aurei Sonoc, in muncă. Echipele de la care instalaţie in parte nu cher lunar — numai de la zile împing Europa, întreaga puns: DA !
1,00 Undă împreună cu operatorii Ion reparafii desprăfuitoarele multici-
'ste ale mori, conduse este admisă sub nici o for lume, în pragul prăpastiei, DA, PĂCII l DA, VIEŢII I
se; 15,00 Pop, Gheorghe Deheleanu, de maiştri şi ingineri, lu mă. De altfel, în întreprin clon — ceea ce va condu
,00 Bule- Katona lldiko, Liviu Chilot crează in foc continuu. dere s-a încheiat acţiunea ce la reducerea consumu
0 Radio- şi Simion Medeleanu. Cei de la atelierele de 90 0 nouă şi înflăcărată chemare
r ; 17,30 de contorizare a consumu rilor de energie cu
ric; 18,00 ... In schimb, cei de la reparafii electrice şi meca rilor de energie pe fie MWh, iar la combustibil (Urmare din pag. 1) Sint miner şi locul meu de
18.30 Mu biocuriie-generafoare 3-4, nice asigură întregul ne care secţie şi atelier în cu 143 tone. în perspecti
lţi; 20,00 adică maistrul Mihail Da- cesar de piese de schimb. vă, colectivul caută noi muncă este in subteran,'
T >ul parte, pe grupe de maşini nei catastrofe mondiale şi unde mă străduiesc zilnic să
iţ mian, şeful de tură şi ope Eforturi deosebite depun şi instalaţii. soluţii pentru reducerea prin ea, la distrugerea tu dau ţării cantităţi tot mai
i t e &por- ratorii Elisabeta Bertalan, şi cei de la secţiile com granulaţiei materiilor pri mari de cărbune, care să a-
dc dans; Ion Tămaş, Lulu Parasca, bustibil, electrică şi chimi Inginerul Francisc Ko- turor valorilor materiale şi
le ştiri ; vacs, directorul tehnic al me în staţia de concasare, spirituale create de umani jute la depăşirea actualei
ip mu- Miron Lupulescu, Gheorghe că, unde s-au luat măsuri întreprinderii, reliefa că unde se consumă' doar un tate de-a lungul existenţei crize energetice prin care
Borca, Andronic Dubar şi speciale pentru a se asi din cursul acestei săptă- kilowatt pe tonă, faţă de trece lumea. Nici un efori
Dionisie Lăpugeanu nu gura alimentarea perma mîni, în orele de vîrf de 2,5’ kilowaţi, cît se consu sale. Graba de care, înce- nu mi se pare imposibil ia
aveau motive să fie prea nentă a instalaţiilor cu pind cu ultimele zile, se dă meseria mea cînd e vorba
mulţumiţi. cărbune şi apă. Practic, sarcină s-a trecut la pro mă pentru aceeaşi opera dovadă in intensificarea despre bineţe semenilor, ai
pregătirilor pentru amplasa
- Func(ionează doar ge întregul nostru colectiv gramarea opririi morilor ţie la morile de făină. Re rea de rachete in noi zone ţării, al lumii. Vreau ca gri
neratorul nr. 4 din plin — este angajat cu toată res de ciment şi făină. De’ zolvarea acestei probleme ale lumii, pe teritoriul altor jii pe care eu o pun în
la 200 MW — iar „trei" la ponsabilitatea în bătălia asemenea, pe întregul flux se va concretiza prin redu
ou mere şi altor ţări, dă în vileag creşterea şi educarea copii
ia lui Jumătate putere, preciza pentru cit mai multă ener tehnologic s-au revizuit cerea anuală a consumu lor mei să i se alăture grija
a); HU- şeful de tură. S-au spart gie electrică dată ţării. toţi consumatorii, ajungîn- lui de energie electrică cu incrincenarea stării la care
trabandâ s-a ajuns, sporirea conside celor de care depinde pacea
Intoar- nişte fevi la corpul B de ... In stafia electrică ex du-se la concluzia că o peste 1 500 MWh. rabilă a pericolului de răz lumii, pentru o le da drep
lac&a) ; cazan şi a trebuit oprit terioară se preda schimbul. tul la existenţă liberă, ne
rară — pentru reparaţie. Acum se Şeful boi.
Siderur- de tură, maistrul In acest moment deosebit ameninţată de pericolul
intră în află in cazan formafia de Nicolae Grădină şi elec vreunei distrugeri.
; Ştefan la reparafii condusă de tricienii Gligor Costea şi de grav, glasul poporului Soluţiei de compromis pro
ctorul) ; maistrul Gheorghe Cazacu. Daniela Stoica puneau in nostru se face din nou au
:rea lu- zit, dorinţa noastră de pace vizoriu, convenirea uneia
<7 No- Se depun eforturi mari ca temă pe cei din tura urmă dintre cele două formule ex
Mistere- pină la „vlrful de seară" toare cu schema de func este din nou exprimată. A- primate in Declorafie trebuie
ultural); să-l punem in paralel. ţionare. Au trecut mai bine lătur întreaga mea adeziune
lomando .. „......... la propunerile formulate in să li se găsească sorţi de
de
- seriile - Acum, c ind datorită cinci ore de cînd ne v Declaraţie. Este imperios ne izbindă !
LONEA: secetei prelungite nivelul aflam printre enegeticienii Revenirea la negocieri şi
ii arde- nurilor a scăzut conside || voie să fie reluate tratati adoptarea unor măsuri care
NINOA- Mintiei. Cinci ore in ca
preţ e rabil, iar hidrocentralele re acele megawatmetrelor vele de la Geneva I Să se să asigure neamplasarea de
:): URI- nu pot produce la capa n-au clintit de la 1 000 MW. depună eforturi stăruitoare, noi rachete cu rază medie
«D; citatea prevăzută, termo Ceea ce însemna că toţi atit din partea S.U.A., cit şi de acţiune, retragerea şi
nîn
roşie) ; centralelor le revine sarci aceşti oameni pe care a U.R.S.S. pentru ajungerea distrugerea celor existente,
Piedone na să funcfioneze din plin, i-am amintit şi mulţi alţii la un acord general care să eliminarea armelor nucleare
i r u l ) ; pentru a asigura puterea şi-au reglementeze oprirea ampla de orice lei da pe pămintul
ii (Pa- lăcut datoria. Cu
Vlaşini- şi energia necesare in sis răspundere, pricepere şi sării de noi rachete cu rază Europei — toate acestea ser
OAGIU- temul energetic naţional. abnegaţie muncitorească. medie de acţiune, să condu vesc cauza păcii şl securită
cifru- Comuniştii, toţi oamenii Cum de altfel şi-au făcut-o că la retragerea şi distruge ţii popoarelor întregii lumi,
ultură);
ul alb muncii din colectivul nos şi pînă acum şi sint hotă- rea celor existente. Graba politicii de pace, destindere
întune tru - arăta Dorel Malea, riţi să şi-o facă in con I.M. Barza — atelierul de prelucrat pietre semipreţioa- cu care s-a renunţat la tra şl colaborare pe care şi cu
ca : Vi secretarul comitetului de tinuare. se. Sofia Stingă lucrează la o maşină de executat bile. tative şi s-a hotărit sporirea ocazia recentei Declaraţii,
de cul-
Intoar- numărului amplasărilor de poporul român, România so
ircşul) ; arme in alte ţări, nu face cialistă se angajează sâ nu
irlos şi Expoziţie de artă decit să îngreuneze starea precupeţească■ nici un efori
imina) ; culinară
de Bu-i LA ZI IN AGRICULTURA actuală a lumii, să amenin în a le apăra, în a contri
Cu ocuziu lunii preparatelor ţe omenirea cu pericolul u- bui la eliminarea primejdiei
culinare, la parterul Comple nui nou război. unui cataclism nuclear.
xului comercial Deva a fost
organizată ieri, 2fi noiembrie, Administrarea îngrăşămintelor naturale - în ritm mai intens!
o expoziţie-concurs cu pro IN ATENT1A CURSANŢILOR DE LA
duse culinare, de cofetărie şi Fertilizarea terenului cu fost administrată în cîmp, remareîndu-se prin munca UNIVERSITATEA POLITICĂ Şl DE
pentru patiserie. îngrăşăminte naturale — de asemenea, toată canti harnică şi conştiincioasă
3: vre- Meritul pentru reuşita ac condiţie esenţială ■ pentru tatea de gunoi de grajd ce o desfăşoară. Pînă a- CONDUCERE - FILIALA DEVA
.n con- ţiunii aparţine atit celor care obţinerea unor recolte bo ce s-a aflat în incintele seară s-au transportat .în
schim- au iniţiat-o, cît şi celor care Cursurile anilor I şi IV au loc luni, 28 noiembrie
os. Vor prin măiestrie şi talent profe gate în anul viitor —, cu zootehnice ale C.A.P. Şoi- cîmp 700 tone gunoi de
iar în sional au executat produsele noaşte o desfăşurare inten muş, Leşnic şi altele. La grajd, dar in ferma zoo 1983," la orele 17,00.
apoviţă expuse, adică, cele 600 de să în Consiliul unic agro ora actuală mai există u- tehnică se mai află canti Cursurile anilor II şi III au loc marţi, 29 noiembrie,
va su- sortimente culinare de bucă la orele 17,00.
tensifi- tărie şi circa 1 200 preparate industrial Deva. Pînă ieri, nele cantităţi de îngrăşă tăţi mari de îngrăşăminte
secto- de cofetărie-patiserie. Colecti 26 noiembrie a.c., au fost minte la cooperativele a- naturale. Pentru ca acţiu Activităţile se vor desfăşu ra in sălile programate ini
veslle, vele participante cu produse transportate în cîmp şi gricole din Cristur, Bîrcea nea să fie încheiată cît ţial.
ne vor la această expoziţie (I.C.S.A.P.
dnus 4 Deva şi Hunedoara, I.C.S. administrate, pe terenuri Mică şl altele, unde tre mai repede, se impune să
cele Mixt Brad şl Călan), au fă le ce vor fi cultivate în buie să se realizeze trans se utilizeze şi mijloacele însemnate reduceri de consuri-wjri
10 gra- cut dovada măiestriei în arta primăvară cu legume, car portul cît mai grabnic al cu tracţiune animală ale
ploaie culinară, cofetărie şi patise tofi, sfeclă şi alte culturi, acestora, în exclusivitate unităţii, precum şi ale Preocuparea constantă teriilor prime şi a mate
rie, bucurîndu-se de un real 6 320 tone îngrăşăminte or rialelor utilizate în pro
succes, de frumoase apre cu atelajele, pentru a nu membrilor cooperatori. a oamenilor muncii de la
în ge- ganice, cele mai bune re lăsa să se adune cantităţi La A.E.I. Chimindia se întreprinderea de pro ducţie se regăseşte in
;r mai cieri primite din partea pu realizările obţinute, de la
blicului cumpărător.
u i pre- zultate înregistrîndu-se la mari. lucrează cu două utilaje ducţie industrială pentru
de la- Maeştri în arta cofetăriei, C.A.P. Deva, unde am fost în aceste zile se reali de încărcat şi şapte construcţii căi ferate De începutul anului : econo
Vîntul Vasile Sîngeorzan (de la aplicate 1100 tone gunoi zează o puternică concen M.I.G.-uri, pînă aseară misirea a 19! MWh ener
şificări I.C.S.A.P. Deva), Marinola de^rajd, C.A.P. Hărău — va în vederea încadrării gie electrică, 176 tone mo
h din Scorobeţiu (I.C.S.A.P. Hune trare de forţe la transpor fiind administrate 1100
doara), loan Bota şi Eugenia 800 * tone, C.A.P. Leşnic — tul şi administrarea îngră tone îngrăşăminte, ceea ce riguroase în consumurile torină, 5 800 nw gaz me
Codea (de la I.C.S. Mixt Brad 660 tone ş.a. Aici s-a trans şămintelor naturale. la reflectă munca plină de stabilite, a economisirii ma tan, alte materiale.
ie trei şi Călan), Ana Constantlnes- portat din fermele zooteh Cooperativa agricolă de răspundere a mecanizato
iral u- cu, împreună cu colectivele
îbător, pe care le conduc, şi-au dove nice toată cantitatea adu producţie din Brănişca şi rilor Vasile Bozeşan, Iosif DUPĂ 30 DE ANI DE MUNCA
cădea dit pe deplin calităţile care nată în timptil verii şi în Asociaţia economică inter- Berindei şi Vasile Adam.
înce- le-au adus unanime aprecieri toamnă, în acest scop uti' cooperatistă de la Chimin- Constantin ’ Petculescu, şe
ploaie, pentru produsele prezentate. Unul dintre muncitorii ieşit la pensie. în toată
de la- S-au remarcat, de asemenea, lizîndu-se — în special la dia. La Brănişca — cum ful fermei vegetale, ne spu de bază ai atelierului această perioadă a man-
Vîntul prin preparatele expuse, co C.A.P. Deva şi CA..P. Hă ne spunea Mihai Lăpugea nea că mai sînt de admi pentru valorificarea zgu- cit cu răspundere Şi. con -
:u in- lectivele restaurantelor Tran rău — şi atelajele. La nu, inginerul şef al unită nistrat circa 1 000 tone gu
dln silvania şi Astoria (din De C.A.P. Hărău, de pildă, toa ţii — se acţionează cu un rii din Combinatul side- ştiinciozitate. Ei s-a «chi
iturile va), Corvinul, Intim, Tic-tac, noi, ceea ce necesită să se rurgie Hunedoara — Pe- tat onorabil de sarcinile
3 7 şi Gambrinuş, Lacto-vegetarian, te atelajele de care dispu utilaj de încărcat şi cu lucreze de dimineaţa de tru Ilicş, şef de echipă încredinţate, eîştlgijnln-şi
cele Dunărea, ' Păltiniş, Expres, ne cooperativa au fost fo patru MJ.G.-uri, mecani vreme pînă seara tîrziu,
grade, Mioriţa şi Bucegi (din Hune losite la transportul îngră coordonator — după 3Q prin hărnicie stima şi
viciu : doara), precum şi ale uni zatorii Mihăiţă Ursa, loan folosindu-se întreaga ca de ani neîntrerupţi la a.- .respectul tuturor .colegi-
tăţilor ..Şurianul" şi „Streiul" şămintelor de care are ne Cozma, Nicolae Cioază, Eu pacitate a tractoarelor. eelaşi loc de muncă-, -' kir de mum#.
1
din Călan. voie ferma legumicolă. A gen Mîrza şl loan Dăncuş TRAIAN BONDOR ;