Page 61 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 61
Tovarăşul Nico'ae Ceauşescu a plecat în
R.P. Bulgaria, pentru a lua parte la
Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ
al statelor participante
la Tratatul de la Varşovia
(TîîTîHWWM^i TULtll JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C T o v a r ă ş u 1 Nicolae tin Ol tea nli, membru al al P.C.R., ai Consiliului de
Ceauşescu, secretar general Comitetului Politic Execu Stat şi ai guvernului, de
A l C D I U S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N al Partidului Comunist tiv al C.C. al P.C.R., mi reprezentanţi ai unor insti
Român, p r e ş e d i n t e l e nistrul apărării; naţionale. tuţii centrale, organizaţii
...... A>... " Republicii Socialiste Româ Petru Enache, membru su de masă şi obşteşti.
pleant al Comitetului Po
Un grup de pionieri au
nia, a ' plecat luni, în
Anul XXXVII, nr. 8 689 MARŢI, 22 OCTOMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani R.P. Bulgaria, 'pentru a, lua litic Executiv, secretar al oferit cu dragoste tovară
* C.C, al P.C.R., Ştefan An şului Nicolae Ceauşescu şi
parte la Consfătuirea Co drei, membru supleant al
mitetului Politic Consulta tovarăşei Elena Ceauşescu
PE URMELE INIŢIATIVEI tiv al statelor participan Comitetului Politic Execu buchete de flori.
Erau de faţă ambasado
te la Tratatul de Ta Var tiv al C.C. al P.C.R., mi rul R.P, Bulgaria la Bucu
nistrul afacerilor externe.
„Sporirea numărului de posturi Tn cărbune * şovia. T o v a r ă ş u l Nicolae reşti şi membri ai amba
1
T o v a r ă ş u l - Nicolae Ceauşescu a fost salutat la sadei.
Ceauşescu este însoţit dc plecare de membri şi .mem • La ora 15, aeronava pre
5. Un „altoi“ cu consecinţe pozitive: tovarăşii Constantin Dăs- bri supleanţi ai Comitetu zidenţială a decolat de pe
călescu, membru al Comi
lui Politic Executiv al C.C.
tetului Politic Executiv al al P.C.R., secretari ai Co aeroportul Otopeni, îndrep-
tîndu-se spre Sofia.
creşterea producţiei de cărbune C.C. al P.C.R., prim-minis- mitetului Central al parti
tru al guvernului, Constan dului, de membri ai C.C. (Continuare in pag. a 4-a)
Deci, Ia I.M. B$rbăteni. paşii mari, siguri ce se fa ri rea numărului dc posturi
c
O unitate minieră care a pentru conştientizarea oa în cărbune — ne-a relatat
preluat de la 1 octombrie menilor de la mina res şeful de brigadă — consti
1985 iniţiativa formulată de pectivă, pentru întărirea tuie la noi o doleanţă mai C I N S T I R E H Ă R N I C I E I
către Comitetul orăşenesc disciplinei şi formarea u- veche care, simţim, abia
de partid Lupeni şi apli- nui colectiv de muncă pu acum se împlineşte. Pe sec
tor, am încheiat primele 9
luni ale anului cu un plus Comuna Rapoltu Mare distinsă cu Ordinul Muncii clasa a ll-a
MM MULŢI de 2 190 tone. în mod sigur în întrecerea socialistă dintre consiliile populare pe anul 1984
producţia va creşte şi mai
IfiM/Sr ' mult în continuare, prin
asigurarea posturilor în
cărbune. Ieri," de pildă (8 Duminică, la Rapoltu Mare filtre consiliile populare, pe preşedintele Comitetului exe-
octombrie — n.n.), am lu a avut loc festivitatea de a n u l 1984. _ cutiv al Consiliului popular
eată, mai iritîi, la mina cu ternic. Din aceste motive crat „în cărbune", pe în înmînare a înaltei distincţii Înalta distincţie a fost în judeţean.
acelaşi nume. am adoptat şi noi acţiunea tregul sector, cu 14 oameni Ordinul Muncii clasa a ll-a armată de tovarăşul Radu Felicitîndu-i pe comunişti,
— Analizele efectuate, aplicînd-o, cu mic] modi mai mult. S-a scos o pro pentru ocuparea locului II pe Bălan, prim-secretar al Comi
şpj-e sfjrşitul lui septem ficări, la specificul minei ducţie de 330 tone, care' nu ţară în întrecerea socialistă tetului judeţean de. partid, (Continuare în pag. a 2-a)
brie, de către Comitetul o- noastre. înseamnă cine ştie ce,
ră.şenesc dc; partid Lupeni, Această primă declara fiindcă s-a folosit multă
au scos în evidenţă rezul ţie aparţine ing. Gheorghc forţă lâ amenajarea abata
tatele; obţinute, do mina Modoi, directorul I.M. Băr- jelor. Grosul de cărbune
Lupeni- pe seama creşterii băteni. în sala de apel a se aşteaptă în zilele urmă
posturilor, în cărbune. Efec minei am întîlnit şi un om toare! Acum, important
tiv, s-a produs un reviri care., lucrează direct „în
ment ai producţiei fizice cărbune" : minerul şef de MARIN NEGOIŢĂ
şi, dincolo do aceste suc brigadă Vasife, Fodor, din
cese, am putut întrevedea cadrul sectorului III : „Spo- (Continuare in pag a 2 a)
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
Ritmul eliberării terenului şi al arăturilor iîsiii;
trebuie intensificat!
Eforturile cooperatorilor răturilor. Consiliile popu pe ogoare. Elena Bucovi-
şi mecanizatorilor din uni lare ale comunelor Lăpu- coan, vicepreşedinte al bi
tăţile agricole ce aparţin giu de Jos, Dobra şi' Ilia se roului executiv al Consi
C.U.A.S.C. Ilia sînt orien situează ferm în fruntea a- liului popular comunal Lă-
tate acum spre 'eliberarea cestor lucrări ca adevărâţi 'pugju, sublinia : mi?
cît mai grabnică a terenu factori mobilizatori pentru
lui şi transportul coceni încheierea într-un timp cît TRAIAN BONDOR
lor In baza furajeră, pre mai scurt a lucrărilor ce Momentul iiiminărli înaltei distincţii.
cum şi' spre - efectuarea a se efectuează în aceste zile (Continuare in pag. a 4-a)
Comitetul executiv al Consiliului popu CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA trică în afara programului dc lucru, cu
lar al judeţului Hunedoara ; excepţia iluminatului minim dc pază, aco
Avînd în vedere măsurile stabilite de COMITETUL EXECUTIV lo unde acesta este prevăzut,
Comitetul I'olitic Executiv al C. C. al ART. C. Se va sista complet ilumina
P.C.R. pentru gospodărirea cu maximă tul public în comune şi sate, al curţilor
răspundere a energici electrice şi adopta DECIZIA Nr. 373/1985 prin demontarea efectivă a becurilor res
rea Decretului prezidenţial privind insti pective. Se vor pune în funcţiune ţoale
tuirea stării de necesitate şi a regimului automatele pentru stinsul iluminatului
militarizat în unităţile din sistemul ener privind măsuri psntru reducerea consumului casei scărilor Ia blocurile de locuinţe, re
getic naţional ; glate Ia minimum de funcţionare. Acolo
In temeiul dispoziţiilor art. 52, litera c de energie electrică şi încadrarea strictă unde acestea sint defecte se va acţiona
.şi ale art. GO din Legea nr. 57/1968, de or pentru refacerea lor imediată, piuă atunci
ganizare şi funcţionare a consiliilor popu sistîndu-se complet iluminatul casei scă
lare, în normele de consum stabilite rilor.
D E C I D E : ART. 7. Toţi cetăţenii au obligaţia sfi
ARI’. 1. Pină la data de 23 octombrie se încadreze în consumul de energie sta
1985, comitetele şi birourile executive ale sumurile zilnice stabilite, urmărindu-sc social-culturale şi consiliile popvflare vor bilit, eliminînd orice formă de risipă. Nu
consiliilor populare municipale, orăşeneşti asigurarea cu prioritate a producţiei, în începe programul de lucru Ia ora 8,00. vor fi'utilîzate aparate şi utilaje mari con
şi comunale şi conducerile unităţilor so mod deosebit a celei destinate exportului, Unităţile comerciale cu program dc sumatoare de energie cum sînt: joagăre,
cialiste din teritoriu vor asigura prelu precum şi punerea în funcţiune a capaci lucru de 8 ore vor funcţiona între orele aparate de sudură, motoare trifazice şi
crarea, cunoaşterea şi însuşirea de către tăţilor noi de producţie; 9,00—18,00. Magazinele de produse alimen altele.
toţi oamenii muncii dc Ia oraşe .şi sate a — respectarea programelor de lucru tare dc primă, necesitate şi de alimenta ART. 8. Colective formate din mem
măsurilor stabilite de Comitetul Politie stabilite pentru fiecare unitate şi schimb ţie publică precum şi magazinele cu re bri ai comitetelor şi birourilor executive
Executiv al C.C. al I’.C.R. din 17 octom pe perioada dc' iarnă ; gim de două schimburi rămîn cu progra ale consiliilor populare, cadre dc răspun
brie a.c., prevederile Decretului preziden — gospodărirea raţională a energici e- mul actual. dere din aparatul acestora, deputaţi şi ac
ţial privind instituirea stării de necesi Iectrice la abonaţii casnici şi alţi consu- Unităţile de învăţămînt care îşi des tivişti obşteşţi, împreună cu comitetele de
tate şi a regimului militarizat în. unităţile maiori ; făşoară activitatea într-unul sau două cetăţeni şi comitetele asociaţiilor de loca
sistemului energetic naţional cit şi ale — reducerea iluminatului în magazine, schimburi vor stabili programul între o- tari vor urmări aplicarea măsurilor sta
prezentei decizii. sedii administrative, locuri de muncă, in rcle 8,00—17,00. Activităţile pentru învă- bilite în prezenta decizie, în scopul eco
în acest scop, vor fi folosite şi adu cintele unităţilor, precum şi a iluminatu ţămîntul seral vor fi programate şi în zi nomisirii consumului de energie electrică
nările generale ale oamenilor muncii ce lui public; lele dc sîmbătă şi duminică, iar în zilele şi încadrarea strictă în cotele alocate.
vor avea loc în această perioadă. — organizarea controlului permanent lucrătoare îşi vor încheia programul cel ART. i). Nerespectarea dispoziţiilor pre
•ART. 2. Piuă la claia de 22 octombrie mai tîrziu la ora 21,00. zentei decizii atrage răspunderea discipli
1985, unităţile economice, instituţiile so- cu privire la reducerea consumului de e- ART. 5. Se interzice funcţionarea fir nară, materială, contravenţională sau pe
ciaRculluraie şi celelalte unităţi- socialis aergic electrică. melor şi reclamelor luminoase, a insta nală, după caz.
te, precum şi comitetele şi birourile exe ART. 3. Vor fi reactualizate, pînă la laţiilor. dc condiţionarea aerului, precum Cazurile de sustrageri de energie elec
cutive ale consiliilor populare îşi vor în 22 octombrie 1985, comisiile pentru buna ■Şi a aparatelor frigorifice în gol. trică .se consideră furt din avutul obştesc
tocmi programe proprii care să asigure gospodărire şi economisire a energiei e- "La toate categoriile de consumatori se şi se pedepsesc potrivit art. 224, alin. 2
reducerea consumului- de energie electrică lccfrice în fiecare unitate şi localitate, interzice utilizarea aparatelor electrice de din Codul penal.
. şi încadrarea strictă în cotele alocate. cârc să asigure aplicarea măsurilor sta încălzit, radiatoare; reşouri în incintele RADU BĂLAN
La întocmirea programelor proprii se bilite, reducerea consumurilor şi încadra sediilor administrative, instituţii social- Preşedinte
vor avea în vedere următoarele": rea în cotele de energie electrică alocate. culturale, magazine, şantiere, depozite şi
— defalcarea cantităţilor de energie e- ART. 4. Unităţile economice care lu alte spaţii de lucru. NICOLAE STĂNCULESCU
lectrică pe consumatori, încadrarea în con crează pe un singur schimb, instituţiile Se interzice consumul de energie el ce Secretar