Page 62 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 689 •
velul cotei ar fi ideală.
Nu s-ar mai pune proble CINSTIRE HĂRNICIEI
ma depăşirii consumului IT elevi;
S-0 ECONOMISIM PE TOATE ttitt! specific la 1000 tone ci (Urmare din pag. 1) executiv al consiliului popu
ment fabricat. Dar, pentru
moment, din motivele cu lar comunal, .Teodor Demian,
noscute, acest lucru nu pe deputaţii consiliului popu- directorul Asociaţiei econo 20,00 Telejurnal
în fabricaţia cimentului — este posibil. Cimehtiştii de Iar, pe cetăţenii comunei na, Gheorghe Medred, di 20,20 Actualitate
mice intercooperatiste Bobîl-
Raipoltu Mare pentru rezul
nomie
la
con
sînt
Chişcădaga
ştienţi de faptul că trebuie tatele meritorii obţinute în rectorul şcolii generale din * TIB >85
Teatru
consumuri „sîrinse" de kilowaţi să gospodărească cît mai întrecerea 'socialistă pe anul Rapolt, Mircea Meda, secre 20,30 nele timp
tv.
t o v a r ă ş u l
Radu
trecut,
pe
bine
energia"
electrică
Emil Poeri
care o primesc, să , produ Bălan le-a recomandat tot tarul organizaţiei de partid 21,50 Telejurnal
din satul Boiu, Ma.ria lea
Diploma aşezată la vede prinderii. Sub conducerea neprevăzute, este greu de că cu ea cît mai- mult ci odată'să menţină mereu viu Oană, secretarul comitetului
re, în holul central al în comitetului de partid şi a evaluat eficienţa kilowaţi ment şi var. spiritul de întrecere, să am de partid pe C.A.P. Raipblt 22,00 închiderea
mului.
treprinderii, este un prim consiliului oamenilor mun lor utilizaţi în fabricarea Suibinginerul Emil Nicu- plifice în viitor rezultatele şi Ion Filip. i
şi puternic argument al co cii, comisia energetică, îm cimentului. Dar nu impo lescu, şef de schimb la a- pentru care , comuna lor a Vorbitorii au reafirmat ho-
lectivului I.L. Deva privind preună cu secţiile şi ate sibilă. Gîteva cifre edifica telierul mori făină, şi mais fost distinsă pentru a doua tărîrea cetăţenilor comunei
preocuparea pentru reduce lierele noastre, a revizuit, toare, prezentate de tehni trul Ion Cîmpeanu, de la oară cu Ordinul Muncii oiasa Raipoltu Mare de a ampli IfAPIO
rea consumurilor de mate începînd din carieră şi pî ciană Rozalia Csaszar, de atelierul mori 'ciment, s-au a ll-a, sporind rodnicia o- fica succesele anului trecut
rii prime, materiale, com nă la expediţie, toate flu la serviciul mecano-ener- referit, succint, la cele mai goarelor, înfrumuseţîndu-şî pentru îndeplinirea neabă
bustibili şi energie electri xurile tehnologice, fiecare getic: • Faţă de cota re noi măsuri luate la aceste mereu ' comuna. tută a prevederilor actualu BUCUREŞTI ]
că: locul întîi pe ramură consumator în parte, sta partizată de energie electri locuri de muncă, în spiri dioprogramui
0,30 La ordine
în anul 1984. Şi în anul cu bilind concret în ce con că, în acest an I.L. Deva tul sarcinilor reieşită din în cadrul adunării festive lui cincinal privind dezvolta agricultură ;
rent, colectivul întreprin diţii trebuie să funcţione are o economie de peste şedinţa Comitetului Politic au luat cuvîntul tovarăşii : rea economico-socială a co jurnal ; 7,30
derii, pe deplin conştient ze. Această amplă şi. amă 2 600 ' MWh 9 Consumul Executiv al C.C. al P.C.R., : Augustin Baticiu, primarul munei, pentru a construi angajament dt
că trebuie să producă ci nunţită trecere în revistă specific de energie electri din octombrie a.c. Ele vi comunei, Florean Silvăşan, baze solide trecerii în cin Răspunzind u l !
a
v
ş
r ă
t o
ment şi văr cu energie e- a „puterii instalate" a dus că, la nouă luni, stabilit zează creşterea indicilor in vicepreşedinte al biroului cinalul următor. Ceauşescu, să
lectrică şi combustibili mai la depistarea unor consu prin plan, este de 106 MWh tensivi la morile de ciment, integral plan!
să pregătim te)
puţini, perseverează în a- muri exagerate la unele Ia 1000 tone de ciment 9 prin Utilizarea aditivilor nul anului vi
ceste direcţii, punînd în locuri de muncă şi s-a sol Se realizează 114,14 MWh. pentru sortimentele de ci Revista presei
valoare noi soluţii tehni dat cu măsuri eficiente, ou 3 megawaţi mai puţin menturi fără adausuri, res rierul melodii
ce şi organizatorice, mai e- concretizate în simplifica decît la finele primului se pectarea strictă a norma La încheierea săptămînii Buletin de ş
Răspundem ase
ficiente, în fabricarea sor rea fluxurilor tehnologice, mestru. Insuficient însă tivelor de completare şi ' 10,00 Buletin
timentelor de bază. în modernizarea lor. Nu pentru încadrarea în cota înlocuire a încărcăturilor culturaS-educatsve 10,20 Din cîntec
— Măsurile recente a- considerăm însă că am fă prevăzută 9 Alt exemplu ■ cu corpuri de măcinare, şurile popoare
Mioriţa; 11,00
doptate de Comitetul Poli cut totul. Am fost şi ■ ră- sîmbătă, 19 octombrie a.c., folosirea zgurii de furnal, // ştiri ; 11,05
tie Executiv al C. C, al mînem în continuare un repartiţia pentru 24 de ore alimentarea ritmică cu ma Laudă mumii, laudă omului pionierilor ; 11
P.C.R. şi noul act normativ mare consumator de ener prevedea 607 MWh, dar terii prime a morilor, eli n citate ; 12,00 B
A
12,05
;
şt’ri
care prevede sporirea pro gie. Din totalul de 23 nor consumul efectiv aprobat , Fericit prilej de afirmare parte dintre artiştii amatori dicatelor ; 12,21
ducţiei de energie electrică, me de consum energetic de I.R.E. Deva a fost de minarea întreruperilor ac a valorilor cultural-artistice ai comunei şi-au văzut răs moara folclorii
mai buna gospodărim a a- stabilite, în cele nouă luni 312 MWh 9 între orele cidentale în funcţionare, ale comunei Rapoltu Mare, plătită munca cu diplome şi De la 1 Ia 3; 1;
18.
cesteia, ne mobilizează şi şi două decade înregistrăm 18—22 (vîrful de seară), modernizarea instalaţiilor de a încheia suita de ma insigne de laureaţi ai celei curioşilor ; 10,05
de ştiri ;
mai mult — spunea tova- o singură depăşire — con consumul a oscilat între 9 de extracţie a clincherulul, nifestări induse în progra de a cincea ediţii a Festiva formaţii folcloi
•’ăşa Viorica Dobocan, sc- sumul de energie la 1000 şi 12 MWh, în celelalte întărirea ordinii şi disci mul săptămînii cultural-edu- lului naţional al muncii yi sate : 1G.25 E
economică ;
■retar adjunct" cu proble- tone de ciment. ore n-a depăşit 15 MW. plinei în muncă, altele. cative „Laudă muncii, laudă creaţiei „Cintarea României". medicului ; 16 17
ne organizatorice al comi Jn condiţiile funcţionării O alimentare lineară cu Au trăit această bucurie de ştiri ; 17.05
tetului de partid al între cu întrerupere, unele opriri energie electrică şi la ni LIVIU BRAICA omului", a oferit festivitatea membrii formaţiei de teatru net de ’nform:
luminării Ordinului Muncii din Rapolt, cei ai formaţiei curara ; 1
clasa a ll-a pentru locul II de căluşeri din Boiu — ocu d!enţa w :
serii ; '*' Kădli
Creşterea producţiei de cărbune ocupat în întrecerea socia pante ale locului II pe ţară, Revista Interna
listă între comune, pe anul
dio ; + Radine
trecut. au trăit-o creatoarele de artă nomică * Muz
(Urma'e din oag. I) crescut la 66,3 la sută. Mă 22 septembrie — 3,1 , 1 octombrie — 3,5 Atmosfera de bucurie şi populară Marja Breteanu, o- maţii, muzică ;
dioiumal: 20.lt
cupantă a locului I pe ţară,
opresc cu enumerarea pen 23 septembrie — 3,7 2 octombrie — 3,9 entuziasm s-a instalat încă Aurora Ciocan şi Emilia Ro pămîntului
* La sugestia
■ste că în problema asi- tru a arăta că aceste cifre, 24 septembrie — 3,6 3 octombrie — 4,01 de sîmbătă după-amiază, man, clasate pe locui IV. O zi int.r-0 ol
lurării posturilor în cărbu- în creştere, se situează, to 25 septefhbrie — 3,7 4 octombrie — 4,04 and, pentru prima oară la dlobirnal; 23.00
îe nu ne mai zbatem sin tuşi, sub coeficientul de 2G septembrie — 3,6 5 octombrie — 4,08 Rapolt, fiii satului din dife In reuşitul spectacol de muzicală; 23.55
guri. Dintr-o sarcină a- prezenţă planificat — de 27 septembrie — 3,8 6 octombrie — 4,1 rite coifuri ale judeţului sau muzică, dans şi poezie, de . letin de ştiri.
iroape numai a şefilor de 67,9 la sută. Dar, începînd 28 septembrie — 3,7 7 octombrie — 4,2 ţării au dat curs invitaţiei rulat timp de peste două ore
brigadă şi de sectoare, s-a din 6 octombrie — după 29 septembrie — 3,8 8 octombrie — 4,1 concetăţenilor lor, revenind pe scena căminului cultural,
•.ransformat într-o sarcină numai 5 zile de la aplica 30 septembrie — 3,6 9 octombrie — 5,6 pentru o zi-două pe locurile intr-o sală plină pînă la re
i tuturor". rea acţiunii — am reuşit natale spre a împărtăşi cu fuz, au evoluat cu înaltă mă
Am notat şi alte nume să-l depăşim. Astfel, în 7 Ce rezultă din tonele de — Nu e vorba — con- aceştia marea bucurie a răs iestrie formaţii artistice ale
le şefi de brigadă care ac- — am avut o prezenţă de cărbune raportate la fie- cluziona, la o întrebare, se- plătirii hărniciei. Emoţionan Şcolii generale din Rapoltu DEVA : Pali
ionează în sectorul III: 68;3 la sută, în 8 octombrie oare om care acţionează în oretarul comitetului de ta întrlnire, şi ea cuprinsă în Mare, ale căminelor cultura Paloş (Patria):
Constantin Onofrei. Vasile — 69,2 la sută, în 9 octom abataje şi la pregătiri ? ^In partid — de a stabili dacă programul săptămînii cultu- le din Rapoltu Mare, din Ra- (Arta) ; HUN
lotea, Andone Grumăzes- brie — 68,7 la sută... Deci, primul rînd — ne-a decla cele 60 de tone înseamnă ral-educative, a fost prefa polţel şi Boiu, susţinute cu Sandokan, tlg
u.. Şi am trecut — îm- concluzia este că se poate, rat Zaharie Parasca, pre mult sau puţin. Ele sînt ţată sîmbătă de o reuşită yeziei (Modern
1
schlml
Regina
jreună cb secretarul comi- cînd la mobilizarea pen şedintele comitetului sindi rezultatul direct al mai seară cuJtural-ariistică colegialitate şi aplomb de dem, sala B);
.etului de partid al între tru cărbune pun umărul catului al I.M. Bărbăteni multor factori, între care ansamblurile „Cosînzeana“ şl sar acuză (Plac
prinderii, Ion Sav — la o mai mulţi oameni". — se constată nivelul scă şi „posturile în cărbune”. Duminică, după festivita „Doina Mureşului" din Orăş- ţurl pe înălţii
maliză mai concretă a mo Pentru a vedea concret zut din septembrie, cînd Trebuie să fim conştienţi tea de înmînare a înaltei tie, ,,Cetusa" din Deva, de Castelul Corvii
lului în care s-a organi cum se reflectă, ca într-o „recolta •* de cărbune nu de acest lucru şi să acţio distincţii, forţele artistice şi formaţii ale Căminului cultu TROŞANI: Mal
zat aplicarea Iniţiativei şi oglindă, numărul posturilor este doar mai mică faţă de năm în continuare pentru culturale ale comunei au dat ral Geoagiu, de fanfara din glnt (Parîng);
a rezultatelor ce se pot ve în productivitatea realiza octombrie, ei s-a situat oreşterea numărului de oa întreaga măsură a talentului Srmeria. rouă r' rea) i
dea după un interval des tă, am întocmit o casetă mereu la minus şi faţă de meni la fronturile de lu şi dragostei lor de frumos, în A fost încununarea unei monaci;, h
tul de scurt. Aici, la I.M. distinctă. Sînt redate, ală plan. Apoi, şi pe primele cru. Simultan, să milităm spectacolul „Odă pămîntului săptămîni întregi de activi LUPENI : Fraţi
Bărbăteni, s-au format 4 turat, productivităţile în 5 zile din octombrie — cînd şi pentru o muncă de ca hunedorean". tăţi dedicate formării omulu (Cultural) ;
colective — cîte unul pen cărbune obţinute în ulti am văzut că posturile în litate în abataje. Dacă pri înainte de a evolua pe nou, la a căror reuşită şi-au Dragoste pierd
tru fiecare sector — pen mele 9 zile din septembrie, cărbune nu erau complete vim evidenţele producţiei scena căminului cultural în unit eforturile toate forţele ceafărul); LOl
tru mobilizarea oamenilor cînd nu se aplica iniţia încă — productivitatea ob zilnice, în 5 octombrie vom spectacolul de cinstire a do- comunei, sprijinite de orga vanşa „ (Mineri
la cărbune. Zilnic, are loc tiva, şi pe tot atîtea zile ţinută, deşi în creştere, este observa cifra de 1 508 tone bindirii înaltei distincţii, o nele de partid şi de stat. NOASA: Jnn
analiza rezultatelor obţinu din octombrie, lună în ca mai mică decît cea plani de cărbune, mai mare de extraterestrii
te şi a modului cum s-a re a început acţiunea de ficată. Din 6 octombrie cît în celelalte zile. Acolo, rcsc); URICAN
respectat coeficientul de sporire a numărului de însă, tonele obţinute sânt s-a adunat şi bonificaţia (Retezat); BR,
prezenţă planificat. „De la posturi. Pentru a vedea peste prevederi". primită pentru calitatea Sarcinile de plan depăşite cu 10 la sută intervine (Stea
iplicarea acţiunii — ne-a gradul de realizare, tre Un lucru şi mai clar: în cărbunelui extras. Apoi, au ORAŞTIE ; AII
de
atelierul
Comuniştii,
muncă
loclarat secretarul comite- buie ţinut seama că pe 9 octombrie 1985 s-a obţi maşini-unelte, din întregul cadrul colectiv de Orăştie, raportează la depăşirea 40 de hoţi —
I.M.
;ului de partid — procentul septembrie productivitatea nut o productivitate mai acţionat şi ceea ce noi am sarcinilor de plan pe perioada cârc a trecut din acest an, (Patria); Atenl
le prezenţă în subteran planificată pentru cărbune mare faţă de plan cu 1,5 început să numim „facto cu peste 10 la sută, Sn condiţiile de calitate a produselor n- (Flacăra) ; <
rii calitativi ai iniţiativei".
de
interni
beneficiarii
ex
fost
■ste în creştere. De pildă, a fost de 4,9 tone/post, iar tone/post, iar numărul pos preciată în plus beneficiarilor şi externi. 40 Astfel, au de găurit BAI : Incendiu
din
ţară
maşini
pediate
n 1 octombrie a fost de în octombrie este de 4,1 turilor în cărbune a fost Trebuie menţionat că ac în lemn şi 80 maşini de scobit în lemn, iar beneficiarilor Yung (Casa dl
>1,7 la sută, în 2 octombrie tone/post. şi el mai mare eu 40. S-a ţiunea susţinută de ziarul din Bulgaria, Cuba şi Egipt 30 asemenea maşini. Schimbul HAŢEG : Aşa
— de 62,4 la sută, în 3 şi Productivitatea exprima realizat, într-o singură zi, nostru judeţean a.re resur condus de maistrul Ioan Udrea, echipa de lăcătuşi-montaj nepot (Dacia)
octombrie — de 64,2 la tă în tone/post, realizată în o producţie suplimentară se inepuizabile. Noi i-am condusă de Iosif Curuţ şi-au adus o contribuţie deosebită La . Rîpa — seriile
obţinerea acestor succese. (ANDREI STOICA, corespondent).
ută, iar în 5 octombrie a cărbune: de 60 tone de cărbune. descoperit latura calitativă. LAN : A S-a J
nedei (Casa d
, ,
‘.WAV>W.WAV mVJVtV «VAVbSWAVAVAViWh^iWANVAWiWW^VViV, /VWWA W/JV.VAV»VA%V.VAW,VJSW,VAWAVAWW VAVW.V.V.‘AV.WA/.A SIMERIA : Bl
<
- In vederea optimizării re, pentru ca pierderile pe sătorlt (Mureş
limentâril cu gaze naturale Pentru funcţionarea sigură şi economică trasee să fie minime. Perso Vraciul — si
ii consumului acestora, ce nalul regionalei noastre con (Lumina) ;
xţiuni a întreprins pînă în a reţelelor de gaze naturale tinuă acţiunea de verificări S-a îht».hplat
orezent colectivul Regiona şi revizii în toate instalaţiile tov (Minerul).
li de reţele, instalaţii şi dis aferente centralelor termice
tribuţie a gazelor naturale normativul toate instalaţiile gumente temeinice, spiritul tie, Simerîa — noi benefi menţinerea presiunii cores şi nu va îngădui nici un ra
Hunedoara-Deva, tovarăşe şi să prevenim eventuale ac economisirii gazelor naturale, ciare de gaze naturale. Este punzătoare în conductele de cord pînă cînd instalaţiile VREMI
ing. Vasile Alionesou, şef al cidente, datorate unor pier al folosirii lor cît mai ratio- necesar însă ca S.G.C.L. Haţeg alimentare cu gaze naturale respective nu prezintă cele
regionalei ? deri de gaze în reţele sau a beneficiarilor, ce s-a fă mai bune condiţii de secu
— Mai întîi ne-am preo în branşamente. Totodată, ah cut, ce mal trebuie făcut ? ritate. Timpul pr
cupat de separarea consu fost verificate şi pregătite sta PREGĂTIRILE DE IARNA — Este de datoria fiecă Vom finaliza curînd progra azi, 22 oct
matorilor industriali de cei ţiile de reglare-măsurare, rui consumator — industrial, mul pregătirilor noastre pen Vremea va
casnici, pentru a menţine în astfel incit să funcţioneze comercial sau casnic — să tru perioada sezonului fri cu cerul v
senin,
mult
funcţiune unităţile economi normal în perioada iernii. temeinice, ta toate localităţile, consume raţional gazele na guros, îneît să asigurăm o fia în gener
ce în regimuri de avarie, iar . — Cum aţi acţionat in le turale, să se încadreze ri alimentare optimă cu gaze peraturile rr
cuprinse
printr-o serie de lucrări de gătură cu conştientizarea In toate sectoarele de activitate guros în repartiţii şi norme. de, izolat înt i
investiţii am îmbunătăţit şi Şi tot o datorie este şi ve naturale a tuturor consuma favorabile pi
echilibrat alimentarea cu ga consumatorilor individuali pri torilor, fără avarii sau deran mei. Tempe
ze naturale a tuturor con vind diminuarea consumuri nale. Un ajutor preţios în că asigure urgent instalaţiile rificarea de către toţi con jamente, dar şi sigură şi e- xime vor fi
sumatorilor. în acelaşi scop lor exagerate, inutile ? soluţiondrea problemelor vi- aferente staţiei de reglare şi sumatorii a instalaţiilor ter conomică. In acest scop sînt tre 13 şl 18
neaţa,
ceaţă
am intensificat acţiunea de — împreună cu asociaţiile zînd întreţinerea şi exploata măsurare de înaltă presiune mice, a arzătoarelor, incit în necesare eforturi conjugate, ales pe văi.
verificări şi revizii ’ la insta de locatari, cu sprijinul con rea instalaţiilor şi staţiilor de din localitate, pentru a pu perioada de iarnă acestea permanente, din partea tu
La
laţiile interioare gestionate ducerilor întreprinderilor, co distribuţie a gazelor natura tea fi montate cît mai repe să funcţioneze la randamen turor celor ce distribuie şi neral munte, vi
frumoas
de asociaţiile de locatari, mitetelor de partid şi comi le şi economisirea acestora de şi a asigura locuitorilor te optime. U n i t ă ţ i l e consumă gazele naturale. variabil. Vînti
precum şi la cele din locuin tetelor sindicatelor am pro l-am primit şi de la consi din blocuri gazele la bucă G.I.G.C.L. să ia măsuri de slab la moder
ţele cetăţenilor, reuşind să pagat în rindul cetăţenilor, liile populare, implicit al ce tărie. verificare şi izolare a reţele Interviu realizat de est.
aducem, în conformitate cu al oamenilor muncii, cu ar lor din oraşele Haţeg, Orăş- - Dar, in ceea ce priveşte lor de distribuţie din cartie DUMITRU GHEONEA