Page 66 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 66
DRUMUL SOCIALISMULUI NR; 8 690 <
lii§
SĂ PRODUCEM ClT MAI MULTĂ I
. *
///jA $ ,/ CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA WM
' \ mmmm mm S-O ECONOMISIM M TOATE CĂILE V
20,00 Tclej
20,20 Actul
Cu forţe sporite la eliberarea terenului IN SPIRITUL MĂSURILOR ADOPTATE DE COMITETUL POLITIC noiui
20,35 A pa
EXECUTIV AL C. C. AL P.C.R. cmisi
(Urmate din oag. 1) la 50 de ha suprafaţa Concomitent se munceş (coloi
ogorîtâ pînă la zi. te la recoltatul culturilor 20, 45Eicca
zate formaţii compuse din La rîndul lor, mecani duble furajere şi însiloza- In centrul atenţiei — terminarea o pr
cconc
minimum şase tractoare. Iar zatorii Ion Savu, Petre tul lor. La C.AJP. Simer.ia, Odor]
(colo:
unde există fronturi mai Bretean, Mihai Cîmpeanu unde lucrarea s-a declan 21,00 Film
mari de lucru, regrupăm (la A.E.I. Bobîlnaj, Titus şat în urmă cu cîteva zile, reparaţiilor şi asigurarea stocului ral £
tractoarele de la alte uni Şerban, Romulus Toader, recoltatul porumbului în iu a i
tăţi. Ion Bălosu (la C.A.P. Ra- cultură dublă îl execută, 21,50 Tclej
22,00 Indii
Aşa s-a întâmplat la polt), Alexandru Deteşan, cu combina, mecanizatorul de cărbune pentru iarnă mulu
C.A.P. Băcia, unde la arat Nicolae Nicolaescu ' (la Aron Braşoveanu. Foarte
a fost distribuită o forma C.A.P. Sîntandrei) şi alţii bine stau însă la recolta Colectivul de muncă al tru reducerea poluării în bune necesar perioadei de
ţie de şase tractoare de la sînt cei care în această tul şi însilozatul suculen Uzinei electrice Parpşeni zonă. în stadiu avansat iarnă . în prezent avem de JtAI
Sîntandrei Pavel Jar, perioadă se află din zori-- telor A.E.I. Bobîlna; care este conştient pe deplin de de execuţie este şi repa pozitate deja 80 000 tone de
Ion Boca, 'Nicolae Hîncu. în noapte cu plugurile în au pregătite pînă acum importanţa măsurilor a- raţia cazanului nr. 5, la cărbune, la finele lunii BUCURE
Gavrilă Bota, Mihai Che- brazdă, străduindu-se să 2 845 tone de siloz, C.A.P. doptate de Comitetul Po care, pe lîngă alte lucrări, vom atinge 90 000 tone, dioprogran
resteş şi Marin Dinulescu execute lucrări de cea mai Sîntandrei (1400 tone) şi litic Executiv al C.C. al se înlocuiesc motoarele la iar la sfîrşitul lui noiem 0,30 La o
au arat 25 de ha, ridicînd bună calitate. C.A.P. Băcia (1 040 tone). P.C.R. şi acţionează ou cea ventilatoarele cu gaze, se brie 160 000 tone, atît cît agriculturi
jurnal ; I
mai mare răspundere pen reface zidăria şi izolaţia ne trebuie. angajam en
Culturile agricole nu slut locuri tru creşterea producţiei do termică. La ambele caza Prin toate aceste măsuri Răspunzîm
t o v a r ă ş
energie
ne
bază
activitatea
riguros
este
electrică
pe
de cărbune. . De la început coordonată, se lucrează cu şi acţiuni pe care le vom Ccauşescu,
îmbogăţi cu altele noi, con
integral
pentru păşunatul animalelor! trebuie să spun că am dez circa 300 de oameni, în ducerea colectivă a uzinei, sil pregătii
bătut cu întregul personal schimburi prelungite. Prin întregul nostru colectiv nul a.nuli
Revista
pi
aceste măsuri de maximă
Potrivit prevederilor De excluderea cu desăvîrşire a cole întîlnite în ultima pe punerea lor în funcţiune, sînt angajate, într-un climat ricrul m
cretului Consiliului de Stat acestora de la păşunat. rioadă faţă de care orga importanţă pentru asigura ia 1 noiembrie, puterea de înaltă răspundere şi dă Buletin i
Răspunde!
nr. 306/1981, pentru a asi Reamintim celor care din nele locale au aplicat mă rea bazei energetice a termocentralei Paroşeni va ruire muncitorească, să 10,00 Buh
gura buna aprovizionare a intenţie sau din culpă co surile legale în vigoare, ţării şi am hotărît să ac creşte cu încă 100 MWh. materializeze neabătut mă 10,30 Din
populaţiei cu produse ali mit asemenea infracţiuni amintim cazul ciobanului ţionăm cu dăruire pentru Totodată, sîntem pregătiţi surile Comitetului Politic te ; 10,45 I
judeti
din
mentare, se aplică măsuri că sînt pasibili de amenzi Dumitru Bîrlea, care a lă funcţionarea în siguranţă a să asigurăm agentul termic Executiv al C. C. al P.C.R., te ale P
ferme faţă de toţi cei care pentru recuperarea pagu sat oile din turma C.A.P. instalaţiilor, la parametri necesar localităţilor Văii să producă cantităţi spo ţional „Ci
prin sustrageri, distrugere belor, totodată, aşa cum or Sălaşu de Jos să păşuneze superiori, pentru executa Jiului. rite de energie electrică nici“; 11,
ştiri ; 11,05
sau degradare de produse ganele în drept au pro în locuri interzise, fapt rea într-un termen cît mai Pe fondul acestor preo pentru economia naţională. copiilor...
agricole din avutul obştesc cedat şi pînă acum. con- pentru care a fost amen scurt a reviziilor şi repara cupări majore, eforturile lăudăro.şili
afectează interesele genera fiscîndu-li-se animalele sau dat. De asemenea, opt ce ţiilor. Cunoscînd greută noastre sînt, în egală mă Ing. ALEXANDRU FLAIDER, citate ; 12
Ştiri ; 12,0
le ale cumpărătorilor. în păsările lăsate pe culturi, tăţeni, printre care Pantilie ţile şi neajunsurile cu care sură, direcţionate spre a- şef serviciu programare, iului XX
acest context, la articolul întrucît apărarea producţiei Feder, Ion Cerna şi Ion ne-am confruntat, cu deo sigurarea stocului de căr Uzina electrică Paroşeni moara fol
,c
5 se stipulează : „Constituie, agricole constituie o înda Moş, au săvîrşit aceeaşi sebire în iarna trecută, şi A “ U\r>rorr)
v,:
de asemenea, infracţiune şi torire patriotică a fiecărui infracţiune în dauna C.A.P. ţihînd seama de cerinţă ex
se pedepseşte potrivit pre cetăţean, este necesar ca Nucşoara, iar Ştefan Iancu presă de a ne îmbunătăţi
vederilor Codului penal, în toate oazurile să fie lua şi Nicu Barbu au lăsat a- activitatea, ordinea, disci OAMENI Al MUNCII ! 10,35
distrugerea sau degradarea, tă atitudine intransigentă nimalele să păşuneze în- plina şi răspunderea în mice ; 10,
în orice condiţii, cu inten împotriva celor ce lasă a- tr-o cultură a C.A.P. Săla muncă, ne-am. reorganizat eului ; 1
ţie ori din culpă. în paguba nimalele şi' păsările fără şu de Jos. forţele, punîndi accentul pe în interesul dezvoltării economiei naţio ştiri ; 17,0
avutului obştesc, de pro supraveghere, să nu fie în Cazuri de păşunat în nale — temelie trainică a creşterii bunăstării 1985 ; V,
romane ;
duse agricole...". găduit nimănui să-şi aroge culturi s-au mai întâlnit şi finalizarea, pînă la "înce rii ; * Rai
Pornind de la aceste dreptul. de a transforma în comunele Turdaş, Bre putul . lunii noiembrie,: ' a tuturor — în fiecare întreprindere şi instituţie, vista int'-r
prevederi,, reiese cu clarita culturile agricole în locuri tea Română şi altele, unde, reparaţiilor capitale la ca în fiecare gospodărie * Priorită
zonele, nr. 1 şi 5. în. scopul
* Muzică,
te şi obligaţia ce revine pentru păşunatul animale de asemenea," trebuie să creşterii producţiei de e- zică ; 20. 1
tuturor deţinătorilor şi cres lor. în acest sens, organe fie luate măsuri în scopul nergie pe bază de .cărbune. SĂ ECONOMISIM LA MAXIM ENERGIA * Agricul
cătorilor de animale de a le locale şi cei învestiţi cu evitării oricăror pagube Ia cazanul 1 se va înlocui electrică i sugestia i
o O!
l
proteja culturile agricole, răspunderea de pază a cul din producţia agricolă. Este nai ; 23.00
de a nu lăsa oile, bovinele, turilor să nu tolereze sub în interesul nostru, al tu® sistemul actual de prepara în permanenţă să avem în vedere că sur gerii Pro
caii sau păsările să dijmu- nici un motiv încălcarea turor, să intervenim prompt re a prafului de cărbune sa cea mai bună de asigurare a energiei e- Nocturnă
— 24,00 B
,ască producţia, asemenea prevederilor legale. şi eficient pentru e re- (morile cu. bile prin mori cu
a
infracţiuni căzînd sub in Dintre situaţiile de dij- colta să nu fie dijmuită role - şi, placă) şi se va lectrice este economisirea ei J
;
cidenţa decretului amintit. muire a producţiei agri sub nici o formă. monta un eiectrofiltru pen
Prin eforturile lucrători
lor ogoarelor din judeţul
nostru, semănăturile din Adunările generale
această toamnă au o bună ...... DEVA :
răsărire, ceea ce constituie m m B m Paloş (P.
o certitudine că producţiei ale oamenilor muncii (Arta) ;
agricole din primul an al SandoKan (M
yezief
cincinalului viitor i s-au Rp-'-ta «
pregătit baze temeini (Urmate din pag. t) muncă şi timpului efectiv de ci sal.
ce. Pentru a nu di lucrui implicării depline şi s, uuză
minua recolta, este ne ficatâ. în acest context sâ responsabile a cercetării ţun pe i
Castelul
cesar ca în fiecare uni fie stabilite cele mai cores ştiinţifice şi ingineriei tehno TROŞANI
tate agricolă şi localitate punzătoare măsuri pentru în logice în activitatea concre gint (Par
să fie luate măsuri severe deplinirea planului la export tă de producţie. rouă (Un
monadă
în vederea apărării cultu şi diminuarea tot mai pro în domeniul investiţiilor, LUPENI:
rilor, în special pentru nunţată a importurilor, insis- sarcinile anului viitor trebuie Drauosre
(Cultural)
tîndu-se pentru calitatea analizate sub aspectul res ceafărul)
mărfurilor şi onorarea ope pectării neabătute a grafice tăi meu
rativă a contractelor înche lor de execuţie şi a terme (Minerul)
undă de
Toate acţiunile iate cu partenerii externi, nelor de punere în funcţiune eitoresc);
Fabrica de producţie ind ustrială micii şi prestări ser vicii Brad. In sala de croi, pentru eficienţa tot mai ri a obiectivelor, îndeosebi a Jandarmr
şefa de formaţie Lucia Şerbii nescu împreună cu şablonicrelc Aurelia Lăccanu şi Elena dicată a produselor expor reştrii (Mi
in ferma Lupei croiesc materialul pen tru un nou model de panta ioni de schi pentru băieţi. tate. De altfel, îmbunătăţirea celor energetice — de pe a- CÂNI : 1
menajarea Rîu Mare-Retezat,
continuă a nivelului tehnic a celor siderurgice — de la zat); BR,
superdetc
zootehnică — Schimb de experienţa pe tema întăririi şi calitativ al produselor - C.S.V. Călan şi a celor mi şic)) GU
prin reproiectarea şi asimila niere — din Valea Jiului, mă sincc
sănătăţii muncitorilor siderurgişti rea în fabricaţie a noi ma ORAŞTIE
grabnic finalizate! şini şi utilaje, cu parametri precum şi a locuinţelor, al 40 de ho
(Patria);
Municipiul Hunedoara protecţia muncii, preşedinţi Ioan Rădoi, preşedintele funcţionali economici ridicaţi, îmbunătăţirii calităţii lucră (Flacăra)
(Unna'e din oag. <) găzduieşte, timp de două ai comisiilor cu probleme comisiei de Crace roşie din utilizarea unor tehnologii de rilor şi diminuării substan BAI : Ta
zile, o prestigioasă consfă sociale din cadrul comite C.S.H. lucru moderne, concentrarea ţiale a consumurilor, a costu cultură);
vocarea
suculentele, pe lingă cele tuire cu caracter de schimb telor sindicale — din com Cele două mese rotunde, şi specializarea producţiei, rilor de producţie. cia) ; BR
2 000 tone siloz vor fi pro de experienţă, desfăşurată binatele siderurgice şi prin care au avut loc în cursul sporirea exigenţei şi întărirea In toate unităţile econo aşa ne
curate 800 tone tăiţei de sub genericul „Forme şi cipalele unităţi economice după-amiezii, au situat în controlului tehnic pe toate mice ale judeţului nostru — Dosarul
de cultul
sfeclă de zahăr, la care metode de educaţie sanita de profil din ţară, repre centrul dezbaterilor forme fazele de execuţie, ridicarea minerit, metalurgie, energe Aventuri
se adaugă şi, 500 tone ră, de prevenire a acci zentanţi ai organizaţiilor şi le şi metodele de pregăti pregătirii profesionale a per tică, chimie, construcţii, ex diîlui (M
sfeclă furajeră. De men dentelor şi îmbolnăvirilor, instituţiilor centrale, acti re a noului încadrat în ve sonalului muncitor — trebuie ploatarea şi prelucrarea lem Vraciul
(Lumina)
ţionat că producţia secun în scopul întăririi sănătă vişti de partid şi de stat, derea respectării igienei, a nului, cimentul şi materiale S-a în ( in
dară la porumb va fi re ţii şi capacităţii de mun ai organizaţiilor de Cruce normelor de protecţie a să preocupe în cel mai înalt de construcţii, industria u- tov (Min
coltată mecanic, cocenii că a muncitorilor siderur- roşie din judeţul Hune muncii, cauzele microtrau- grad pe toţi cei care concu şoară, transporturi şi teleco
fiind tocaţi Şi însilozaţi. gişti", organizată de Con doara. matismelor şi măsurile; de ră la realizarea produselor municaţii etc. —, adunările
Pentru buna iernare a siliul Naţional al Societă Cuvîntul de deschidere prevenire a acestora, pre în toate sectoarele econo generale trebuie astfel pre
animalelor, furajele trebuie ţii de Cruce Roşie, în co a fost rostit de dr. Lidia cum şi educaţia sanitară a miei naţionale. în acest peri gătite de către consiliile oa
gospodărite cu cea mai laborare cu Ministerul In Orădean, preşedintele Con bolnavilor cronici care lu metru al calităţii şi eficien menilor muncii şi comitetele
mare grijă, evitîndu-se ori dustriei Metalurgice, Mi siliului Naţional al Socie crează în siderurgie. ţei se înscriu cu majore con sindicatelor, sub conducerea
Timpul
ce risipă. O dată cu înce nisterul Sănătăţii, Ministe tăţii de Cruce Roşie. în ca ' Dezbaterile pe marginea tribuţii valorificarea superi organelor şi organizaţiilor de azi, 23
perea stabulaţiei, este ne rul Muncii, Uniunea sin drul consfătuirii au luat demonstraţiilor practice au oară a materiilor prime şi partid, îneît să li se asigu Vremea
cesar să fie făcută lotiza dicatelor din metalurgie şi cuvîntul şi au prezentat încheiat prima zi a lucră materialelor, recuperarea şi re un pronunţat caracter de nant fru
rea efectivelor, fapt care construcţii de maşini, cu referate tovarăşii Maria rilor consfătuirii. refolosirea resurselor secun lucru, revoluţionar, să se ma variabil,
să permită furajarea dife sprijinul Comitetului de Mocanu, secretar al Comi Azi, la amfiteatrul Spi dare, încadrarea strictă în nifeste ca virtuale forumuri slab pînă
unele ini
renţiată a animalelor, în Cruce roşie şi Direcţiei sa tetului judeţean Hunedoara talului municipal Hunedoa normele de consum şi redu democratice, de autocondu- din seci
u
funcţie de producţie şi de nitare ale judeţului Hune al P.C.R., ing. Sabin Faur, ra, are loc dezbaterea c cerea continuă a acestora, cere muncitorească, să defi pînă la
starea fiziologică. Conduce doara. director general al C.S.H., tema: „Modul îri care co gospodărirea chibzuită a tu nitiveze programe de măsuri peralurih
cuprinse
rile C.A.P. şi fermei zoo La lucrările primei părţi Maria Dincă, din partea mitetul sindicatului,' îm turor valorilor materiale şi clare, concrete, care să con grade, ia
tehnice au datoria să a- a consfătuirii, desfăşurate Comitetului Uniunii sindi preună cu dispensarul în băneşti. între 10
1
corde atenţie maximă fi ieri în aula Institutului de catelor din metalurgie şi treprinderii şi comisia de O atenţie aparte este ne ducă la îndeplinirea exem cal mai
ceată di:
nalizării grabnice a tutu subingineri şi la combina construcţii de maşini, dr. Cruce roşie, activează în cesar să se acorde în dis plară a prevederilor de plan mă.
ror pregătirilor pentru ier tul siderurgic, au participat Mircea Tat, reprezentant al vederea prevenirii îmbol cuţii creşterii productivităţii din 1986 — primul an din La mu
natul animalelor. astfel preşedinţi ai comisiilor de Ministerului Sănătăţii, Ele năvirilor profesionale, pen muncii — cu toţi vectorii care cel de al optulea cincinal în dominani
va
cerul
îneît potenţialul unităţii Crace roşie, medici coor na Rad. preşedintele Comi tru refacerea capacităţii de o compun —, folosirii com ţara noastră, ştiinţific funda, sufla mc
să fie tot mai bine valo donatori de dispensar, şefi tetului de Cruce roşie al muncă a muncitorilor side- plete, raţionale, a capacită mentat de Congresul al XIII- est.
rificat. ai compartimentelor de judeţului Hunedoara, ing. rurgişti". ţilor de producţie, forţei de lea al partidului.