Page 65 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 65
Consfătuirea Comitetului Politic
, PfigLETflfil DIN TOATE TĂftllE. UNIŢI-VÂ!
Consultativ al statelor . participante
la Tratatul de la Varşovia
'toi
SOFIA 22 (Agerpres). — preşedintele Republicii So general al Partidului Co
% * d < La 22 octombrie, la Sofia cialiste Cehoslovace ; dele munist Român, preşedinte
T
lUBlţUl »U*I00»»»E a început Consfătuirea Co gaţia Republicii Democrate le Republicii Socialiste
C I A L I S M U L tiv La consfătuire participă: Honecker, Secretar general secretar Muncitoresc al Socialist
România ; delegaţia Repu
mitetului
Politic
Consulta
Germane, condusă de Erich
Ungare,
blicii
Populare
participante
al
statelor
Janos
condusă
de
Kaclar,
la Tratatul de la Varşovia.
al
Comitetului
Central
ăl
Parti
general
Socialist
Partidului
Unit
preşedintele
din
Germania,
dului
Delegaţia
Ungar;
Uniunii
Consiliului de Stat al Re-
delegaţia
condu
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. Populare Bulgaria, Republicii . publicii Democrate Germa cialiste, condusă do Mihail
So
Republicilor
Sovietice
să de Todor Jivkov, secre
Republicii
delegaţia
ne;
i l A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tar general al Comitetului Populare Polone, condusă Gorbaciov, secretar general
Partidului
al
Central
Co
Central
al
al
Comitetului
munist Bulgar, preşedinte de Wojciech al Jaruzelski, Partidului Comunist al U-
prim-secretar
Comitetu
N le Consiliului de Stat al lui Central al Partidului niunii Sovietice.
Anul XXXVII, nr. 8 690 MIERCURI, 23 OCTOMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani Republicii Populare Bulga Muncitoresc Unit Polonez, La consfătuire ia parte
ria ; delegaţia Republicii preşedintele Consiliului do mareşalul Uniunii Sovie
Socialiste Cehoslovace, con Miniştri al Republicii Popu tice V. G. Kulikov, coman-
dusă de Gustav Husak, se lare Polone; delegaţia Re dant-şef al Forţelor Arma
Adunările generale ale oamenilor cretar general al Comite publicii Socialiste România, te Unite ale statelor parti
cipante la Tratatul de la
de
tovarăşul
condusă
tului Central al Partidului
COmunist din Cehoslovacia, Nicolae Ceauşescu, secretar Varşovia.
muncii — expresie a democraţiei
şi autoconducerii muncitoreşti
în întreprinderile industria ţa partidului şi a naţiunii, a nergia electrică necesare,
le, de construcţii, transpor fost ales în funcţia supremă precum şi ale activităţii de
turi şi telecomunicaţii, în de secretar. general al transport — necesităţi vitale
centralele industriale şi în P.C.R. tovarăşul Nicolae pentru derularea normală a
unităţile asimilate acestora, Ceauşescu, cel mai iubit fiu producţiei şi îndeplinirea sar
în institutele de proiectare,' al poporului, revoluţionar cinilor de plan.
cercetare şi inginerie tehno consecvent, exemplu de dă în activitatea de prospec
logică au început şi se des ruire şi abnegaţie pentru tare şi explorare geologică,
făşoară adunările generale propăşirea patriei noastre so de asigurare a materiilor
afe oamenilor muncii. Au cialiste, la puţin timp după prime şi resurselor energeti
tentice forumuri ale demo Congresul al lll-Iea al con ce, respectiv? în unităţile de
craţiei noastre socialiste, ale siliilor populare şi tot la pu exploatare a cărbunelui şi
autoconducerii şi autogestiu- ţin timp pînă la încheierea minereurilor, a substanţelor
nii economico-finănciare, a- unui an şi a unui cincinal, nemefalifere — din Valea Jiu
dunările generale ale oame adunările generale ale oa lui şi Poiana Ruscăi, din
nilor muncii din această pe menilor muncii din această Ţara Zarandului şi Ţara Ha
rioadă a anului sînt convo perioadă capătă semnificaţii ţegului, de la Deva, Muncel,
cate special pentru dezba majore, deosebite. Pornind Certej - se cer analizate Combinatul siderurgic Hunedoara, laminorul profilc mijlocii. Şefii de echipă finisare,
terea şi _ aprobarea sarcini de la realizările obţinute în condiţiile şi posibilităţile de Petru Cirţu şi Ghcorghe Şcrdeanu, pregătesc pentru expediere un nou lot de laminate
destinate exportului.
lor ce revin colectivelor cele trei trimestre ale anu creştere a producţiilor — aşa
muncitoreşti din Planul na lui curent, ele vor trebui să cum s-a hotărît la recenta |H|
ţional unic de dezvoltare e- dezbată la un înalt nivel de şedinţă a Comitetului Politic yippi
conomico-socială a României exigenţă şi responsabilitate Executiv al C. C. al P.C.R,, CAMPANIA AGRICOLĂ Di TOAMNA
pe anul 1986 şi adoptarea revoluţionară, de plenară cum a indicat secretarul ge >
programului unitar de mă angajare muncitorească, sar neral a.l partidului, tovarăşul
suri politico-organizatorice şi cinile mobilizatoare ce revin Nicolae Ceauşescu -, în ve Cu forţe sporite la eliberarea
tehnico-economice care să a- în 1986 unităţilor economice, derea asigurării economiei
sigure îndeplinirea acestora. tuturor sectoarelor de activi naţionale cu cantităţi spo
Totodată, vor fi stabilite mă tate, din documentele Con rite de cărbune şi minereuri, terenului de coceni şi arat!
suri corespunzătoare menite gresului al Xlll-lea al parti de alte substanţe minerale
să conducă la recuperarea dului, să adopte măsuri fer utile. în spiritul aceloraşi în toate unităţile din nului se execută de mem tă lucrare să se amplifice
restanţelor şi realizarea in me, concrete, la toate nive măsuri, indicaţii şi recoman C.U.A.S.C. Simeria meca- brii cooperatori. O amplă in toate unităţile pentru
tegrală a prevederilor de lurile de organizare, condu dări, al Decretului preziden nizatofii şi cooperatorii mobilizare de forţe s-a a se crea front de lucru
plan pe acest ultim ăn al cere şi desfăşurare efectivă ţial adoptat zilele trecute, continuu să depună efor făcut în ' tarlaua „Mureş" tractoarelor care execută
actualului cincinal, să deter a muncii, astfel încît anul e* trebuie să se acţioneze în turi îrt vederea, eliberă a C.A.P. Sîntandrei, unde arăturile de toamnă". Refe
mine pregătirea temeinică, conomic viitor să poată fi a- unităţile producătoare de e- rii cit mâi grabnice a te aceştia tăiau cocenii ma ritor la arăturile adinei de
în toate amănuntele, a pro bordat în cele mai bune nergie electrică, unde sînt renurilor de coceni, pentru nual şi-i transportau din toamnă-, inginerul Mitică
ducţiei anului viitor. condiţii, planul de producţie necesare preocupări şi efor efectuarea arăturilor de cîmp cu atelajele proprii. Popescu sublinia că au fost)
Avînd loc în anul în care să fie îndeplinit ritmic, inte turi susţinute în întreaga ac toamnă, precum şi rccol- executate pînă acum pe 291
se împlinesc două decenii gral, din primele zile ale lu tivitate: de organizare şi con tărea culturilor duble fura ha, din această suprafaţă
de la Congresul al IX-lea al nii ianuarie. ducere, de ordine şi disci jere şi insilozarea lor. C.U.A.S.C. SIMERIA cea* mai mare parte fiind
partidului, care a deschis o în prim-planul dezbateri plină, de abnegaţie şi res In unele unităţi, cum este terenuri destinate cultivării
nouă eră în dezvoltarea eco- lor, al acţiunilor ce urmează ponsabilitate, de respectare C.A.P. Băcia, eliberarea te legumelor. Mai bine stau
nomico-socială a României, a fi întreprinse, trebuie si severă a tehnologiilor şi nor renului de coceni se face Aronrrn. Ocoş, preşedintele la acest capitol cooperati
şî care va rămîne ca un mo tuate problemele aprovizio melor de protecţie a muncii, mecanizat. în brigada Pe- cooperativei, aprecia că, pî vele agricole din Simeria,
ment înălţător în istoria pa nării tehnico-materiale, asi astfel încît producţia mate treni, de pildă, la tăiatul nă în prezent, au fost strînşi Sîntahdrei, Băcia şi Rapolt
triei noastre, cînd, prin voin gurării cu combustibilul şi e- rială şi viaţa socială să be cocenilor participau meca — Pentru mărirea ritmu
neficieze de cantităţile ne nizatorii Rovin Vulturar, cocenii de pe mai mult lui de lucru şi încadra
cesare de energie electrică. Ghcorghe Danciu şi Ion de 30 de ha. rea în vitezele zilnice pla
Un accent cu totul deo Comlodeanu, care, cu cîte „Pe total C.U.A.S.C. — nificate — sublinia Nicolâ*
sebit, primordial, se impune două cupluri de remorci, preciza Mitică Popescu, Leohidâ, directorul S.M.A.
a fi pus în cadrul dezbate asigurau transportul din ingincful şef al consiliului Simeria' — au fost organi-
rilor din adunările generale cîmp în baza furajeră a unic — a fost eliberată de
ale oamenilor muncii pe ne unităţii. Ei au încheiat lu coceni o suprafaţă de 110 MIRCEA LEPĂDATU
cesitatea realizării ritmice, crarea pe 25 de ha. In alte ha. Dar, este necesar ca
integrale, a planului la pro cooperative eliberatul tere in zilele următoare aceas (Continuare în pag. a 2-a)
ducţia fizică, sortimentală,
nemaiadmiţîndu-se sub nici
un motiv înlocuirea unor pro
duse neexecutate cu altele SĂ PRODUCEM CiT MAI MULTĂ l j
date în plus, pentru că dez ENERGIA ELECTRICĂ
voltarea armonioasă, echili S-O ECONOMISIM PE TOATE CĂILE! \
brată, a economiei naţionale
reclamă produse concrete, în
structura sortimentală plani-
(RELATĂRI ÎN PAG. A ll-A)
(Continuare in pag. a 2-a)
Toate acţiunile în ferma zootehnică — grabnic finalizate!
Acum, cu puţină vreme laţiile de adăpat, de muls d iţi uni a Stabulaţiei 1985/ — Ce cantităţi de furaje
înaintea începerii stabula- şi de evacuare a dejecţii 1980. Ioan Popa, şeful fer s-au depozitat pînă acum?
ţiei 1985—1986, ferma zoo lor sînt în stare de func mei zootehnice, ne spunea: — 385 tone fîn, 2 000 tone
tehnică a Cooperativei a- ţionare. în prezent, o echi — Pentru iarna viitoare siloz şi 600 tone grosiere.
gricole de producţie din pă da cooperatori lucrează avem nevoie, conform bâ- — Pe dealurile din a-
Deva raportează rezultate propicrea Devei mai sînt
bune la cîţiva indicatori de încă multe căpiţe de fîn.
ijOn GĂURILE DE IARNA
plan. Astfel, efectivele to — în această perioadă
tale la bovine şi ovine pla vom acţiona pentru a fi
nificate pe acest an sînt fetheinice, îa toate localităţile, naliza grabnic şi trans
depăşite. Unitatea livrează portul fînurilor şi grosie
la fondul de stat în jur de In toate sectoarele de activitate relor.
1 000 1 lapte zilnic. Ferma zootehnică a C.A.P.
Deva înregistrează■ însă un
Referitor la stadiul pre
gătirilor din fermă în ve la repararea uşilor, la mon lanţei, do 1 200 tone fin, însemnat deficit la fibroa
derea bunei desfăşurări a tarea sticlei ia geamurile 3 500 tone suculente şi 800 se. La celelalte sortimen
ŢcsiUoria tic mătase Deva. Ajutorul de maistru Cornel stabulaţiei viitoare a ani sparte, la punerea la punct tone grosiere. Aceste can te necesarul poate fi asi
Duma şl rcglorul Doru Ivan repară şi întreţin o zonă cu malelor se poate spune că a ieslelor ş.a. S-au depus tităţi ar permite furajarea gurat. în ceea ce priveşte
32 de războaie. Şî dacă această zonă, zona 16, dă producţie baza materială a unităţii eforturi şi pentru asigura- animalelor nu numai pen
de cea mai bună calitate şi realizează cel ntai bun indice TRAIAN BONDOR
de plan, faptul se. datoreşle implicit şi aportului acestor este bine pusă la punct. î'ca necesarului de furaje, tru întreţinere, ci şl pentru
doi meseriaşi pricepuţi. Toate adăposturile au fost condiţie esenţială pentru obţinerea unor producţii
dezinfectate şi spoite, insta desfăşurarea în bune c-on- zootehnice superioare. (Continuare in pag. a 2-a)