Page 69 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 69
PROLETARI DIN TOATE ŢĂftICE’ONIŢI-Vflţ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a revenit
ţa în Capitală, din R.P. Bulgaria, unde a luat
parte la Consfătuirea Comitetului Politic
C I A L I S M U L U Consultativ al statelor participante
la Tratatul de ia Varşovia
T o v a r ă ş u l Nicolae Otopeni, tovarăşul Nicolae La plecarea din Sofia, to
Lmj W rai Geauşescu, secretar gene Ceauşescu a fost întîmpinat varăşul Nicolae Ceauşescu
si f l l c o n s i l i u l u i p p p m f l R . l u n r r r a M ral al Partidului Comunist de membri şi membri su a fost condus la aeroportul
Român,
Repu
preşedintele
capitala
internaţional
din
pleanţi ai Comitetului Po
blicii Socialiste România, litic Executiv al C.C. al bulgară de tovarăşul To-
a revenit, miercuri, în Ca P.C.R., secretari ai Comi dor Jivkov, secretar gene
pitală, din Republica Popu tetului Central al Partidu
Anul XXXVII, nr. 8 691 JOI, 24 OCTOMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani ral al Comitetului Central
lară Bulgaria, unde a luat lui, de membri ai C.C. al al Partidului Comunist
parte la Consfătuirea Co P.C.R., ai Consiliului de Bulgar, preşedintele Consi
mitetului Politic Consulta
PE URMELE INIŢIATIVEI tiv al statelor participan Stat şl ai Guvernului, de liului de Stat al Republicii
te la Tratatul de la Var reprezentanţi ai unor in Populare Bulgaria, de alţi
„Sporirea numărului de posturi în ^cărbune" şovia. stituţii c entrale, organizaţii conducători de partid şi de
de masă şi obşteşti.
stat.
Ta sosire, pe aeroportul
6. Bonificaţiile şi alte „izvoare" ) Din cronica întrecerii socialiste
ale producţiei de cărbune PRODUCŢIE RECORD brie a.c., a unei puteri colegi de nădejde ai ce
DE ENERGIE medii de 1020 MW. lor ce se străduiesc să dea
Intrăm direct în subiect cercul de calitate I „Prac acoperirea lor prin încadra ELECTRICA ţării mereu mai multă c-
enumerînd, cronologic, bonifi tic — sublinia ion Sat',- se rea în muncă a personalului LA MINTIA CANTITĂŢI SPORITE nergie electrică.
caţiile pentru calitatea cărbu cretarul comitetului de partid necesar este una din căile DE CĂRBUNE
nelui primit de la I.M. Bărbă- al întreprinderii — dacă se de sporire a posturilor în Deplin angajaţi în în FAŢA DE PREVEDERI PRINTR-O MAI BUNĂ
teni în zilele primei decade din extrage cărbune la nivelul cărbune. Este de datoria ORGANIZARE
octombrie : 116 tone, 86 tone, planului, bonificatele consti noastră, a şefilor de briga- deplinirea înaltelor co La încheierea ultimului
84 tone, 163 tone, 129 tone, tuie producţie fizică supli ră, să-i pregătim pe noii mi mandamente puse în faţa schimb al zilei de ieri, 23 Printr-o mai bună or
207 tone, 199 tone, 156 to mentară. Aici vrem să ajun neri nu numai pentru a fi tuturor encrgeticienilor ţă octombrie a.c., minerii din ganizare, colectivul de
ne, 157 tone şi 160 tone de gem cu sporirea numărului prezenţi şi a lucra în fron rii de către secretarul ge bazinul carbonifer al Văii muncă de la Autogara
cărbune. Maistrul Haralam- de posturi în cărbune : să tul de lucru, ci şi pentru neral al partidului, tova 'Jiului au raportat extra din Haţeg, condus de
bie Enache, şeful sectorului realizăm planul şi să-l depă sporirea calităţii cărbunelui răşul Nicolae Ceauşescu, gerea peste plan, în peri Ghcorghe Iancu, a rapor
III — căruia i-arri cerut păre şim prin cărbune de calita extras. Aşa am reuşit, îm a măsurilor adoptate re oada care a trecut de la tat în luna septembrie
rea asupra acestor cifre — te. Pe perioada care a tre preună cu ortacii mei, să cent de Comitetul Politic începutul acestei luni, a idealizarea sarcinilor do
ne-a declarat : „Oamenii cut din acest an avem un depăşim planul la zi cu 5,2 Executiv al C.C. al P.C.R. 80 000 tone de cărbune. Plan în proporţie de 115,9
care acţionează în fronturile plus de cărbune — obţinut la sută, adică peste 3000 Este răspunsul lor mun la sută, succes ce se am
de lucru au scos „la ziuă" pentru calitate - de 2 451 tone suplimentare de cărbu în acest domeniu, oamenii citoresc, prin fapte remar plifică în zilele lunii în
cărbune cu calitatea situată tone. El nu este suficient însă ne. In octombrie avem' de muncii de la Centrala cabile, la îndeplinix'ea ne curs. După cum -am fost
peste indicele planificat. să şteargă definitiv râtul ne- extras, pe unitate, o medie termoelectrică Mintia îşi abătută a măsurilor adop informaţi, realizările sînt
zilnică de 1 379 tone şi o sporesc eforturile în ve tate în cadrul şedinţei urmarea unei mai bune
vom extrage. Dacă cenuşa derea creşterii necontenite organizări a fluxului do }
şi umiditatea vor fi în pro a producţiei de energie c- Comitetului Politic Exe transport, folosirea la ca- ţ
cente scăzute, vom avea şi iectrică; încheind cu bune cutiv al C.C. al P.C.R., pacitate maximă a tutu- ^
producţie suplimentară". din 17 octombrie a.c., pri ror autobuzelor, utilizarea
rezultate lucrările de re vind realizarea sarcinilor
Oamenii care sporesc nu cu cea mai mare grijă şi
După cum se vede există rile în urmă la plan. E drept, mărul posturilor în cărbune paraţii capitale la grupul prevăzute prin progx-amul atenţie a cai-buranţilor.
diferenţe chiar de 124 tone le mai micşorează... După trebuie să cunoască, între energetic nr. 1 şi ăsigu- dc creştere a extracţiei de Printre cei mai harnici
între anumite zile (3 şi 6 oc ce am aplicat iniţiativa — şi altele, cele două „porţi" rînd în acest fel funcţio cărbune. în acelaşi timp, lucrători se numără im
tombrie — n.n.). Aceasta în om văzut că duce negreşit Ia ale minei, prin care este li narea tuturor celor şase succesul minerilor din Va piegaţii de mişcare Doici
seamnă că trebuie să mili creşterea producţiei de căr vrat cărbunele : gara şi ga grupuri energetice, colec lea Jiului vine în îritîm- Dănescu şi Adrian Giu-
tăm, deopotrivă, pentru pre bune — ne-am gindit să-i leria de coastă. Prin staţia tivul termocentralei Min pinarea nevoilor crcscîn- roni, şoferii Petru Iancu,
zenţa în cărbune a unui adăugăm, ca pe o nouă linie C.F.R. se livrează cărbunele de dc cărbune ale termo Vasile Puşcă, Vasile Si-
număr cit mai mare de oa de forţă, |upta pentru spo extras din stratul 3, cu un tia a înscris în cartea de centralelor de la Mintia medroni, Ioan Bocan, E>-
meni — cum spune şi iniţia rirea calităţii cărbunelui ex conţinut mare de cenuşă onoax-e a muncii un nou şi Paroşeni, lucrătorii din milian Munteanu, mulţi
tiva adoptată - şi pentru tras. în acest scop vom în (56 la sută). Deci, în abata record: înregistrarea, în adîncurile de cărbune do- alţii. (PETRU FARCAŞIU,
desfăşurarea „în cărbune" a fiinţa, la nivelul fiecărui sec jele din acest strat nu sînt cursul ziici de 22 octom vedindu-se, în acest fel, corespondent).
unei munci de calitate. A- tor de exploatare, cîte un posibile mari îmbunătăţiri.
ceasta, pentru a putea în cerc de calitate. Vom va Dar, în fronturile de lucru
scrie în bilanţul unităţii cit lorifica în acest fel o ex din straturile 5, 13 şi 15 — PAŞI VIGUROŞI PE
mai multe plusuri de căr perienţă de-a noastră, mai îndeosebi în primele două CUC DOI A CI CPTDIPÂ sA rtowtiM cit mi wurAt
bune acordate cu titlu de veche, pe care am dobîndi- — oamenii au o contribuţie DRUMUL DIVERSIFICĂ EnCKalA CLCu I nlUA konomisim ktoati cam t
bonificaţii, pentru calitate t-o cu cercul de calitate de directă la creşterea calităţii, M
superioară. S-a discutat deja Ia sectorul VI — întreţinere". în primul rînd, prin sporirea
necesitatea înfiinţării, cît Cenuşa şi umiditatea — cantităţilor extrase, cărbune RII Şl îmbunătăţirii ÎN SPIRITUL MĂSURILOR ADOPTATE
mai curînd posibil, a doi „duşmani" ai cărbune le din aceste straturi avînd,
cercurilor de calitate"... lui, pe care trebuie să-i de la început, un procent CALITĂŢII PRODUSELOR DE COMITETUL POLITIC EXECUTIV
Am reţinut : bonificaţiile cunoască orice miner ! „Mai de cenuşă mic (exemplu cel
constituie un izvor valoros ales cei ce păşesc pentru din stratul 13 — 18 la sută). SI PRESTAŢIILOR DE AL C.C. AL P.C.R.
pentru creşterea producţiei prima oară în mină — a • ,
de cărbune. Dar, la ele se adăugat Ştefan Conduruţă, MARIN NEGOIŢĂ SERVICII
ajunge numai printr-o cali miner şef de brigadă Ia sec Pentru economisirea
tate superioară a cărbunelui torul I B. La mina noastră
extras I Şi o noţiune nouă: sînt încă posturi vacante şi (Continuare în pag. a 3-a) (în pag. a ll-a)
kilowaţilor — intense
Stabulaţia animalelor se apropie. eforturi proprii
Cum o întîmpină fermele zootehnice ? Mintia nu este un mare dc kilowaţi. Tehnologiile
întreprinderea
„Avicola"
din dotare (fără a afecta
consumator de energie al buna funcţionare a ferme
Ne aflăm în pragul sta- fermei zootehnice — o bo toarea perioadă de stabula- Zeci dc cooperatori cu ate judeţului, însă nu reuşeşte lor şi abatorului) nu per
bulaţiei 1985—1986. Pentru gată bază furajeră, acope- ţie se va desfăşura în con lajele participau la această să se încadreze în cota pla mit obţinerea unor econo
a constata stadiul pregăti rindu-şi necesarul la toate diţii bune, ferxna îndepli- lucrare. Grajdul pentru ti nificată, nu realizează un mii consistente de kilowaţi.
rilor în vederea bunei des sortimentele. Adică sînt nindu-şi sarcinile de plan neret era curat, proaspăt consum energetic echilibrat Totuşi, echipa formată din
făşurări a iernării animale- puse la adăpost 460 tone la toţi indicatorii. văruit şi dezinfectat. Starea pe întreaga durată a zilei, cadre de conducere ale în
lor, împreună cu tovarăşul fibroase, 600 tone grosiere viţeilor era corespunzătoa în 21 do zile trecute din treprinderii şi membri ai
Victor Iicrbei, director cu şi 900 tone suculente la ca PAŞI ÎNAINTE, re. Meritul revine, în ex octombrie, aici se înregis comisiei energetice au gă
probleme zootehnice al Di- re în aceste zile se va a- PAŞI... PE LOC clusivitate, îngrijitorilor
sit cîteva „portiţe" prin ca
i-ecţiei agricole judeţene, dăuga sfecla furajeră, în Victor şi Petru Vandu, ca- trează o depăşire de aproa re se mai scurg kilowaţi
pe 130 MWh. împreună. cu
am efectuat un raid--prin curs de recoltare, de pe 10 La Jeledinţi, Căstău, Be- î'e îşi fac datoria cil răs specialişti din cadrul I.R.E. fără rost. Cel puţin în a-
ferme şi' brigăzi zootehnice ha. Animalele au o stare riu şi Orăştioara de Jos, pundere şi vrednicie. în Deva am întreprins un raid ceste zile în caro timpul
din C.U.A.S.C. Qrăştie. Ia schimb, cu totul altfel se în această unitate, urmă nu este prea rece. Consu
tă cum se prezentau lucru prezintă adăposturile vaci rind cum se acţionează murile au fost sistate : • La
rile luni, 21 octombrie a.c., PREGĂTIRILE 1DE IARNĂ lor cu lapte. N-au fost pentru înfăptuirea sarcini abator, unul din cele trei
ziua raidului nostru. dezinfectate şi puse la
temeinice, în toate localităţile, punct instalaţiile de eva lor trasate de Comitetul Po compresoare de la uzina de
O FERMA cuare a dejecţiilor şi cele litic Executiv al C.C. al frig a fost oprit. Econo
mia : 55 kWh • La ferma
respectarea
P.C.R.
privind
dc alimentare cu apă. Ţi
CU ACTIVITATE MODEL în toate sectoarele de activitate gle sparte pe acoperiş, pîn- cotei stabilite şi reducerea nr. 5 tineret—reproducţie
Aşa poate fi considerată ze de păianjen atîrnînd de consumurilor de energie e- s-au redus în totalitate e-
îectrică.
e-
leveuzele
(încălzitoarele
ferma zootehnică a C.A.P. fiziologică bună, producţia conducerile cooperativelor tavan, uşi care nu se în Media consumului orar lectrice). Efectul : 120 kWh
Mărtineşti. Lă această dată dc lapte destinată fondului agricole au acţionat pentru chid, întregeau şirul aspec pe luna octombrie este de mai puţin utilizaţi • Prin
adăposturile (cu excepţia de stat se menţine la peste pregătirea stabulaţiei. însă, telor negative. 2,2 MW. Oscilaţiile, plus- reducerea a 100 de eleveu-
grajdului nr. 1 din oare 400 litri pe zi, adică o can din păcate, pc lîngă paşii La Căstău, doar la un minus, faţă de această ci ze, şi la formele nr. 7 şi 9
de cîteva zile au fost scoşi titate de 4 litri pe cap de înainte făcuţi în această singur adăpost s-au înche fră sînt nesemnificative. Sc sc economisesc în fiecare
porcii crescuţi peste vară) vacă în lactaţie. Faptul că direcţie, s-a bătut mult şi iat pregătirile pentru ier realizează un consum con oră 200 kW • Prin redu
sînt pregătite bine, din toa există şi un colectiv de în pasul... pe loc. Iată, de e- natul animalelor. Ea cele stant, dar mai mare decît cerea consumului la limita
te punctele de vedere, pen grijitori harnici şi pri xemplu, cmn stau lucruri lalte, lucrările erau în curs. cel aprobat. Ing. Ghcorghe minimă posibilă, calculele
Adică se tăiase sticla pen-
tru începerea stabulaţiei. cepuţi, iar conducex-ea coo le la C.A.P. Jeledinţi. Ba Diaconescu, directorul în arată că la „Avicola" se
în incintă şi în baza fura perativei acordă o atenţie za furajeră este asigurată. TRAIAN BONDOR, treprinderii şi ing. Vioi-el mai pot economisi 5—6 MW
jeră este ordine şi curăţe permanentă activităţii din Chiar în ziua raidului nos MIRCEA LEPĂDATU Gorcea, responsabilul ener pe zi.
nie. Unitatea şi-a asigurat zootehnie, sînt garanţii si tru am întîlnit o puternică getic ne-au arătat „pe viu", LIVIU BRAICA
— cum preciza medicul ve gure — aşa cum susţinea mobilizare la recoltatul şi în ferme, efectul măsurilor
terinar Lucia Petre, şeful şeful fermei — că urmă- depozitatul sfeclei furajere. (Continuare in pag. a 4-a) de reducere a consumului (Continuare în pag. a 3-a)