Page 67 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 67
MIERCURI, 23 OCTOMBRIE 1985 Pag. 3
Cotisfătuime echipelor de control ai oamenilor muncii
Pentru început se cuvine de partid, directorul cămi
o precizare : plus 900 este nului , cultural, Gheorghe
altitudinea la care se află Ticula, cit şi directorul
localitatea Cerbăl. Aşezare şcolii coordonatoare,
Un bun prilej pentru revigorarea activităţii Aurel
al de munte, situată in ţinutul Delagramatiea, sînt opti
Wca în cca- în lunile noiembrie şi cii aparţinînd sindicatelor, nitar şi de asistenţă so pădurenilor, Cerbălul a mişti in încercarea de valo • Dezbatere. La Că
decembrie urmează să se organizaţiilor de tineret şi cială, în gospodăria co atras atenţia prin tradiţiile rificare cu mai mare în minul cultural din Bejan
ii cinstire — a avut loc dezbaterea pe
i de versuri desfăşoare, la nivelul tu de femei, organizaţiilor de munală şi locativă, în sale folclorice extraordi drăzneală a creaţiei locale,
turor comunelor, oraşelor mocraţiei şi unităţii so transportul în comun, în nare. Sate ca Şocet, Ulm, tema : „Păstrarea şi dez
localitate — Merişor, Arăneş, Poieniţa avind în vedere că in fie voltarea avutului ob
nică cetate şi municipiilor, consfătuiri cialiste, altor organizaţii industria producătoare de care casă activează meş ştesc, sarcină de onoare
to-socială : de lucru ale echipelor de de masă şi obşteşti. Ele bunuri de consuni" din ju Tomii, Poiana Răchiţelii şi
t-Secuicsc control al oamenilor mun a>u desfăşurat în acest an deţ contribuţia controlului Feregi au fost bătute cu teri populari, în apariţia a fiecărui cetăţean". în
cii. Obiectivul central al o activitate susţinută, sol oamenilor muncii la per piciorul de etnografi, com unei noi formaţii de dan cadrul dezbaterii, la
serial: „Că pozitori, o sumedenie de suri populare la Poiana care a luat parte un
lită"— pri- acestor consfătuiri îl va. dată eu numeroase propu fecţionarea. activităţii tre Răchiţelii.
e ■ constitui analiza exigentă neri de îmbunătăţirea mun buie să sporească. In sec cercetători din ţară şi străi mare număr de cetăţeni
al cii în sectoarele contro toarele respective se ma nătate. Dar au venit şi Beneficiind de un spaţiu ai localităţii, au avut
sa progra- a modului în care s-a ac intervenţii Ilie Toma,
ţionat pentru înfăptuirea late. nifestă încă o serie de falşi specialişti şi astfel de invidiat, in întregul ju secretar adjunct cu pro
orientărilor şi indicaţiilor Ca orice activitate, însă, neajunsuri la înlăturarea multe bunuri aparţinînd cul deţ, se impune a li bleme de propagandă al
t o v a r ă ş u l u i * Nicoiae şi aceasta este perfectibilă cărora controlul oamenilor turii materiale locale au impulsionată in ansam- comitetului comunal de
Ceauşescu, secretarul gene şi etapa care urmează poa muncii ar putea contribui partid, Paraschiva Ma
ral al partidului, preşedin te constitui un bun prilej hotărîtor. Creşterea autori ior, Avram Pîrva, Ro
I I : 6,00 Ra- tele Frontului Democraţiei de revigorare şi de creş tăţii controlului, în directă Repere culturale man P re han, Rusanda
i dimineţii ; Şi Unităţii Socialiste, cu tere a eficienţei controa- legătură cu competenţa şi Fekcte.
lea zilei în • lelor, a competenţei acesto cunoştinţele celor ce-l
! 7,00 Radio- privire la perfecţionarea
Sarcină şi şi creşterea contribuţiei a- ra. Este momentul ca şi exercită, se poate realiza la plus 900 • Spectacol de varie
Se onoare. cestor forme democratice acele formaţii care au avut printr-o mai strînsă cola tăţi. Căminul cultural
chemărilor borare cu inspecţiile spe Geoagiu a găzduit un
|n i Nicoiae de control al maselor la în o activitate mai. slabă în
i îndeplinim deplinirea hotărîrilor celui cursul anului să-şi spo cializate ale statului. aplaudat spectacol de
lui pe 1985, de al XlII-lea Congres al rească contribuţia în con în 'coordonarea activită apucat drumuri adiacente bluf ei activitatea culiu- varietăţi, organizat de
smeinic pla- Casa de cultură din
viitor ; 8,00 partidului, a sarcinilor re trol. Legea 6/1972 cuprinde ţii de control şi consiliile patrimoniului cultural na ral-educativă. S-au făcut
I ; 8,10 Cu- zultate din documentele prevederi clare în legătură locale ale F.D.U.S. trebuie ţional. Au rămas însă su paşi, e adevărat timizi, pe Deva. Au evoluat for
liilor ; 9,00- cu controlul. Fiecare uni să dovedească mai multă ficiente dovezi ale unei bo linia unei mai bune co maţia vocal-instrumen-
ştiri ; 9,05 celui de al III-lea Congres tală „Astral", dirijată
cultătorilor; al F.D.U.S. în vederea în tate arondată trebuie con consecvenţă. Instruirea sis găţii populare inestimabile relări a muncii educaţio
de ştiri ; tăririi legalităţii socialiste, trolată cel puţin o dată tematică a membrilor echi — costume care se prime nale cu realizarea sarcini do Ştefan Răduţ, soliş
Ue socialis- pe lună. Potrivit legii, sînt pelor, înarmarea lor cu nesc mereu, obiecte tii vocali Mihaela
naţii corale a bunei gospodăriri a avu de lor economice ale comunei, I-Iorotan, l a u r e a t ă a
.rad laurea- ţiei sociale, respectării nor supuse controlului toate cunoştinţele necesare efec sculptură în lemn şi os, a formării cetăţenilor in
ialului na- activităţile sociale precum tuării unui control autori turnate în cositor, picturi spiritul normelor de etică şi Festivalului n a ţ i o n a l
ea Româ- melor eticii şi echităţii so- - şi industria producătoare tar, tragerea la răspundere pe sticlă ş.a. Cea mai mare „Cîntarca României",
Buletin de cialiste în sectoarele supuse echitate socialistă, a edu Sofia Istratc, Ovidiu
diocaruselul controlului. de bunuri de consum. Dacă a celor care nu dovedesc bogăţie spirituală — creaţii caţiei ma teri alis t-ş tiinţi fie e, Stratan, Ilic Frăţilă. Mo
ic contra în sectorul circulaţiei măr receptivitatea necesară la literare, muzicale, coregra
11,35 Publi- în judeţul nostru îşi des furilor şi chiar în cel al semnalele controlului, toate fice — a rămas in sufletul patriotice şi revoluţionare. mente vesele — Liviu
Sulctin de făşoară activitatea sub prestărilor de servicii se Se aşteaptă un aport mai Oros.
tiinţa seco- conducerea consiliilor "''lo acestea trebuie să-şi facă atit de generos al oameni
,25 Din co- poate vorbi despre o bună loc mai mult în preocupă lor de aici. însemnat din partea biblio ® Evocare istorică.
ului; 12,45 cale ale F.D.U.S. echipe do frecvenţă a controlului, în rile consiliilor locale ale tecii, care întîmpină greu
radio-v. ; control al oamenilor mun sectoare cum sînt cel sa F.D.U.S. Cu ciţiva ani în urmă, un „Strămoşii noştri, luptă
1<* ' 90 inimos învăţător, om al lo tăţi in procurarea mobilie tori neînfricaţi pentru
filors- ,00 cului', aşteptat, pe nume rului necesar expunerii fon libertate socială şi na
tiri ; .05 Viorel Munteanu,
1 Intrai . . stringea dului de carte in noul se ţională" a fost generi
tnîs CCo. o- în jurul său tot satul Feregi diu. Se acţionează pentru cul evocării istorice or
fatul medi- pentru a exprima scenic definitivarea cursurilor uni ganizate do Căminul cul
Buletin de
idioreportaj frumuseţea dansului şi cin- versităţii cultural-ştjinţitice tural Şoimuş. Despre
Odă limbii tecului popular pădurenesc. şi deschiderea lor la Înce continuitatea neîntrerup
I Orele sc- Şi, deocamdată, a rămas putul lunii noiembrie, pen tă a poporului român
imal * Re-
onală radio; izolată această încercare a tru amplificarea componen pe aceste meleaguri, des
i economie; sa de a valorifica hora ţei brigăzii ştiinţifice care pre lupta sa neînfricată
irmaţii. mu- pentru , libertate socială
adiojurnal ; satului, care a conservat urmează să-şi reia u tilele
’85 ; * La in scurgerea anilor cînte- intilniri cu oamenii satelor şi naţională a' vorbit
22.0IL.'» zi cul şi dansul de aici. Evo prof. Vinelu Băneasă,
r Ra‘l j A mr- atit de îndepărtate unele Manifestarea a fost ur
ultatele tra- luţia in Festivalul naţional de altele.
pres ; 23.05 „Cintarea României" a fost mată de filmul docu
îicală; 23,55 Sint eforturi care vor mentar „Memorandum"
i de ştiri. o adevărată revelaţie care genera noi satisfacţii spi
a culminat cu acordarea rituale pentru oamenii co O Activitatea artistică
în ediţia a V-a a locului I munei, satisfacţiile actului susţinută desfăşurată de
pe ţară şi a titlului de lau de- cultură contemporan. Casa de cultură din De
\Awm reat. In domeniul creaţiei Sint repere care se cer a va rate evidenţiată de
populare, paşii făcuţi au fi conturate cu pricepere şi numărul înseninat de
fost mai mulţi şi mai siguri, spectacole prezentate în
loş contra meşterii populari de cos discernămint pe fondul îm cursul săptămînii trecu
i; Letargie tume, cergi, pictură pe pletirii fericite a valorilor te. Pentru preşcolari
MEDOARA : sticlă primind la rîndul lor culturale contemporane cu
griţl Mala- au fost puse în scenă
n, şala A); alte titluri de făureaţi. o tradiţie populară de ex „Găinuşa cea moţată",
bato -(Mo- Ce va fi in continuare în cepţie pe care vatra satu „Capra cu trei iezi",
; U- tni-
cărt me- domeniul activităţii artisti lui a conservat-o cu sacri „Căsuţa .iepuraşului". La
Imi (Arta, ce ? Atit secretarul adjunct ficii şi bucurie. rîndul lor, formaţiile de
nilor) ; PE- cu probleme de propagan teatru pentru maturi,
isca de ar- Spectacolul festiv prilejuit tle încheierea săptămînii cultural-educativc „Laudă mun
Cînteco pe cii, Laudă omului". dă al comitetului comunal MiNEL BODEA de recital literar au
; Joe Li- prezentat spectacole ou
Voiembrie); piesele „Fata morgana"
ti de cruce vr.v.vrr.vri-rrr,vA/AV,‘.VAV.V 1 %V.VW.VAA‘,V.VAV..V,V.'.W.W.W,V .v,-,v.v.-.-.v/.-A-.v.vrrAV
,
,
VULCAN : l de • Dumitru Solomon,
iuta (Lu „Ce bine ne-am dis
nea : Ta- Cu pricepere şi strădanie în slujoa sănătăţii oamenilor, trat" de Ion Băieşu şi
■rmen scurt „Avem timp pentru iu
TRILA : O
reţe (Mun- bire" în regia semnată
NINOASA : a educării tinerelor familii de Alexandru Cazan,
i extrate- Sandu Popescu şi Maria
iresc); URI-
II (Rete- „Adevărata misiune a fa mame din Boz, Tîrnăviţa cale Elisabeta Takacs şi în scopul prevenirii, se e- te, moaşa sau sora, care Ivan.
lick Carter miliei este aceea de a avea şi Brănişca. Otilia Căta, cu care oca fectuează la fiecare început locuiesc în Brănişca, răs
(Steaua ro- copii. Ei sînt bucuria şi — Ne deplasăm pe orice # mmm m mmm # mmm m mmm m mmm â
kRZA: Ini- zie s-a efectuat şi vaccina- de an şcolar şi trimestru pund solicitărilor" (Emilia
(Minerul) ; rostul vieţii. Să aveţi cit vreme la sate, cînd este narea cu trivaccin; undo a controale epidemiologice la Nojogan). „Afirmăm, fără
Baba şi cei mai mulţi". Medicul de dis vorba de cazuri urgente. fost cazul. şcoli şi grădiniţe, cadrele să greşim, că cele trei ca
seriile I—11 pensar, Viorel Tusac, n-a Am avut în acest an un caz Cu înaltă
tie la gafe — Ne creează unele pro sanitare participă la lecţiile dre medii ' sanitare îl în
GrF.OAGTU - aşteptat cadrul festiv în de excepţie la Rovina — bleme părinţii care îşi-aduc sanitare din cadrul orelor locuiesc adesea pe medic" responsabilitate |
i (Casa de care urma să le vorbească ne spunea moaşa .Aurelia ocazional copiii aici, la bu de dirigenţie, pregătesc e- (Livia Rus); „Pentru ur socială *
’EG : Pro- celor doi tineri. în pragul "Ghiura. După ce gravida a nici. Nu ne anunţă, punîn- chipajele pioniereşti pentru genţe se apelează şi la per
nuiui (Da-
Aşa bunic. căsătoriei, Gheorghe Mîrza revenit de la controlul e- du-nc în situaţia să-i im concursul „Sanitarii price sonalul de la căminul-spi- I La îndemnul Consiliu- I
CAI.AN : şi Rudinela Tomuţa din sa fectuat la Deva de un me plorăm să aducă cu ei fi puţi". tal, dar ar fi bine ca asis ‘ lui popular comunal Criş- J
ru (Casa tul Tîrnăviţa, despre ade dic ginecolog cu asigurarea şele copiilor pentru că e- Asistenta medicală a co- tenţa medicală să se acorde cior, cetăţenii din Gura- |
STMERTA : văratul sens al căsniciei. I barza au participat ta o *
rarea r, '"Ar şi în orele de după-amia-
ii ; îuIA : Aici, la dispensarul din co- ' ză" (Eugenia Lăpugean). * ampla acţiune de cură- |
■riile T-II muna Brănişca, după ce Âsîstenţa medicala la sate Mai reţinem că Ia sediul tenie a străzilor şi tro- »
GHELART : le-a înmînat certificatul J tuarelor. In parcul din 1
lîngă Uos- dispensarului, dat în folo
medical prenupţial, a vor sinţă în 1982, nu este re | centrul localităţii au fost '
bit viitoarei familii despre că va naşte peste două xistă riscul să rămînă ne lectivului de la dispensa zolvată instalaţia sanitară, v amenajate aleile, s-a în- *
îndatorirea nobilă de a a- săptămînd, a născut a doua vaccinaţi — ne spune Eli rul comunei nu se rezumă apa se cară cu găleata, lo I lăturat stratul de frunze 1
IA S vea şi creşte copii. zi, acasă. S-a intervenit sabeta" Takacs. doar la consultaţiile zilnice cuinţa medicului nu este J uscate, s-au primenit ron- J
urgent, şi fetiţa se simte
dourile cu trandafiri. Ma- |
Am notat că, deşi nu se Activitatea în domeniul acordate de medicul de dis tencuită, nu este amenajat i
poate vorbi de un indice bine. prevenirii unor boli se con pensar, la tratamentele e- spaţiul destinat cabinetului nifestînd înaltă responsa- *
demografic ridicat în comu Desigur, este o întîmpla- cretizează şi în controalele fectuate de personalul sa de stomatologie. J bilitate socială, Liviu Be- jj
ibil pentru nă, natalitatea a crescut în re. Firesc, naşterile tre igienice săptămînalc efec nitar sau la campaniile de Deci, fără a beneficia de { rindei, deputat, Zamfir J
bric 1985 : ultimii doi ani, fiind de 15 buie să fie asistate de o e- vaccinări. Cîteva exemple condiţii optime de lu >• Farcaş, Marin Filip, loan |
predomi- tuate de cadrele medico- I Zamfir şi alţii au parti- *
, cu cerul la mie, iar mortalitatea in cliipă de medici de spe sanitare la magazinele să concrete şi opinii confirmă cru, avînd însă expe
1 va sufla fantilă este zero. în pro cialitate. Am redat acest teşti şi bufete, la punctele această afirmaţie. rienţă îndelungată în aceas * ci pat cu dragoste la. pri- î
loderat, cu gramul zilei, medicul avea tă nobilă misiune, persona menirea localităţii in care |
:ări locale caz pentru a evidenţia de colectare a laptelui, la „Zilele trecute, Miliai I muncesc şi trăiesc. Exem- »
sud-estic, planificată o deplasare la promptitudinea cu care ca sursele de apă potabilă şi Cainanţ din Tîrnăviţa şi-a lul dispensarului răspunde
/ h. Tem- Tîrnăviţa; pentru a urmări drele medii sanitare de aici grupurile sanitare din uni tăiat adînc piciorul cu se prompt solicitărilor, acordă I plul lor este urmat in a- j
me vor fi evoluţia unor nou-năseuţi. intervin pentru a salva tăţi. De asemenea, frecvent, curea. Pierdea mult sînge. o asistenţă medicală cores ceste zile de tot mai ,
zero şi 5 punzătoare, int="vine în * mulfj locuitori ai centru- |
maxime Se află în evidenţa cadre vieţi, a fi lîngă semeni în medicul Viorel Tusac pre Nu se putea deplasa în
grade. Lo- lor medico-sanitare cinci clipe decisive pentru aceş zintă în cadrul emisiunilor altă parte. I-am aplicat cazurile urgente "u price I lui muncitoresc oare, lao- »
te. Izolat gravide, dintre care patru tia. transmise prin staţia de pe loc un pansament eom- pere şi strădanie, situînd « laltă, doresc să dea o I
a şl bru- I înfăţişare civilizată loca- J
în luna a opta de sarcină, în perioada 25—30 sep radioficare teme sub gene presiv, i-am administrat un în centrul preocupărilor
reme pre- starea sănătăţii cărora este tembrie s-a încheiat vacci ricul „Rolul familiei în so antitetanib şi i-am prins cotidiene munca de educa J rilor in care trăiesc şi k
aoasă, cu urmărită de asemenea prin narea antipoliomielitică la cietate", „Sedentarismul şi plaga cu agrafe" — ne spu ţie a noilor cupluri, -asis I muncesc, răspunzind prin 1
Vîntul va tenţa gravidelor, a. tinere lapte chemării organului î
din sud- deplasările medicului sau copiii născuţi între 1 fe obezitatea", „Combaterea ne Elisabeta Takacs. J local al puterii de stat. |
ale moaşei Aurelia Ghiura bruarie şi 31 august a.c., automedicaţiei",, „Regimul Redăm cîteva păreri: „La lor mame şi noilor născuţi.
la domiciliul viitoarelor efectuată de surorile medi- alimentar al gravidei". Tot orice oră din zi sau noap ESTERA SÎNA