Page 1 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA I Tovarăşul Mcolae Ceauşsscu, împreună cu tovarăşa
Elena Ceauş eseu, va efectua o vizită oficială
de prietenie In Regatul Nepal
[juDEm huwoomü T o v a r ă ş u l Nicolae şa Elena Ceauşeşcu, va regelui Nepalului Birendra
Ceaţl.şescu, preşedintele efectua o vizită oficială de Bir Bilcr-am Shah Dev şi
prietenie în Regatul Nepal,
Republicii Socialiste Româ a reginei Aishwarya
în a doua decadă a lunii
nia, împreună cu tovară- martie 1987, la invitaţia Rajya Laxmi Devi Shah.
S I « t C 0 I M S I I I U L U I P O P U l f t R J U D E Ţ E A N
Anul XXXIX, nr. 9 109 DUMINICA, 1 MARTIE 1987 4 pagini - 50 bani Şi în unităţile mici se pot face
economii mari de energie electrică
ÎN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ
.La cantina şi microean- să spui „am economisit, nu dică înregistrează zi do zi
Muncă susţinută, bine organizată tinele C.S. „Victoria" Ca risipim", dccît să fim ci economii. Asemenea stau
lucrurile şi la magazinul
taţi cu depăşiri la consu
lan mănîncă zilnic mii de
siderurgişti şi familiile lor. mul de energie electrică. metalo-chimice, condus de
la toate acţiunile de sezon Eram zilele trecute la ora Nici un bec aprins nu Tiberiu Nagy, la restau
» prânzului în incinta can am găsit, nici la unitatea rantul „Perla Streiului"
tinei mari. Nici un bec „Diana", condusă dc Ri (lucrător gestionar Susana
(Mobilizaţi de sarcini şi fertilizarea păşunilor şi grăşămintelor organice se aprins. Lumina zilei se fo na Haidu. Fulea), în majoritatea sec
le cuprinse în cuvân ‘încheind cu pregătirea se desfăşoară zilnic, în stoc losea din plin. La bucă —•Noi raportăm, lună de
tarea tovarăşului Nicolac minţelor şi a terenului găsindu-se încă 700 tone tărie plitele care nu-.şi mai lună economii ia consumul ţiilor din complexul meş
Geauşescu, secretarul ge pentru însămînţări. gunoi de grajd la ferma justificau folosinţa erau teşugăresc al cooperativei
neral al partidului, la şe — Să le luănn pe rînd. zootehnică. La executarea stinse. repartizat de curent elec „Sţreiul".
dinţa de închidere a pro Care este stadiul lucrări acestei lucrări acţionează — Nu am depăşit nici tric — aflăm de la şefa de I.C.S. Mixtă Căta.n are
gramului de pregătire şi lor de fertilizare cu îngră mecanizatorii Nicolae Băl- odată consumul de energie unitate. Am înţeles bine unităţi dc servire a popu
instruire a organizatorilor şăminte organice şi chi ţatu, Pavel Vinereanu şi electrică pe care îl avem că problema evitării ori laţiei şi în oraşul Haţeg.
de partid, preşedinţi ai mice ? Sandu Gîta. în ce priveş repartizat — ne spunea cărei risipe este tot atît Noi am trecut prin eîteva
consiliilor unice agroindus — Pînă în prezent au te fertilizarea chimică fa- Adrian Surd, şeful canti de însemnată, ca ş cea a dintre ele, urmărind mo
:
triale de stat şi coopera fost transportate 1 000 to zială, lucrarea a fost exe nei. Nici aici în cantina realizării planului la des dul în -care s-a înţeles ne
tiste, mecanizatorii şi coo ne de gunoi de grajd. în cutată pe 250 ha din cele mare, nici în microcanti- facere, a bunei serviri a
peratorii de la C.A.P. Si- treaga cantitate a fost îm 290 ha ocupate cu cereale nele din secţii, nici în bu consumatorilor noştri. cesitatea economisirii se-
meria muncesc în aceste prăştiată de cooperatorii păioase. Mecanizatorii Ti- fetele de incintă. Aceasta
zile cu răspundere, pre din brigăzile conduse de beriu Pantiş şi Ion Cîm- fără a afecta cli ceva bu : Complexul comerci a 1 G. IGNAT,
gătind cît mai -bine cam Emilia Bembea şi Maria peanu sînt cei care se stră „Big".- Şi aici contorul o- NICU SBUCHEA,
pania de primăvară. Poenair pe o suprafaţă de duiesc să o finalizeze în na servire a abonaţilor conomisirii energiei elec corespondent
noştri, a celorlalţi consu
— Practic — sublinia 10 ha ce urmează a fi în- cel mai scurt timp. Avem, matori. Este mai frumos trice funcţionează bine, a- (Continuare în pag, a 2-a)
Petru Mateevici, inginerul sămînţată cu sfeclă fura de asemenea, asigurate în
şef al unităţii — se acţio jeră. Dc asemenea, apro unitate îngraş ăimintelo des
nează pe toate fronturile, ximativ 400 tone de gunoi tinate culturilor din prima Organizarea şi modernizarea producţiei — laturi determinante
începînd de la transportul de grajd au fost adminis epocă şi imediat ce timpul
şi administrarea îngrăşă trate pe 10 ha de păşune, permite vom începe fer ale calităţii şi eficienţei
mintelor naturale şi chi lucrare executată de coo tilizarea terenurilor res
mice, continuând cu efec peratorii din brigada Si- pective.
tuarea -arăturilor pe unele meria Veche, conduşi dc MIRCEA LEPĂDATU Rodul concret al strădaniilor colective
suprafeţe reintroduse în Miarla Crăciunescu. Trans
circuitul arabil, curăţarea portul şi administrarea în- (Continuare în pag. a 4-a) Am rugat-o pe Terezia lor perseverente ale între te se obţin. Ne-a dat amă
Miilea, contabilul şef al gului colectiv pentru buna' nunte Gheorghe Albcanu,
întreprinderii dc bere Ha funcţionare şi întreţinere dc la compartimentul or
ţeg, să ne vorbească de a capacităţilor, pentru or ganizarea producţiei şi a
spre bilanţul indicatorilor ganizarea temeinică a lu muncii. „Aş . vrea '.să pre
de eficienţă ai unităţii pe crului pe schimburi si c- cizez de la început că pre
anul trecut. „Noi credem ocupările noastre. în aceas
că este bun — ne spune. tă privinţă sînt foarte in
Un plus de 11,2 milioane înfreprinderea tense, foarte serioase, an-
lei la producţia netă, o de gajînd la elaborarea unor
păşire de 24,5 milioane lei de bere Haţeg teme, soluţii, idei şi ia
a producţiei marfă vîndu- materializarea lor pe ma
tă şi încasată, un benefi joritatea membrilor colec
ciu suplimentar de peste fectuarea unei serii dc mo tivului — dc la director şi
un milion lei". „Iar la ob dernizări ale producţiei, cu> inginer şef şi pînă la lu
ţinerea acestor • frumoase consecinţe pozitive foarte crătorii din secţii şi ate
realizări ce factori princi importante". liere. Programul de. orga
pali consideraţi că au con Ajungînd aici. unde dc nizare şi modernizare, pe
tribuit?" — am întreba altfel doream, la capitolul întregul cincinal,\cuprinde
t-o în continuare. „în pri organizarea şi moderniza nn număr de 34 dc mii*
mul rînd producerea şi li rea proceselor de produc
vrarea suplimentară a pe ţie, ne-am interesat cum DUMITRU GHEONEA
ste 34 600 hectolitri de be se acţionează pe această li
re, ca urmare a strădanii nie şi ce rezultate concre (Continuare in pag. a 2-a)
în livezile A.E.S.C.H. Deva şl Sîntandrei se lucrează
cu spor la fertilizări şi tăieri. 65 DE ANI DE LA CREAREA UNIUNII TINERETULUI COMUNIST
30 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA U.A.S.CR.
•------ O — • - 1 • 1 •
VALULUI NAŢIONAL „CÎN- Din tradiţiile de luptă revoluţionară ale tineretului hunedorean (II)
•
FAZA JUDEŢEANĂ A
EDIŢIEI A VI-A A FESTI
ţf A
7/Ă//V 1 TAREA ROMÂNIEI“ pentru
pionieri şi şcolari începe Referitor la organizaţiile rect al imperialiştilor din chemat tineretul din în în rîndul celor care pro
mîlne. Prima gazdă a în- tineretului din Valea Jiu străinătate constituie înce treprinderile şi şcolile ju pagau ideile şi manifeste
trccerUor va fi oraşul Oră.ş- lui, intr-un referat al re-
• „ZILELE CĂRŢII PEN tle, apoi Hunedoara (marţi), putul dictaturii deschise, deţului Hunedoara să de le comuniste în masele ti
TRU FEMEI“, manifestare Haţeg (miercuri), Brad (joi), vizoratului şcolar jude aşa cum se arăta într-u.n monstreze împotriva ex neretului se aflau şi cadre
premergătoare sărbătorii de Petroşani (vineri), Deva ţean se arăta că: „Elevii manifest din 1931: „Duceţi ploatării nemiloase şi pen-, didactice. Nu întâmplător
la 8 Martie, se desclild, azi, (sîmbată, 7 martie). Partici şcolilor primare din Vul luptele voastre sub condu
la ora 10, la Galeriile de pă formaţiUe artistice pio tru libertăţi democratice, prefectul judeţului Hune
artă do pe bd. Decebal din niereşti premiate la fazele can, Valea Jiului, ar fi cerea partidului comunist drepturi egale la muncă doara aduce la cunoştinţa
Deva. Manifestarea va be pe zone şi municipii. format o organizaţie a ti şi prin sindicatele unitare. şi învăţătură. „Tinerii şi revizorului şcolar că doi
neficia de un apreciat pro neretului comunist afiliată Creaţi comitete de acţiune
gram din care nu vor lipsi • DE LA INIŢIATIVA LA femeile muncitoare sînt învăţători, prin activitatea
lansarea de carte şl recita FAPTA. în cadrul adunării organizaţiilor comuniste alese dintre toţi muncito exploataţi în mod sălba lor „în rânţlul - societăţii
lul de poezie din lirica de- generale a membrilor Coo locale. Cauzele acestui fapt rii, tineretul şi şomerii tic. Organizaţi-vă în parti tineretului din Aninoasa
dientă Zilei femeii. perativei agricole de pro sînt şi starea socială spe minelor, pentru conduce au contribuit la propaga
ducţie din Ciula Mare s-a dul comunist, în Uniunea
• ROGATA „RECOLTA“ hotărît înfiinţarea unei noi cifică tineretului minier şi rea ideilor comuniste", ce-
DE MIEI. în turmele de ol livezi, în caro scop fie lipsa de organizare a şco rînd.să se ia măsuri dras
ale C.A.P. Unirea, pe care care cooperator va trebui lilor din regiune, şcolile MĂRTURII GRĂITOARE
io are în grijă ciobanul Au să planteze cinci puiefi. Ini stau prost din punct de tice împotriva lor. De a-
rel Stărp şl familia sa, s-au ţiativa începe să prindă con semehea, tînărul învăţător
înregistrat pînă acum peste tur. Intr-un teren situat vedere material. Propu de la şcoala din localita
250 de fătărl. Ciobanul — între Ciula Mare şi Ciula nem ca şcolile să fie între rea luptelor voastre. Lup Tineretului Comunist, în
caro lucrează de M ani ia Mică se lucrează la săparea tea Lunca Cernii a fost
unitatea agricolă respectiva gropilor, în fiecare zi luînd ţinute de societăţile minie taţi contra raţionalizării sindicatele unitare", erau cercetat de către organele
— ne-a spus că se vor ob parte la muncă un maro re, iar statul să urmăreas capitaliste, contra exploa chemările prin care tine de siguranţă pentru faptul
ţine peste 500 miei. In acest număr de cooperatori. că pe toţi profesorii. Aşa tării sălbatice. Luptaţi rii de pe aceste străbune
scop, atît ei cît şl ceilalţi s-ar evita ca la şcolile de pentru d e s f i i n ţ a r e a că, „desfăşoară o activita
membri ai familiei — I.u- meleaguri se alăturau ma te de educaţie revoluţio
creţia, Ioan şi Nicolae — m m m la societăţile miniere, co muncii copiilor mai mici selor muncitoare. Ca ur nară comunistă" în rîndul
acordă maximă atenţie des piii să nu mai ajungă a de 1G ani I Porniţi lupta mare, în anul 1933, 40 de
făşurării în cele mni bune s'triga: „Nu. ne trebuie imediată pentru punerea tineri din Aninoasa au cercetaşilor.
condiţii a fătărllor. Aceste eîteva mărturii
rege ! în libertate a celor ares părăsit cercetăsia şi s-au dovedesc că pe aceste me
Nenumărate manifeste taţi, contra evacuărilor din înscris în Uniunea Tine leaguri tînăra generaţie a
ale comitetelor, regionale locuinţe, pentru răsturna retului Comunist. „In a- luptat consecvent, alături
ale partidului comunist şi rea dictaturii fasciste, ceastă organizaţie educaţia de masele muncitoare, sub
TN ZIARUL DE AZI; ale tineretului comunist pentru guvern muncito- tinerilor se face de către conducerea partidului co
chemau la luptă împotriva resc-ţărănesc I"; Erau che conducătorii muncitorimii munist, pentru înlăturarea
exploatării capitaliste, a mările la luptă ale mun
■ Timpul continuărilor, timpul altor incepuiuri B sau preşedinţii secţiilor de orîriduirii capitaliste, pen
politicii de fascizare. Adu citorilor şi tineretului hu partid, precum 'şi de per tru dezvoltarea progresis
in invă)ămîntul agrozootehnic de masă B Familia - ca. li cdorean.
cerea şi. proclamarea lui soane desemnate pentru tă a ţării.
dru de manifestare a unor înalte responsabilităţi sociale. Carol al II-lca ca rege al Prin zeci de manifeste educarea tineretului...“, pre
României cu ajutorul di ale partidului comunist era ciza o notă informativă. s . Prof. ION FRATILA