Page 9 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 9
Asigurarea egalităţii în drepturi a tuturor
Oamenii muncii care trăiesc înfră lor oamenilor muncii de naţionalitate
ţiţi în muncă şi idealuri pe străvechile maghiară şi germană.
meleaguri hunedorene — români, ma Ei îşi exprimă totala lor aprobare şi
CIlMimiHW ÜUDETtftM HUñIEDOflRft flivp.c ghiari, germani şi de alte naţionalităţi adeziune Ia tezele şi ideile de inestima
bilă valoare exprimate, pătrunse de înalt
— au primit cu legitimă mîndrie patrio
C O M S H I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tică, revoluţionară cuvîntarea rostită de spirit patriotic, revoluţionar şi se anga
jează să înfăptuiască neabătut, împreu
secretarul general al partidului, preşe nă cu întregul popor, politica internă şi
dintele Republicii. tovarăşul Nicolae internaţională a partidului şi statului
Ceauşcscu, la şedinţa comună a consilii nostru.
Anul XXXIX, nr. 9 111 MIERCURI,, 4 MARTIE 1987 4 pagini - 50 bani
. . . . . . . .
ÎMPREUNĂ MUNCIM Şl NE BUCURĂM DE CUCERIRILE
PLENARA COMITETULUI JUDETI SOCIALISMULUI .
Sint miner de peste 20 de Muncim pentru noi, pentru insemnălale cuprinse in a-
OE PARTID, COMUNĂ CU ACTIVUL ani. Am lucrat numai la mi României, ne clădim prezen cest document do Importan
şi
independenţa
libertatea
ţă majoră. Şi eu, la fel ca
na din Certej. De fapt, aici
m-am calificat miner, om în tul şl asigurăm viitorul pe toţi oamenii muncii din ju
INDUSTRIE SI CONSILIUL JUDEŢEAN văţat să lucrez tot mai bi care-l dorim, minunat jalo ţară - români, maghiari;
deţul nostru, din întreaga
nat de directivele Congre
ne, am urcat categorie cu
categorie pină la titlul de sului al Xlll-lea al partidu germani sau de alte naţio
AL OAMENILOR MUNCII muncitor specialist şi şef de lui. Am citit cu deosebită a- nalităţi,. imi exprim cu tărie
ataşamentul deplin la Idei
brigadă. Aid m-am realizat
ca om. Şi mă mîndresc cu tenjie şi emoţie cuvîntarea le de mare forţă izvorite
asia. Munca in subteran nu secretarului general al parti din această magistrală cu-
Ieri a avut loc, la De ilului, tovarăşul Nicolae eficienţei şi progresului. este uşoară. Dar nu ml se dului, tovarăşul Nicolae vîntare, la înţeleaptă politică
va, plenara Comitetului Ceauşcscu, rostită la şe S-a relevat că problemele pare deloc grea cind mă Ceauşescu, la şedinţa comu a partidului nostru, care a
judeţean de partid, comu dinţa Comitetului Politic din rapoartele examinate g'mdesc ce valoare au pen nă a consiliilor oamenilor rezolvat pentru totdeauna
nă cu activul din indus Executiv al C.C. al P.C.R. şi aprobate în şedinţa Co tru economia naţională mi- muncii de naţionalitate ma problema naţională in Romă-
trie şi Consiliul judeţean din 20 februarie a.c., pen mitetului Politic Executiv nereurile pe care noi le ex ghiară şi germană şi am pu FERENCZ MARTON,
al oamenilor muncii. Au tru îndeplinirea în bune al C.C. al P.C.R., conside tragem, ce importanţă au tut să mă conving încă o miner specialist,
participat membrii şi condiţii a planului pe a- raţiile pozitive şi observa ele pentru dezvoltarea pa dată de justeţea şi clarvi şef de brigadă,
membrii supleanţi ai Co ccst an, în lumina liotă- ţiile critico formulate de to triei, pentru făurirea socia ziunea politicii partidului şi Mina Coranda-Certej
mitetului judeţean de rîrilor Congresului al XIII- varăşul Nicolae Ceauşcscu lismului multilateral dezvol statului nostru, să ader cu
partid, membrii Consiliu Ica al partidului; în legătură cu realizarea tat pe întreg cuprinsul ţării. tot sufletul la tezele de mare (Continuare în pag. a 3-o)
lui judeţean al oamenilor — Angajamentele orga planului în anul 198G la
muncii din industrie, con nizaţiei judeţene de partid principalii indicatori — TOATE ÎNFĂPTUIRILE SINT RODUL MUNCII NOASTRE ÎNFRĂŢITE
strucţii, transporturi, cir Hunedoara asumate în în dc marc însemnătate pen
culaţia mărfurilor şi fi trecerea socialistă pe anul tru ridicarea pe un plan In magistrala cuvîntare lără deosebire de naţionali lui, al secretarului său ge
nanţe, membrii Consiliu 1987 în industrie, construc superior a activităţii de rostită de secretarul gene tate. Acesta este un adevăr neral, tovarăşul Nicolae
lui judeţean de control ţii, transporturi, circulaţia conducere, organizare şi ral al partidului nostru, pre de netăgăduit, o realitate Ceauşescu, sintem părtaşi
muncitoresc, al activităţii mărfurilor, finanţe şi agri desfăşurare a producţiei şedintele României socialiste, vie a vieţii noastre. la toate împlinirile de pe
economice şi sociale, pri cultură. în toate domeniile econo tovarăşul Nicolae Ceauşescu, harta României socialiste.
mii secretari şi secretarii Pe marginea materiale miei naţionale — se regă in cadrul şedinţei comune Şi noi, ca cetăţeni români Ele sint rodul muncii noas
cu probleme economice ai lor prezentate au luat cu- sesc şi în munca organe a consiliilor oamenilor mun de naţionalitate germană tre înfrăţite, ele dau contu
comitetelor municipale şi vîntul tovarăşii : Dan Otto lor şi organizaţiilor de din judeţul Hunedoara ne rul chipului ■nou de astăzi
orăşeneşti de partid, apa Surulescu, Sabin Faur, partid, consiliilor oameni cii de naţionalitate maghia simţim puternic angajaţi în al patriei.
ratul Comitetului jude Constantin Maracu, Gheor- lor muncii din întreprin ră şi germană este reafir efortul comun de înflorire
ţean de partid, secretarii ghe Resiga, Aurel Lăpuş- derile .judeţului nostru. mat fundamentul solid, de a scumpei noastre patrii, in IULIU HANKE,
comitetelor de partid, pre că, Alexandru Ciorogar, Ca urmare, plenara şi-a nezdruncinat, profund demo climatul de muncă avintată, vicepreşedinte al
şedinţii consiliilor oameni Ieronim Rusan, Rodica asumat răspunderea dez cratic şi umanist ai soluţio alături de toţi cetăţenii pa U.J.COOP Hunedoara-Deva,
lor muncii, directori, pre Giurca, Ionel Hodorog, Ar- baterii într-un profund nării definitive a problemei triei - români, maghiari secretar al Consiliului
şedinţi ai comitetelor de tur Dărîngă. spirit analitic, revoluţio naţionale în România. S-a şi de aile naţionali judeţean al oamenilor muncii
sindicat şi secretari ai or nar, a modului în care asigurat astfel deplina ega tăţi. Cu toţii, umăr la u- de naţionalitate germană
ganizaţiilor U.T.C. din Participanţii la dezba s-a acţionat în anul 1986 măr, inimă lingă inimă,
unităţi economice, condu teri, ca şi raportul înscris pentru îndeplinirea pre litate in drepturi a tuturor
cători ai instituţiilor ju la punctul al doilea al or vederilor planului naţio fiilor şi fiicelor României, strins uniţi in jurul partidu- (Continuare în pag. a 3-a)
deţene. dinii de zi, prezentat de nal unic, pentru materiali ta BfiBzsa aga» tssssa casssa «sara acara tersaa «ansa mama ehbesh saano «a» bcw *bwh «ara« sbm btosb wa «r
tovarăşul Radu Bălan,
La lucrările plenarei a prim-secretar al Comite zarea programelor privind
participat tovarăşul Ştefan tului judeţean Hunedoara utilizarea capacităţilor de
Andrei, membru supleant al P.C.R., au dat o înaltă producţie, a maşinilor, u- Prin combaterea eroziunii soiului se asigură
al Comitetului Politic Exe apreciere tezelor şi orien tilajelor şi instalaţiilor din
cutiv, secretar al C.C. al tărilor de inestimabilă va dotarea unităţilor, organi
P.C.R. zarea şi modernizarea pro creşterea potenţialului productiv al pămintului
loare teoretică şi practică
Plenara a adoptat la or- din magistrala cuvîntare ceselor de producţie, . re^
dinea de zi : rostită de tovarăşul Nicolae ducerea consumurilor de Iniţiat de secretarul ge eultură. Această sarcină nale. Iată de ce este nece
s — Prezentarea rapoarte- Ceauşescu la şedinţa Co materii prime şi materia neral al partidului, tovară sc pune cu acuitate şi în sar ca. începind din aceas
lor-sinteză, dezbătute şi a- mitetului Politic Executiv le, combustibil şi energie, şul Nicolae Ceauşescu, judeţul nostru. Necesitatea tă primăvară, să fie acor
probatc de Comitetul Po al C.C. al P.C.R. din 20 creşterea productivităţii, Programul de generalizare generalizării metodelor de dată atenţie deosebită ge
litic Executiv al C.C. al a măsurilor antierozio- lucru pe terenurile în pan neralizării experienţei din
februarie a.c., grijii per calităţii şi eficienţei eco
P.C.R. în şedinţa din 20 manente şi strădaniilor ne nomice, stabilirii de mă nale, după experienţa tă este reliefată eu putere perimetrul etalon.
februarie a.c. ; S.C.C.C.E.S. Perieni, este de experienţa dobîndită în Din analizele efectuate la
obosite ale secretarului suri corespunzătoare vi- menit să asigure punerea perimetrul etalon Marti-
— Raportul privind sar zînd îmbunătăţirea acti faţa locului, s-a desprins
general al partidului pen tot mai deplină în valoa neşti — Jeledinţi — Dine, faptul că, prin măsuri sim
cinile ce revin Comitetu tru continua dezvoltare a vităţii în toate aceste do re a terenurilor situate în
lui judeţean, organelor şi ple şi deloc costisitoare, cu
patriei, pentru aşezarea menii şi realizarea ritmi pantă, să contribuie la posibilităţi locale se pot
organizaţiilor de partid, întregii activităţi economi- că a planului. sporirea producţiei agricole Pentru obţinerea efectua o serie de lucrări
din cuvîntarea secretaru co-sociale pe bazele unei şi eficienţei întregii activi unor recolte sporite cu implicaţii favorabile a-
lui general al parti- calităţi noi, superioare, ale (Continuare in pag. a 2-a) tăţi desfăşurate în agri- pe toate terenurile supra producţiei. Intre a-
cestea amintim : curăţarea
terenurilor de arbori izolaţi,
unde producţia de cereale astuparea cu plugul a o-
Participare sporită la realizarea fondului a crescut de două-trei ori gaşelor de adîncime mică,
în ultimii ani de cind se
executarea unor drenuri,
aplică măsurile antierozio- desfiinţarea drumurilor inu
nale, recolta medie ajun-
de stat de produse agroalimentare gînd la 2 800—3 000 kg boa tile şi altele, care să aibă
be la hectar. drept scop organizarea de
Majoritatea locuitorilor conducerea şi autoaprovi- rit numărul de bovine, sesiuni ale consiliului tarlale mai mari cu latu
apţi de muncă din camu zionarea teritorială. Vaier popular această problemă De menţionat faptul că ra lungă pe direcţia curbei
ña Răchitova au un dublu Tăşală, secretarul comite ovine, porcine ş.a. atît în a fost adesea înscrisă pe eroziunea solului în acest de nivel.
statut din punct de ve tului comunal de partid, gospodăriile membrilor coo ordinea de zi, s-a analizat perimetru, care cuprinde In scopul aplicării cu
dere socio-profesional, fiind primarul Răchitovei, ne peratori, cit şi în cele ale periodic în adunările ge peste 2 100 ha, s-a redus în eficienţă a măsurilor an-
lucrători la mima Boiţa spunea : ţăranilor cu gospodării in nerale ale organizaţiilor cadrul limitei admisibile tierozionale, este necesar
şi ţărani, membri ai coo — Cetăţenii comunei dividuale. Ca urmare, în de bază, în adunări cetă (3—5 tone sol pe ha), iar ca toate terenurile situate
perativei agricole de pro noastre, îşi înţeleg meni cărcătura animalelor pe ţeneşti. Au fost alcătuite pe alte 3 200 ha terenuri în pantă dc 3—16 grade să
ducţie din Ciula Mare sau rea lor de oameni ce gospodărie a ajuns la a- colective ce s-au depla ce se lucrează pe curbe de fie lucrate numai pe curba
în gospodării individuale, sat pe Ia fiecare gospo nivel în alte unităţi s-a de nivel, în care scop este
în ambele ipostaze oame dărie, analizînd la faţa lo diminuat mult procesul de necesar ca şi unităţile
nii din cele şapte sate COMUNA RĂCHITOVA cului posibilităţile de a eroziune. Potrivit prevede S.M.A. să fie dotate cu
ale Răchitovei îşi fac da creşte animale ale fiecă rilor programului adoptat tractoare şi setul de ma-
toria, îşi împlinesc meni rei familii, subliniindu-se de plenara Consiliului ju şinh corespunzătoare unor
rea cu vrednicie, cu multă trăiesc în zona de deal proape 2,5 bovine, cinci necesitatea şi avantajele deţean al agriculturii, in astfel de lucrări. în sta
tragere de inimă. O do si de munte, îndatorirea ovine şi 1,5 porcine. ce le au cetăţenii ce con dustriei alimentare, silvi bilirea şi efectuarea corectă
vadă elocventă în acest lor patriotică de a creşte Rezultatele obţinute sînt tractează cu statul pro culturii şi gospodăririi a- a lucrărilor pe terenurile
sens este — cum relevă un număr tot mai mare rodul direct al strădanii duse agricole. Strădania pelor, în judeţul nostru în pantă, răspunderi deo
rezultatele recensăiraîn tu- de animale şi a livra la lor depuse de comitetul îndreptată în direcţia creş există mai muit de 55 000 sebite revin inginerilor şefi
lui din februarie a.c. — stat cantităţi tot mai mari comunal de partid, de terii numărului de ani ha, din care peste 20 000 din C.A.P., inginerilor şefi
sporirea numărului de a- de produse agricole pro consiliul popular. în cen male s-a împletit astfel în sectorul socialist, te ai C.U.A.S.C. şi şefilor for
nimale în gospodăriile venite din gospodăriile trul activităţii acestora a cu preocuparea pentru renuri situate în pantă pe maţiilor de mecanizare. In
populaţiei şi creşterea con populaţiei. stat şi stă în mod per sporirea participării comu care lucrările trebuie să cadrul tehnologiilor stabili
tinuă a participării acestui —• Ce relevă recensă manent înfăptuirea obiec nei la fondul de stat şi fie făcute pe direcţia te', prioritate se va acorda
sector la constituirea fon mântul din acest an ? tivelor înscrise în progra curbei de nivel. Din aces
— Atm înregistrat creş mul dezvoltării ecouomico- te suprafeţe însă, doar 30 Ing. DOREL MICU,
dului de stat de produse teri faţă de recensământul TRAIAN SONDOR S.C.P.P. Geoagiu
agricole şi la înfăptuirea precedent la toate cate sociale în profil teritorial, ia sută sînt lucrate în mod
în plenare ale comitetu
corespunzător, cu respec
programului privind auto- goriile de animale. A spo- lui comunal de partid, în (Continuare în pag. a 4-a) tarea regulilor antierozio- (Continuare în pag. a 4-a)