Page 10 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 10
Paq. 2
jjp.ÿ : DRUMUL SOCIALISM
PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID, COMUNĂ CU ACTIVUL
DIN INDUSTRIE $1 CONSILIUL JUDEŢEAN AL OAMENILOR MUNCU
(Urmare din pag. 1] nesc Călan, consiliile oa că multe unităţi au de scriu în parametrii calita muncii de 4,5 la sută faţă secţii, ateliere şi schim organizaţi
menilor muncii trebuie să păşit normele la combus tivi prevăzuţi în balanţe de anul precedent, mate buri, în unele sectoare c- consiliile
se implice mai responsa tibil, metal, energie, că şi norme, dar trebuie ară rializată într-un spor de cii din ur
bil în soluţionarea proble depăşirile la energie elec tat deschis — s-a accen 15 800 lei/om al muncii, xistînd disproporţii seri
Vorbitorii au subliniat melor care condiţionează trică înregistrate de C.S. tuat în plenară — că risi ceea ce a condus la creş oase de la un schimb la partimenti
că, în legătură cu apre folosirea capacităţilor de Hunedoara, C.S.V. Călan, pa, neglijenţa, lipsa exi terea producţiei marfă cu altul. Analiza factorilor tehnic al
cierile tovarăşului Nicolae producţie şi atingerea pa I.E. Deva sînt mai mari care determină îndeplini lor şi im
Ceauşescu, referitoare la rametrilor, să folosească decît cele din 1985. genţei şi a spiritului gos 2 miliarde lei, din care 78 rea indicatorului de pro tic special
realizarea în 198G a prin toate mijloacele muncii Şi depăşirile înregistra podăresc influenţează în la sută exclusiv pe seama ductivitate a muncii relevă urmărit ci
cipalilor indicatori tehni- politice pentru mobilizarea te în 1986 la combusti mare măsură asupra re creşterii productivităţii, o serie de deficienţe şi în drarea în
co-cconomici ai capacităţi colectivelor la realizarea bil convenţional se locali zultatelor în producţie, a- între unităţile cu rezulta activitatea organelor şi or täte, respe
lor puse în funcţiune — sarcinilor de plan. zează tot la unităţile amin supra indicatorilor eeono- te bune la acest indicator ganizaţiilor de partid, de
influenţaţi de faptul că nu tite, precum şi la I.L. De mico-financiari. se înscriu C.M. Deva, cu masă şi obşteşti, a condu contractu;
s-au luat măsurile nece Aşa cum sublinia tova va, I. M. Hunedoara şi în strînsă corelaţie cu un plus faţă de planul cerilor colective privind programei
sare pentru intrarea în răşul Nicolae Ceauşescu, I.F.E.T. Deva. Au fost de măsurile stabilite de Co- productivităţii muncii pe faze de e
producţie a tuturor obiec dezvoltarea intensivă a e- păşite cu mult normele mitetul Politic Executiv 1986 de 16 500 lei, I. M. crearea condiţiilor de va ultimă im
tivelor de investiţii plani conomiei naţionale, asigu specifice de consum la al C.C. al P.C.R. privind Hunedoara — cu 11 500 lorificare integrală a po muncitor
ficate, nu s-au atins la rarea unor ritmuri acce combustibil pentru ener reducerea consumurilor de lei, I.P.I.C.C.F. Deva —cu tenţialului tehnic, mate producţia,
termenele prevăzute para lerate ale producţiei, îm gie la I.E. Deva, pentru materii prime, materiale, 15 900 lei, întreprinderea rial şi uman, de aplicare lective de
bunătăţirea calităţii pro combustibil şi energie sînt perseverentă a programe
metrii proiectaţi, nu s-a laminate finite, oţel Mar şi sarcinile de încadrare de bere Haţeg — cu 56 400 C.S. Hune
acţionat cu toată fermita duselor impun folosirea tin şi electric, cocs meta în cheltuielile de produc lei, întreprinderea de con lor de modernizare şi or lan, U.l
tea pentru asigurarea şi integrală, la nivelul para lurgic la C.S. Hunedoara, ţie. Judeţul Hunedoara se fecţii Vulcan — cu 13 200 ganizare a proceselor de I.P.L. De
pregătirea forţei de mun metrilor nominali, a ma la energie electrică pen înscrie între judeţele care lei, „Vidra“ Orăştie — cu producţie, de creştere a le de trio
că, pentru încărcarea in şinilor, utilajelor şi insta tru consumul propriu teh au înregistrat în 1986 o 13 400 lei, precum şi altele. productivităţii. Se cere ac
tensivă a maşinilor şi a- laţiilor din industrie, con nologic la I.E. Deva, pen diminuare a fosturilor de Gu toate acestea, faptul ţionat cu mai multă răs Hunedoar
gregatelor — au existat strucţii şi transporturi ast tru laminate şi oţel elec producţie faţă de 1985 la că pe ansamblul judeţului pundere pentru aprovizio Vulcan şi
lipsuri şi neajunsuri şi în fel îneît importantele mij tric la C. S. Hunedoara, planul productivităţii mun narea tehnico-matcrială a Hunedoar;
întreprinderi din judeţul loace materiale investite precum şi consumul de cheltuielile totale, cu 46,3 cii pe anul trecut nu a fost unităţilor şi a locurilor de ia măsur
nostru. între cele 283 de în asigurarea lor să fie din cocs pentru fontă la com milioane lei, dar faţă de muncă, pentru selecţiona reducerea
capacităţi din diferite do plin valorificate. Situaţia binatele siderurgice din prevederile de plan înre realizat dovedeşte că rea, încadrarea şi pregăti cauzelor
menii, la nivelul econo indicatorilor de utilizare a judeţ. gistrează depăşiri atît la în unele unităţi eco abateri c
miei naţionale, care nu dotării tehnice relevă o Cei care au luat cuvîn cheltuielile totale cît şi la nomice nu s-au apli rea personalului în core mărească
şi-au realizat prevederile stare de lucruri necores tul, raportul prezentat în cele materiale. Negativ cat toate măsurile sta laţie cu complexitatea pro deplinirea
de plan pe 1986 ca urmare punzătoare şi în judeţul cadrul plenarei au subli este şi faptul că o serie bilite pentru realizarea ceselor de producţie, pen îmbunătă'
a neatingerii parametrilor nostru, determinată de niat că ncîncadrarea în de unităţi, intre care producţiei fizice, că au e- tru organizarea asistenţei
proiectaţi se numără şi u- creşterea timpului neutili normele stabilite de con F.P.R. Baru, I.FA. .„Vîs- xistat deficienţe în condu tehnice şi conducerea pro în aces'
nele capacităţi din indus sum se regăseşte atît în coza" Lupeni, I.M. Barza, cerea proceselor de pro ceselor de producţie, pen altfel în
tria hunedoreană, cum sînt zat pe maşini - unelte, calitatea slabă a unor ma întreprinderile de tricotaje ducţie, în folosirea la ca tru asigurarea condiţiilor prezentate
la întreprinderile miniere de înregistrarea unor terii prime — cărbune, şi de încălţăminte din Hu pacitate a dotării tehnice, sociale şi de lucru cores pune o m
Aninoasa, Vulcan, Barza, indici scăzuţi de folo nedoara, I.U.M. Petroşani în utilizarea potenţialului punzătoare în toate unită şi soluţie
oţelăria electrică nr. 2, la sire a timpului dis cocs, minereu —, cît şi în şi C.S. Hunedoara au în material şi uman, în intro ţile. de lucrur
ponibil de lucru la utila
funcţionarea
defectuoasă,
minorul de sîrmă nr. 3, sub capacitate, a unor a- registrat cheltuieli de pro ducerea rezultatelor cerce La şedinţa Comitetului p ~ rin
laminorul de semifabrica jele specifice ramurilor in gregate şi instalaţii de ba ducţie mai mari in anul tării ştiinţifice. Realizările Politic Executiv al C.C. al de ^ercet
te nr. 2 şi distileria de dustriale — cu deosebire ză din fluxurile producti 1986 decît în 1985. Ace pe ansamblul judeţului au P.C.R. din 20 februarie a.c., a compa
gudroane — de la C.S. Hu în energetică, siderurgie, eaşi situaţie necorespunză tovarăşul Nicolae Ceauşescu
chimie, industrie uşoară, ve, cum sînt morile de fost mult diminuate de opt lelierclor
nedoara —, puse în func cărbune, cuptoarele elec toare se menţine şi în pro unităţi — între care I. M. sublinia că sîntem într-un nităţi, a
ţiune de mai mulţi ani, şi altele. F a p t u l că trice şi furnalele, ca şi în fil teritorial. Cheltuielile Barza, F.P.R. Baru, Chi asemenea stadiu de dez cadrelor
bateriile de cocsificare nr. se realizează indici scă menţinerea în funcţiune ş suplimentare sînt conse mica Orăştie, I.I.C. Deva voltare a economici româ
1 şi 2, furnalele nr. 3 şi 4, zuţi de utilizare a maşini unor tehnologii şi utilaje cinţa nerealizării produc — la> care productivitatea neşti îneît problema cali Cu prh
benzile de aglomerare nr. lor şi utilajelor, — au a- cu un grad ridicat de u- ţiei fizice, depăşirii consu realizată a fost sub nive tăţii, a nivelului tehnic al de contra
1 şi 2 — de la C.S.V. Că- preciat în cuvîntul lor par murilor normate pe unita lul celei din 1985. Deşi în produselor, a aplicării cu marfă şi
lan, unele dezvoltări la ticipanţii la dezbateri — zură fizică şi morală. în tea de produs, neurmăririi anul 1986, faţă de anul ceririlor ştiinţei în toate tru invet
Ţesătoria de mătase Deva se datorează în bună mă acelaşi timp, asupra depă stricte a cheltuielilor pe precedent, indicele de în domeniile devine problema dresate d
şirii consumurilor au in
şi la întreprinderea de sură activităţii necores faze de fabricaţie, slabei deplinire a normelor a hotărîtoare pentru progre generaV
morărit şi panificaţie De punzătoare de reparaţii şi fluenţat şi slaba preocu gospodăriri a materiilor sul general al economiei, nistcrelor
pare a conducerilor între
va. întreţinere, deficienţelor în prinderilor pentru econo prime şi. materialelor, în crescut atît în industrie al patriei noastre. în spiri tor orgar
cît şi în construcţii, iar
Ncatingerea parametri programarea, execuţia şi misirea materiilor prime, registrării unui volum ma procentul de extindere a tul sarcinilor ce se pun în valabile
lor proiectaţi, folosirea recepţia lucrărilor, pre materialelor, combustibilu re de penalizări pentru ca acest domeniu, majoritatea ţile econ
sub capacitatea nominală cum şi slabei preocupări lui şi energiei, ncaplica- litate, neonorarea contrac acordului global la mun
întreprinderilor din judeţ
a maşinilor, agregatelor a conducerilor unor uni rea măsurilor de încadra telor, altor activităţi ne- citori a sporit cu 0,3 la au rezultate pozitive, con ţul nosti
şi instalaţiilor, alte defi tăţi pentru organizarea co re în normele stabilite, - economicoase, nefinalizării sută în industrie, nivelul caţiilor d
cienţe de ordin tehnic şi respunzătoare şi urmări tendinţa de a realiza pro programelor de organiza de îndeplinire a normelor cretizate prin depăşirea în aceas
organizatoric au făcut ca rea desfăşurării acestei ac ducţia planificată indife re .şi modernizare a pro de către personalul mun prevederilor de plan pri ducerile
numai în trimestrul IV 1986 tivităţi. rent cu ce consumuri şi ducţiei, folosirii incomple citor nu corespunde con vind ponderea produselor acţioneze
să nu se realizeze, la ni Avînd în vedere faptul te a potenţialului tehnic diţiilor existente, nu este de nivel tehnic şi calita tru conti
velul judeţului, o produc că buna întreţinere şi re cheltuieli, mentalitatea u- şi uman. în concordanţă cu impor tiv mondial în valoarea lă a prot
ţie marfă de 2 117 milioa parare a maşinilor, utilaje nor conducători de a ac Vorbind în spirit critic tantele sume investite pen “produselor de bază. între '-ficiarii
ţiona pe toate căile pentru
ne lei. lor şi instalaţiilor condi obţinerea de suplimentări şi autocritic participanţii tru dotarea întreprinderi unităţile cu realizări bune ■ crin
Faţă de această situaţie, ţionează desfăşurarea flu la repartiţii în loc să caute la dezbateri au subliniat lor. se înscriu C.M. Deva, I.M.
plenara a considerat ne entă a producţiei, implicit şi să găsească noi căi şi că această stare de lucruri Nereal ¡zarea normelor Hunedoara, I.F.E.T. Deva, c ¿rior,
cesar ca organele şi orga realizarea sarcinilor este modalităţi de reducere a negativă impune din par în minerit este generată „Marmura" Simeria, „Vi listele, c;
nizaţiile de partid, consi necesar ca organele colec Consumurilor .şi încadrarea tea organelor şi organiza de ponderea relativ mică dra" Orăştie, întreprinde pectele c
liile oamenilor muncii şi tive de conducere să acor ţiilor de partid, a consilii a producţiei de cărbune rile de tricotaje Hunedoara tală ofci
comitetele de sindicat din în cote. Depăşirea consu lor oamenilor muncii, a extrasă cu mijloace meca şi de confecţii Vulcan. toate or
întreprinderile miniere să de mai mare atenţie aces mului de energie şi com factorilor de conducere din nizate, de folosirea sub pa Raportat însă la exigen cît, pînă
tor probleme, să acţioneze
bustibil la C.S.V. Călan,
acţioneze neîntîrziat pen mai hotărît pentru res C.S. Hunedoara, I.E, De unităţi,a întregului perso rametri a complexelor me ţele dezvoltării intensive acţiunea
tru introducerea metodelor pectarea programelor de va, I.U.M. Petroşani, de nal muncitor, o mai mare canizate, combinelor de a- din această etapă, situaţia întregul
de extracţie prevăzute în indicatorilor de calitate nu
revizii şi reparaţii pentru cocs metalurgic la cele răspundere pentru folosi bataj şi de înaintare, do Plenar,
proiectele de execuţie, ex pregătirea din timp, sub două combinate siderurgi rea eficientă a mijloacelor frecventele defecţiuni sur poate mulţumi în totalita deţean c
ploatarea şi buna între toate aspectele, a lucrări ce este şi consecinţa defi materiale şi financiare, venite pe fluxurile de pro te. La o serie de produse cu activi
ţinere a complexelor me lor, să asigure exploatarea cienţelor privind organiza urmărirea încadrării stric ducţie, de întîrzierea în indicii de calitate nu au consiliul
canizate, combinelor de raţională a inventarului rea muncii, încadrarea în te în normele de consum, fost realizaţi în anul 1986, menilor
abataje şi de înaintare, tehnic, să repartizeze pe disciplina tehnologică şi urgentarea atingerii para introducerea unor metode iar altele, deşi au ponderea şi în tot
transportoarelor, a întregii metrilor proiectaţi' la noi de exploatare de mare
maşinile de mare comple de plan, repartizarea judi productivitate. Iri unele calităţii îndeplinită, nu critice f
dotări pentru plasarea co xitate şi productivitate per cioasă pe unităţi, secţii, le obiective, întreprinde sectoare ale siderurgiei ju sînt în totalitate compe cretarul
respunzătoare a locurilor sonal cu calificare cores sectoare şi locuri de mun rea de acţiuni ferme pen deţului, cu deosebire la titive, prezentînd parame
de muncă, întărirea ordi punzătoare. Cu precăde că a cotelor de consum şi tru devansarea înfăptuirii tri tehnico-funcţionali infe dulul în
nii şi disciplinei. La capa re este necesar să se ac urmărirea respectării lor prevederilor din progra furnalele şi cocseria de la riori normelor, pretenţiilor tă la şt
cităţile din siderurgie, cu ţioneze în aceste direcţii severe, recepţia, descărca mele de modernizare a C.S.V. Călan, productivită- beneficiarilor. Este vorba Politic I
deosebire de la C.S.V. Că- la unităţile miniere din rea, depozitarea, manipu producţiei. în acelaşi timp, ţile mici sînt consecinţa despre huila netă, dolomi P.C.R.
lan, se impune reactiva Valea Jiului, la termocen larea şi introducerea în organele financiare jude neatingerii parametrilor ta preparată, firele de vîs- a.c., a c
rea camerelor de cocsifi tralele Mintia şi Paroşeni, fabricaţie a materiilor pri ţene şi din cadrul unităţi proiectaţi, a indisciplinei coză şi altele, cauza defi tatea su
care care nu funcţionea la I.U.M. şi I.P.S.R.U.E.E.M. me şi materialelor, ca lor trebuie să acţioneze tehnologice şi de muncă, cienţelor calitative consti- eforturi!
ză la bateriile nr. 1 şi 2, Petroşani, la combinatele renţe în modul de gîndire mai hotărît, împreună cu a activităţii slabe de re tuind-o pe de o parte ne- eliminăr
respectarea riguroasă a re şi acţiune al unor cadre consiliile oamenilor mun vizii şi reparaţii. Deficien respectarea tehnologiilor ajunsuri
ţetelor de fabricaţie, pre siderurgice din Hunedoa de conducere. cii, pentru aplicarea tutu ţe de natură organizato de lucru, folosirea unor ma ganelor
ra şi Călan, la unităţile
venirea cauzelor care ge din industriile chimică şi Aşa cum a accentuat se ror măsurilor stabilite în rică, tehnică şi tehnologi terii prime şi materiale ne-
nerează opriri accidentale uşoară, în organizaţiile din cretarul general al parti vederea reducerii cheltu că au făcut să nu se rea partid, t
ale liniilor de aglomerare, dului, încadrarea în nor ielilor materiale, rentabili corcspunzătoare din punct asigurăr
transporturi şi construcţii. lizeze productivităţile pla de vedere calitativ, dar şi realizare
alimentarea furnalelor cu Plenara a apreciat că mele de consum trebuie să zării tuturor produselor şi nificate, normele de mun menţinerea în funcţiune a
materiile prime în struc observaţiile critice formu se situeze în centrul preo creşterii eficienţei econo-' că, nici la I.P.L. şi I. L. plan în
tura calitativă şi cantitati cupărilor de zi cu zi ale mice. Deva, Ţesătoria de măta unor metode învechite, u- ’nalt ni
vă prescrisă, organizarea late de secretarul general organelor şi organizaţiilor Ca urmare a măsurilor se Deva, întreprinderea zura pronunţată a unor eficienţi
judicioasă a evacuării şi al partidului privind în de partid, ale consiliilor întreprinse de organele şi de încălţăminte Hunedoa maşini şi utilaje, slaba pre rită, cre
gătire profesională a anu
turnării fontei, rezolvarea cadrarea în normele de oamenilor muncii, să con organizaţiile de partid, de ra, „Vidra“ Orăştie şi al răspund
urgentă a măsurilor sta consum se adresează deo stituie un obiectiv priori consiliile oamenilor mun tele. mitor categorii de perso lor din
bilite în sectorul energe potrivă şi colectivelor din tar al organizării şi con cii, a aplicării unor pre nal, neasigurarea celor maţ înfăptui
tic, ridicarea nivelului pre unităţile economice ale ju ducerii activităţii econo vederi ale programelor de Efecte negative asupra bune condiţii de desfăşu
gătirii profesionale, perfec deţului nostru, conduceri mice, în scopul valorifică organizare şi modernizare producţiei şi productivită rare a proceselor tehnolo biective
ţii muncii au avut şi fo
ţionarea actului conduce lor acestora, organelor şi rii superioare a tuturor va a producţiei, a extinderii losirea incompletă a tim gice. greşul £
prezentat
Raportul
în
rii. Organele şi organiza organizaţiilor de partid lorilor materiale introdu acordului global, reducerii pului de lucru, fluctuaţia cadrul plenarei şi partici dului,
multilat
ţiile de partid din aceste judeţean, municipale, oră- se în circuitul productiv. fluctuaţiei şi a timpului
unităţi cu mare pondere ţeneşti şi din întreprin Sînt, desigur greutăţi în de muncă neutilizat, şi în ridicată a forţei de mun panţii la dezbateri au a- noastre.
că, carenţe de ordine şi
In economia judeţului, co deri. Analiza realizării aprovizionarea tehnico-ma- judeţul Hunedoara, în a- preciat că răspunzătoare In în
mitetele municipale Petro normelor de consum pe terială, nu toate materiile nul 1986, s-a înregistrat o disciplină în producţie, de pentru această stare de lu plenare
şani şi Hunedoara, orăşe anul 1986 reliefează faptul prime şi materialele se îa~ creştere a productivităţii organizare a muncii pe cruri sînt atît organele şi varăşul