Page 13 - Drumul_socialismului_1987_03

Asigurarea egalităţii în drepturi a tuturor
t l S y cetăţenilor patriei - o politică profund

ştiinţifică, umanistă, confirmată de viaţă
S O C I A L I S M U L Umăr lîngă umăr, sîntem mai puternici

La mina Petrila, muncim toţii, intr-un consens de gin- in acest lei, intr-o deplină
OREAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. umăr lingă umăr, intr-o de­ duri şi idealuri, limba co­ unitate de angajare, de gin-
I. AL C O N S 1 1 1 U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N plină înţelegere şi intr-aju­ mună a muncii şi creaţiei duri şi sentimente, ne sim­
torare,
maghiari,
ţim mai puternici, mun-c-a ne
români,
socialiste, prin care ne fa­
germani. Ne bucurăm cu cem activitatea zi de zi mai este mai fructuoasă, viaţa
toţii, deopotrivă, de aceleaşi spornică, viaţa mai plină. mai îmbelşugată. In ultima
condiţii de lucru şi de trai Indicaţiile pe care le dă cu vreme, la mina Petrila au
Anul XXXIX, nr. 9 112 JOI, 5 MARTIE 1987 4 pagini - 50 bani şi acţionăm unitar pentru a diferite prilejuri minerilor to­ fost -adoptate o serie de mă­
ne realiza sarcinile de plan. varăşul Nicolae Ceauşescu, suri menite să determine
Eu am spus şi cu alte o- grija consecventă pe care o îmbunătăţirea activităţii de
extracţie şi de transport in
Finalizarea la termen a tuturor obiectivelor - cazii şi simţim permanent poartă acestui puternic de­ subteran, creşterea randa­
taşament muncitoresc, rev-o
acest lucru ş! anume că,
deşi sintem de naţionalităţi luţionar, familiilor noastre mentelor in abataje, uşura­
rea eforturilor fizice ale mi­
angajamentul de onoare al constructorilor deveni diferite, nimic nu ne împie­ ne îndreptăţesc pe toţi, in nerilor. Sintem cu toţii be­
diferent dacă ne numim Ion
dică să ne exprimăm l-a ma­
ximum potenţialul de anga­ J-ohan sau Janos, să-i pur neficiarii acestor avantaje,
jare in muncă şi de parti­ tăm recunoştinţă şi dragos care se regăsesc în sporu­
In aceste zile, construc­ bit pentru îndeplinirea Zona cea mai... fierbinte cipare la îndeplinirea pla­ le fierbinte conducătorulu rile constante ale producţiei
torii din Deva îşi desfăşoa­ planului, conform graficu­ la ora actuală pentru con­ nului, ca şi la obţinerea iubit, să ne angajăm cu for de cărbune. Pentru îndepli­
ră forţele şi îşi intensifică lui de predări. Dimpotrivă, structorii de la brigada nr. ciştigurilor, la încadrarea in fe unite, solidare, la mate nirea ritmică a sarcinilor de
eforturile la blocurile de el este mai pronunţat, 1 este cea de lîngă spita­ toate drepturile, alături de rializarea politicii partidulu
locuinţe şi la spaţiile co­ pentru că rezultatele se lul judeţean, respectiv a toţi ceilalţi oameni ai mun­ şi statului nostru, la înfăptui IOSIF KRAUSZ,
merciale cu termene apro­ măsoară, la sfîrşitul anu­ blocurilor Dl, D 2 şi D 3. cii de la mina noastră, din rea obiectivelor stabilite, a miner, şef de brigadă,
piate de predare. De alt­ lui, pe global activitate. Maistrul Ioan Nica, care întreaga ţară. sarcinilor de producţie. I.M. Petrila
fel, aşa cum am consta­ La blocurile 41 şi 42, conduce aceste lucrări, cu Sintem fiii aceleiaşi ţâri Şi pot spune cu sincerita­
tat în şantiere, se poate din zona Mărăşti-vest, co­ termene apropiate de pre­ — România — şi vorbim cu
ordonatori de lucrări sînt dare, ne-a spus ; te şi mulţumire că acţionind (Continuare in pag. a 3-a)
aprecia că există o bună
— Muncim în schimburi
preocupare din partea ca­ ing. Stelian Popescu şi prelungite, ne străduim să
drelor de conducere a trus­ maistrul Dumitru Hodi.ş. mărim ritmurile de execu­ Preţuiţi în egală măsură
tului şi brigăzilor, a lucră­ — Aici — arătau inter­ ţie, să ne organizăm mai
torilor pentru folosirea de­ locutorii — sînt în curs
bine activitatea, pentru a Am citit cu profundă e- ţenii patriei şi eu, ca cetă­ ţara noastră, pe cei care
fnaliza cit mai repede a- moţie cuvintarea tovarăşului ţean român de naţionalita­ sub pretextul grijii faţă de
pnrtamentele din zonă. în Nicolae Ceauşescu, secre­ te maghiară m-am bucurat naţionalităţile conlocuitoare
ITalm şi calitate îrs realizarea;; prezent dispunem de con­ tarul gen-eral al partidului, şi mă bucur in anii socia­ nu lac decit să se amestece
la şedinţa comună a consi­ lismului de dreptul la mun­
diţii optime pentru a creş­ nepermis in treburile noas­
te vitezele de avansare şi liilor oamenilor muncii de că, fa învătămînt, ştiinţă şl tre interne, încearcă să pu­
naţionalitate maghiară şi cultură, de retribuţie egală nă in umbră climatul nos­
a realiza productivităţi germană, cuvintare de o la muncă egală, intr-un cu-
plină a timpului de mun­ de finalizare ultimele lu­ sporite pe fiecare om al tru de muncă unită, să în­
că, aprovizionarea ritmi­ crări. Astăzi (23 februa­ muncii. La D 1, pe rol mare bogăţie de teze şi idei, vî-nl de condiţii de manifes­ tunece munca noastră co­
că cu materiale în vede­ rie — n.n.) încheiem mon­ sînt vopsitul (şef echi­ pătrunsă de o puternică în­ tare deplină a capacităţii mună.
rea creşterii productivită­ tarea obiectelor sanitare credere in forţa creatoa­ profesionale, a personalităţii Deplin conştient că ni­
re a oamenilor muncii fără
mele. Aceasta este o dovadă
ţii şi finalizării cit mai şi executăm ultimele re­ pă Iacob Gore), zugră- deosebire de naţionalitate, grăitoare că partidul şi sta­ meni nu poate atenta la
rapide a obiectivelor de tuşuri necesare cu o parte vitul (Carolina Anghcla- in unitatea de gind şi de cuceririle revoluţionare alo
investiţu. dintre oamenii din echipe­ che) şi montatul pliatelor faptă, a întregului nostru tul nostru, preşedintele Ro­ României socialiste, imi ex­
mâniei,
Nicolae
tovarăşul
Cîteva detalii despre ac­ le lui Victor Rusu (zu­ (Alexandru Ghiţescu). La Ceauşescu, asigură egalita­ prim adeziunea deplină faţă
tivitatea brigăzii de con­ gravi). Gheorghe Iancu D 2 se lucrează la turnat popor, în prietenia şi colabo­ tea in drepturi a tuturor ce­ de politica ştiinţifică, uma­
rarea dintre toate popoare­
strucţii nr. 1, condusă de (zidari), Dumitru Constan­ şape, la tencuieli interioa­ le lumii. tăţenilor patriei, că indiie- nistă a partidului şi statu­
ing. Mlrcea Chirilă. în tin (mozaicari) şi Ioan Ilea re şi la montatul tîmplă- rent de ce naţionalitate sint, lui nostru, hotărirea de a
cursul acestui an, brigada (tîmpluri). S-au realizat, riei. Oamenii sînt harnici Sint medic pediatru şi toţi cei care pun din suflet milita fără odihnă pentru
despre care vorbim tre­ zicem noi, apartamente şi conştiincioşi. Au înţeles prin însăşi menirea noastră, strădanie pentru dezvoltarea transpunerea in viaţă a ge­
buie să realizeze un vo­ frumoase, de calitate. Mîi- că este nevoie să se mobi­ n-oi, medicii, sintem de drept
ne (marţi, 24 februarie şi înflorirea patriei in care neroaselor îndemnuri ale
lum sporit de lucrări, com­ a.c.), comisia de recepţie lizeze mai mult pentru a apărători ai vieţii, avem trăiesc sint preţuiţi in egală iubitului nostru conducător,
parativ cu 1986. Practic, se va pronunţa şi asupra recupera restanţele dato­ nobila misiune de a veghea măsură. tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
centrul de greutate al ac­ scărilor B (blocul 41), C rate iernii aspre, care ne-a in permanenţă la sănătatea Imi fac o datorie de con­
pentru ca ţara să urce pe
tivităţii s-a mutat în Va­ şi D (blocul 42). îngreunat munca şi a pre­ oamenilor, a tinerelor vlăs­ noi trepte de civilizaţie, de
ştiinţă condamnind cu fermi­
lea Jiului, la Uricani, un­ — Iar în continuare... da în cel mai scurt timp tare ale ţării, de a contri­ tate pe cei care încearcă să
de constructorii deveni au bui prin priceperea şi dărui­ progres multilateral.
— Trecem la executarea locuinţele planificate. denigreze şi să calomnieze
de ridicat 410 apartamen­ faţadelor neterminate, la rea noastră la traducerea ENYEDI IULIU,
te. Aceasta nu înseamnă LIVIU BRAICA in viaţă a politicii demogra­ modul in care a lost rezol­ medic principal pediatru,
celelalte lucrări de siste­ vată problema naţională in
însă că în municipiul re­ matizare. De asemenea, fice a partidului şi statului Dispensarul I comasat Deva
şedinţă de judeţ, unde sînt vom grăbi ritmurile la nostru. Alături de toţi oa­
planificate a se construi spaţiile comerciale de la (Continuare in pag. a 4-a} menii muncii, de toţi cetă­
220 de apartamente, pro­ parterul blocurilor, în sco­ Sporirea producţiei de furaje-
ducţia „merge" mai domol; pul predării lor ia terme­
interesul brigăzii nu a slă- nul stabilit.
factor hotărifor în realizarea
gospodari, cetăţenii comu­ prevederilor de plan
nei Blăjeul participă in fie­
care an cu însemnate can­
tităţi de lapte şl carne la Colectivul de muncă al bine în valoare potenţia­
fondul de stat şl Ia cel do Asociaţiei economice in- lul productiv al animale­
autoaproviziouare teritoria­
H DECADA HĂRNICIEI. lă. De aici au fost livraţi, tcrcooperatistc Peşteana lor — aşa cum remarca di­
I.a întreprinderea do con­ de curînd, 106 hi lapte, can­ şi-a depăşit în anul trecut rectorul complexului, Mir-
fecţii Vulcan, Fabrica de titatea predată la fondul efectivul total de bovine
încălţăminte şi întreprinde­ do stat de la începutul anu­ cea Surmei — esenţial
rea de tricotaje tip lină lui rldicindu-sc, astfel, la planificat, precum şi li­ este să se asigure o bună
Hunedoara a fost declanşa­ 350 hi. Printre cetăţenii care vrările la lapte şi carne. hrănire şi îngrijire a tine­
tă, la începutul acestei săp- au predat cantităţi mai
tâmini, „decada hărniciei“. mari se numără Ioan Savu, Suportul temeinic al aces­ retului destinat reproduc­
In cadrul acesteia sînt or­ Rusan Jurca, Nlcolae Ln- tor rezultate îl reprezintă ţiei şi vacilor cu lapte. în
ganizate acţiuni în sprijinul zar. Sofia Ştefan, Gheorghe climatul de ordine şi dis­ acest sens, pledînd cu ar­
producţiei, în lumina orien­ Simedrea ş.a. ciplină în care acţionează
tărilor şi exigenţelor for­ gumente convingătoare
mulate do secretarul gene­ ■ RECITAL DE POEZIE. toţi lucrătorii unităţii, cit pentru „reabilitarea" creş­
ral al partidului ia şedin­ La Căminul cultural Clneiş- şi măsurile hotărîte între- terii animalelor din rasa
ţele Comitetului Politic E- Corna a avut Ioc o caldă
9 xecutiv al C. C. al P.C.R. întîlnlre a locuitorilor co­
din ianuarie şi februarie.
I munei cu poetul Eugen Evu,
9 » saptamina recupe­ prezentat do prof. Ana Ma- A.E.I. PEŞTEANA
ria Mărllă de Ia Biblioteca
rării Şl RECONDIŢIO NA­
I judeţeană. In continuare,
RII. Din iniţiativa comisiei Zolca Stan şi Ion Mermo-
© de femei de la Preparaţla zan, recitatori în cadrul Ca­ prinse pentru asigurarea Pintzgau, care valorifică
cărbunelui Lupeni, perioada
I 1—7 martie a fost declara­ isei de cultură Hunedoara, unei baze furajere echili­ în mod eficient condiţiile
au prezentat poezii dedica­
9 tă „săptămîna recuperării şl te apropiatei zile a femeii. brate şi îndestulătoare can­ specifice zonei, directorul
I recondlţionăril materialelor titativ şi calitativ. în ase­ complexului susţinea ideea
s
Perso­
l o
l l e
“ ,
f o
l b
CĂUTARE.
CĂUTĂRI,
B
O r o nalul muncitor feminin din După două luni de activi­ menea condiţii apare ex­ de a se crea aici şi o fer­
I această unitate onorează cu tate trecute din anul 1987, plicabil faptul că asocia­ mă pentru creşterea vaci­
răspundere săptămîna vred­ colectivul unităţii de patise­ ţia s-a situat constant pe
© lor din clasa elită.
niciei şl a bunei gospodă­ rie „Cuptorul de aur“ al
I riri. I.C.S.A.P. Hunedoara se pre­ locuri de frunte în între­ în vederea asigurării fu­
9 zintă cu o depăşire a pla­ cerea pentru realizarea rajelor, complexul are de
Bl MANIFESTARE CU CAR­ prevederilor din programul
nului de desfacere de 47 000
TEA. La căminul cultural lei. Nu-i puţin pentru o u- gospodărit o suprafaţă dc
din Băiţa a avut loc o in­ judeţean de dezvoltare a 405 ha. Dacă în nnui tre­
teresantă manifestare cu nitate care desface produ­ zootehnici, că pentru nu­ cut s-au obţinut cîte 3800
cartea pe tema „Ecoul răs­ se de 2—3 lei bucata. Colec­ meroase exemplare de vaci
coalei din 1907 în literatura tivul de aici, condus de E- unităţi nutritive la hectar,
română“. Despre ecoul răs­ lena Tecar, caută mereu noi şi juninei crescute în com­ în acest an s-au stabilit
coalei de acum 80 de ani modalităţi de a veni în în- plex s-au obţinut premii măsuri pentru a ridica
şi oglindirea sa în litera­ tîmpinarea consumatorilor. la expoziţia agrozootehni­
tură au vorbit profesorii In consecinţă, unitatea se producţia la cel puţin 5500
Domnica Polac şi Penelopa face tot mai mult căutată. că judeţeană „Bălţata ro­ unităţi nutritive la hectar.
Hnne.ş. în continuare, a fost mânească", iar 180 vaci Accentul principal în asi­
prezentat de către elevi un sînt cuprinse în registrul
montaj literar. gurarea bazei furajere este
Termocentrala Mintia. Şe ful de formaţie reparaţii de dc control republican, că
Ia A.C.M.R.U.E. Deva, Ioan Costa, împreuna cu lăcătuşul
EH PARTICIPARE I.A AU­ de aici se livrează repro­ NICOLAE TIRCOB
Eugen Lipitor şl sudorul Glie orghe Lăpugean pregătesc
TO APROVIZIONARE. Buni pentru montare rotorul pen tru ventilatorul de gaze arse. ducători valoroşi 'din rasa
Foto N. GHEQRGHIU Pintzgau.
— o — » — * — «--------------e> -
Pentru a pune cit mai (Continuare în pag. a 3-a}