Page 11 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 11
ILUl NR. 9 m • MIERCURI, 4 MARTI* 1987 Pag. 3
In întîmplnarea aniversării U.T.C. S-A ÎNCHEIAT „Luna cărţii la sate“
Iniţiative şi acţiuni economice viguroase rile noastre rurale au cu Evu, şi cu creaţia lor, s-a medalioane, urmate de
Timp de o lună, aşeză
desfăşurat în atmosfera de
concursuri cu tema „Petre
noscut atmosfera caldă, caldă comuniune sufle Ispirescu — centenar". La
Uricani. întrebăm pe se tului, condus de minerul aceea, întreaga masă de sărbătorească a tradiţio tească, iar spectacolul an Ilărău şi Rapoltu Mare
cretarul comitetului oră Dumitru Somodi, format tineri din oraş este antre nalei manifestări educati samblului de cîntece şi au avut loc medalioanele
şenesc al U.T.C., Constan din 13 tineri, întx-e care nată într-o amplă activi ve „Luna cărţii la sate". dansuri al Căminului cul „Prezenţe feminine în
i de partid şi Ediţia a XXVII-a a apre tural din Geoagiu a în lupta pentru libertate, in
amenilor mun- tin Robu, cum întîmpină Constantin Munteanu, Con tate de muncă patriotică, ciatei sărbători a cărţii cheiat entuziast manifesta dependenţă şi cuceriri
ăţi, cit şi com- tinerii oraşului aniversarea stantin Vechiu, Ion Pricop, atît în sprijinul producţiei,
a 65 de ani de la făurirea Viorel Veriu, Dan Orban, cît şi pentru colectarea şi-a dedicat manifestările rea. Expoziţia de carte democratice", iar la Mărti-
? de control Uniunii Tineretului Comu unui volum sporit de ma unor evenimente politice dedicată independenţei do neşti — seara literară cu
îlităţii produse- nist. teriale recuperabile. Ne-am şi istorice de rezonanţă stat a României ca şi stan tema „Independenţa —
ccţia judeţeană — Ca să fiu mai concret, propus, de pildă, ca în a- din viaţa patriei: 25 de dul de carte cu vînzare ideal milenar al poporului
ate care nu au organizaţia noastră orăşe ceastă perioadă să colec ani de la încheierea coo au împlinit cu succes ma român". Manifestările au
severitate înca- nească s-a angajat ca în tăm peste 12 000 kg me perativizării agriculturii. nifestarea. „Luna cărţii la fost realizate cu aportul
acest an să realizeze un tale feroase şi neferoase, 65 de ani de la crearea sate" s-a încheiat prin profesorilor şi bibliote
ormelc de cali-
volum de lucrări de mun să recuperăm piese de U.T.C., opt decenii de la manifestări de suflet şi la carelor Mihaela Tarnov-
area condiţiilor că patriotică în valoare schimb în valoare de 9 200 răscoala din 1907, 550 de Pui, Bretea Română, Ba-
înfăptuirea de 200 000 lei. Pînă în pre lei. ani de la răscoala ţără ru, Şoimuş, Zam, Baia de schi, Mya Goschler. Ana
de control pe zent, prin efortul tuturor — Relevaţi tovarăşe se nească de la Bobîlna, 110 Criş, Rapoltu Mare, Hă- Papa, Olivia Motolcl. Ro-
•cuţie şi, nu în organizaţiilor noastre, am cretar, şi cîţiva tineri ca ani de la Proclamarea în rău şi Mărtine.şti. Întîlni- dica Radu, Dorina Coinan,
îuliana Gaşpar. Maria Pîr-
mţă, personalul realizat lucrări în valoare re participă mai activ la dependenţei de stat a- rea iubitorilor cărţii din vuceanu într-o atmosferă
îrc realizează de 147 508 lei, reprezentînd acţiunile despre care ne- României. Pui cu scriitorul Gligor înălţătoare s-a încheiat
aproape 74 la sută din an închiderea fostivă a linşa şi cu recenta sa lu
Organele co- gajamentul anual. Mai a- aţi vorbit. M crare „Cartea Mureşului" „Luna cărţii la sate" la
onducere de la — De fapt avem de evi „Lunii cărţii la sate a Baia de Criş. Tema ma
daug faptul că pînă la 20 avut loc, dumi nică, , la Ca s-a transformat într-un
tara, C.S.V. Ca martie organizaţia orăşe denţiat organizaţii întregi, minul cultural din Să! cald dialog, iar acţiunea nifestării — „Flacăra ne
l-a su
vi. R. Crişcior, nească îşi va îndeplini in Petru Bocan, Gheorghe Cu- între car locuri fruntaşe de Sus. Deschisă şi con complexă de la Bretea stinsă a patriotismului" a
e
întreprinderi- tegral angajamentul econo cu, Nicolae Dobre şi alţii. ocupă organizaţiile 1 D dusă de prof. Valeria Sto- Română s-a desfăşurat fost întreţinută cu căldură
(secretar Dumitru Ivano-
de recitalul „Din versurile
ije Petroşani şi mic pe anul 1987. — Iniţiativa este, evident, vici), 6 B (secretar Ioan ia.n, directorul Bibliotecii intr-o plăcută ambianţă. poeţilor hunedoreni" —
de confecţii îl întrebăm pe tovară frumoasă, lăudabilă, mai Nicodin), 1 A (secretar judeţene, sărbătoarea a Aici s-au deschis „Zilele „Statornicie" de Neculai
le încălţăminte şul Cornel Braia, secreta ales că vizează nemijlocit Mitică Mîndru), 3 C (se beneficiat de simpozionul cărţii pentru femei", iar Chiriea, în interpretarea
membri ai cenaclului „Rit
sînt datoare să rul comitetului U.T.C. din una din sarcinile economi cretar Rclu Fînaru), 5 B „Cucerirea independenţei muri" Deva, Letiţia Gavri- grupului dc recitatori de
ferme pentru întreprinderea minieră : ce de actualitate, anume (secretar Puiu Budaşcă), de stat a României — în lă, Dumitru Tuhuţ .şi An la cooperativa „Moţul",
cununare a năzuinţelor şi
i eliminarea — Efectiv, ce s-a între creşterea producţiei de precum şi unii tineri, în luptelor milenare ale po drei Caucar au citit din pregătit de prof. LiviU
re generează prins la mina Uricani ? cărbune. Dar, numai cu tre care Constantin Lega, creaţiile lor dedicate săr Lucaciu. Pretutindeni în
această iniţiativă nu se
tative, să ur- — în sectorul III al mi poate asigura îndeplinirea Simona Voicu, Ioana Stoi porului nostru" — la rea bătorii de la 8 Martie. cheierea „Lunii cărţii la
iai exigent în- nei am organizat acţiunea şi mulţi anii. lizarea căruia nu con Un moment muzical inspi sate" s-a transformat în
„Schimbul tineretului". Mai planului economic al orga tribuit profesorii Ioan
jrogramelor de exact, în brigada mineru nizaţiei orăşeneşti, tovară MARIANA DUMBRAVA, Sicoe, Adela Herban şi rat a susţinut Emanoil manifestări ale dragostei
: a calităţii, şe C. Robu. Constantin. „Dialogul des faţă de neam şi ţară,
lui Traian Motoc, dintr-un şef de sector Maria Ştefănescu. întîlni- faţă de partid şi de con
lomeniu, ca de abataj frontal, am alcă — Nici nu ne rezumăm Ia Comitetul judeţean rea cu poeţii hunedoreni pre tinerele" de la Baru
ate problemele tuit un schimb al tinere- la o singură acţiune. De al U.T.C. Neculai Chiriea şi Eugen a fost întregit cu secvenţe ducătorul patriei noastre
din
filmul
socialiste, sub a cărui în
„Declaraţie
a raport se im- de dragoste", iar In Şoi drumare au fost deschisă
RUBRICA TINERETULUI
mare implicare muş şi Zam au avut ioc larg porţile cunoaşterii.
re a stărilor
îegative şi din „Experiment/ la început de drum
7
1
tutg noastre ÎMPREUNĂ muncim si ne bucurăm
şi ^ nectare, DE CUCERIRILE SOCIALISMULUI
înfiinţat doar cu cîteva ţia lor în care Canmen
nentelor şi a- luni în urmă (toamna a- Dobrei, Radu Barb, Came
profil din u- nului trecut) grupul de lia Moga, Mihaela Valaşi, (Urmare din pag 1) întunecării muncii şi vlepl,
ecialiştilor şi teatru „Experiment" al Tobiţa Mareş, Simonta Io- noastre comune, dimalului
nice. Clubului tineretului din nescu, Valentin Chiorean, nia, asigurînd, pentru toii de strinsă prietenie şi frcH
ţie, mai puternic decit orH
; la activitatea municipiul Deva s-a pre Virginia Domide, Mareea cetăţenii patriei, condiţiile cind, instaurat la noi in ţară.'
exercitării reale a drepturi
re a producţiei zentat recent în faţa Mihuleţ, Antoanela Şte- lor egale conferite prin Con In nomele minerilor de fa
utilajelor pen- publicului cu piesa „Cîn- foni şi Răzvan Pr'zlopean stituţie. Totodată, la iei cum mina Coranda-Certej, ca/«
i, crilicile a- tec de leagăn pe muzică au cucerit încă din primele o face întregul nostru po sini puternic' mobilizaţi pe
ătre secretarul rock" de Iulian Marcu. O momente publicul. De re por, mă pronunţ cu hotă- frontul producţiei de mme»
dublă premieră la casa marcat apoi profesiona
^ărtidului mi- municipală de cultură: lismul regizorului Mihai rlre împotriva tuturor celor reuri şi obţin rezultate bune
entralclor, al- care încearcă să denigreze, lună de lună la taţi Indica«
prezentarea piesei amintite Lungeanu (Teatrul .Ale
;înt întru totul şi prezenţa pentru prima xandru Davilla" Piteşti) la să calomnieze modul in care torii de plan, şi ca cefo-
pentru unită- oară pe scenă a tinerilor realizarea acestui specta a fost soluţionată problema ţean român de naţionalitate
exprim
îmi
maghiară
încă
naţională in România, în
ice din jude- actori. Se poate vorbi, col, la care se adaugă cearcă să semene ura şi o dată adeziunea totală ld
în acelaşi timp, şi de o o inspirată ilustraţie mu
Potrivit indi- neînţelegerea între noi, să tezele cuprinse in acest do«
dublă reuşită, atît prin zicală (Vasile Ilyeş) şi o
, se impune ca relevarea calităţilor moral- sonorizare de bună cali ne răstălmăcească şl să ne cument programatic, mă an*
perioadă con- educative ale piesei, cît tate (Traian Orb). ponegrească istoria patriei. gajez să lucrez cu hărniciei
eprinderilor să şi prin succesul cu care Seara a fost întregită Condamn cu tărie aceste împreună cu ortacii mei!
pentru a transpune in viaţă
toate căile pen- tinerii actori au venit în de un reuşit spectacol de acte necugetate ale cercu chemările tovarăşului Nicolae
rilor reacţionare, revanşar
area integra- întâmpinarea preferinţelor muzică şi poezie româ de, care lansează teze cu Ceauşescu - cel mai iubii
iei, atît cu be- iubitorilor de teatru pre nească ( r e g i a Ioan caracter revizionist in scopul fiu ai poporului nostru.
;erni cît şi cu zenţi în număr mare la Ceau.şescu) şi o reîntâl
acest început de drum al nire cu grupul folk „Crisa
le ¡> ’ comerţ trupei. lide" al Clubului tinere TOATE ÎNFĂPTUIRILE SÎNT RODUL
înv .n cască O poveste cu tineri şi tului, ambele constituind MUNCII NOASTRE ÎNFRĂŢITE
aagele şi pros- despre tineri, o poveste adevărate evenimente mu
ama sortimen- despre rolul şi locul lor zicale ale serii. (Urmare din pag. 1) României socialiste. Trăim
să insiste la în societatea noastră so aici de veacuri. înălţăm os«
Avem un trecut de muncă
ele, astfel în- cialistă, despre ceea ce NICOLAE GAVREA, şi luptă comun. Din această tăzi pe pămintul ţării, lumi»
nosul edificiu ol socialismo-
22 martie a.c., este bun şi rău în educa- -corespondent
cauză apar cu atit mai ne lui şi comunismului. Avere
contractare pe fireşti, mai regretabile în asigurate in egală măsură
să se încheie, cercările ca prin teze false toate drepturile, fără deose•
omitetului ju- Grijă permanentă pentru asigurarea celor mai bune condiţii şl răstălmăciri ale adevăru b/re de naţionalitate.
)artid, comună lui istoric să se promoveze In spiritul acestor adevă
in industrie şi de muncă, pentru ocrotirea sănătăţii minerilor in fapt imixtiunile in viaţa ruri exprim, in numele ce*
leţean al oa- noastră, in problemele noas tăţenilor români de naţional,
îcii, însuşindu- Sub directa conducere şi menţinerii şi ocrotirii să posturi de prim-ajutor, muncă şi a locuinţei" etc. tre interne, să se atenteze litote germană din judeţul
.te observaţiile O activitate bună desfă la cea mai scum.pă cucerire Hunedoara, întreaga adezinH
îndrumare a comitetului nătăţii oamenilor. care funcţionează 1a locu a noastră - unitatea de ne la politica internă şi in«
ulate de se- de partid, comitetul sin De fapt, grija pentru rile de muncă ale mine şoară şi - grupele noastre nezdruncinat a poporului, a- ternaţională a partidului şi,
eral al parti- dicatului din I. M. Hune sănătatea minerilor începe rilor, există de asemenea sanitare, organizate la iirmată intr-o istorie multi statului nostru, politică în
vîntarea rosti- doara — în colaborare şi din momentul încadrării o dotare corespunzătoare, fiecare punct de lucru. milenară. chinată fericirii poporului
;a Comitetului cu sprijinul lucrătorilor în muncă. înainte de în pentru a putea veni ori Ele sînt un sprijin real Spunem răspicat, cu toată întăririi păcii in lume, vflH
din compartimentele de ceperea instructajului ge când cu folos, în spri în acordarea primului
iliv al C.G. al ajutor în caz de nevoie, hotărirea că sîntem toţi fiii torului de linişte al planetei!
20 februarie protecţia muncii, al orga neral are loc un minuţios jinul apărării sănătăţii în educaţia sanita-ră a oa
nelor medico-sanitare şi al control medical. Doar cei oamenilor — spunea me
uzionat necesi- găsiţi cu o stare de să dicul Silvia Tat, de la menilor muncii.
lonării tuturor activului de Cruce Roşie nătate bună sînt înca dispensarul de întreprin în practica activităţii de
— acţionează în vederea
i preocupărilor asigurării celor mai bune zi cu zi a cadrelor medi
psurilor şi ne- cale, a tuturor celor care
condiţii de muncă şi viaţă
Jin munca or minerilor, celorlalţi oameni Asistenţa medicală — cît mai aproape îi sprijină şi îi îndrumă,
ganizaţiilor de ai muncii din întreprin de beneficiarul ei — OMUL obiectivul prioritar este
asă şi obşteşti, dere. ocrotirea sănătăţii mineri
lor şi preparatorilor, pre
andiţiilor de în acest cadru larg de draţi. Cei depistaţi cu dere. Şi noi punam accent venirea îmbolnăvirilor, în
sarcinilor de preocupări se înscriu ac anumite afecţiuni sînt în pe latura activităţii me tărirea gradului de sănă
d ritmic, la ţiunile cu privire la asigu drumaţi spre medicii de dicale preventive, pe edu tate a tuturor lucrătorilor.
calitativ şi cu rarea securităţii muncii, specialitate pentru a fi caţia sanitară complexă. Dacă a scăzut simţitor nu
mai cu seamă în subte
momică spo- trataţi. în continuare, cei Dispunem de filme, dia mărul îmbolnăvirilor cu
ran, controalele medicale incapacitate temporară de
ii exigenţei şi periodice în vederea pre încadraţi sînt supuşi con pozitive, planşe etc. De
tuturor cadre- venirii şi depistării even troalelor medicale perio curînd am organizat cu muncă, al accidentelor,
dacă starea de sănătate
lomie pentru tualelor oazuri de îm dice. Anul trecut, de minerii şi preparatorii dis este bună, ceea cc consti
cuţii, dezbateri, urmate de
măreţelor o- bolnăviri, îmbunătăţirea exemplu, peste 95 la sută întrebări şi răspunsuri, pe tuie o pîrghie însemnată
din personalul muncitor a
rilite de Con- activităţii în cantinele, treout prin aceste con teme cum sînt: „Acţiunea în realizarea sarcinilor de
II-lea al părti microcantinele şi bufetele troale. fumatului asupra apara producţie, este şi' urina
ni edificarea de incintă, a condiţiilor — La dispensarele me tului respirator", „Preveni rea unei asistenţe medi
i a patriei din vestiare şi căminelor dicale de la minele Ghe- rea bolilor traumatismale", cale desfăşurate cu price
de nefamili.şti, diversifica lari şi Teliuc s-a îmbună „Obezitatea — factor de pere şi răspundere. , „In fiecare lună să colectam şi să predăm o tonă ito
rea lucrărilor rea acţiunilor de propa tăţit mult activitatea în risc în apariţia bolilor GH. I. NEGREA, hîrtie“ — aceasta este deviza pe care ţin să o realizeze
lat cuvîntul to- gandă şi educaţie sani Ultima vreme, dotarea s-a cardiovasculare", „Igiena IOAN VLAD, pionierii Şcolii generale nr. 2 din Hunedoara.
an Andrei. tară — totul în scopul diversificat. La cele 48 personală, a locului de corespondent
