Page 32 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 32
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. í) 110 4» MARŢI, 10 MARTIE 108;
VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA Schimb de mesaje între tovarăşul
Nicolae Ceauşescu
şi tovarăşul Ezekias Papaioannou
ELENA CEAUŞESCU, ÎN REPUBLICA INDIA NICOSIA 9 (Agerpres). să se transmită tova
— Din partea tovarăşului răşului Nicolae Ceauşescu
Nicolae Ceauşescu, secre călduroase salutări şi urări
SOSIREA LA NEW DELHl ŞEDINJĂ FESTIVĂ tar general al Partidului de sănătate, de noi succese
Comunist Român, au fost în activitatea pe care o
(Urmare din pag. 1) borării multilaterale din NEW DELHl 9 (Ager- nia, exprimînd bucuria transmise tovarăşului Eze desfăşoară în fruntea
tre România şi India, vă pres). — La 9 martie, ziua cetăţenilor capitalei indie kias Papaioannou, secretar partidului şi statului.
nit, numeroşi locuitori ai contribui la întărirea re sosirii în India, a tovară ne faţă de vizita oficială general al Partidului Pro Schimbul de mesaje a
capitalei au salutat cu căl laţiilor tradiţionale de şului Nicolae Ceauşescu, de prietenie pe care pre gresist al Oamenilor Mun avut loc cu ocazia primi
dură si simpatie pe înalţii prietenie şi colaborare din împreună cu tovarăşa şedintele României So cii din Cipru—A.K.E.L., un rii de către secretarul
oaspeţi români. Asistăm tre cele două ţări şi po cialiste, împreună cu to cald mesaj de prietenie şi g e n e r a l al A.K.E.L.
Ta manifestări spontane ce poare. Elena Ceauşescu,' în vizita varăşa Elena Ceauşescu, Urări de sănătate şi feri a tovarăşului Ion Coman,
evidenţiază interesul deo La reşedinţa rezervată oficială de prietenie, la o efectuează în India şi cire personală. membru al Comitetului Po
sebit cu care opinia pu distinşilor oaspeţi — pa New Delhi a avut loc la rugind să fie transmise Mulţumind, secretarul litic Executiv, secretar al
blică indiană priveşte a- latul „Rashtrapati Bha- clubul presei o şedinţă înalţilor oaspeţi români general al A.K.E.L. a rugat C. C. al P.C.R.
ceastă vizită ce se înscrie van" — preşedintele
ca un eveniment politic de Nicolae Ceauşescu şi tova festivă, prezidată de pri cele mai alese urări. ŞTIRI DIN R. P. BANGLADESH
o deosebită importanţă. răşa Elena Ceauşescu s-au marul oraşului, M. S. Sathi. în cadrul şedinţei fes DHAIvA 9 (Agerpres). 16 milioane tone pe care
Stima şi prestigiul de întreţinut cordial cu pre In cadrul manifestării au tive a fost inaugurată So — După cercetări îndelun le produce anual.
care se bucură România, şedintele Giani Zail Singh. fost evidenţiate bunele re cietatea indo—română de gate şi testări intense, spe
p r e ş e d i n t e l e Nicolae A fost exprimată, şi cu a- laţii româno—indiene, ro studii istorice şi a fost cialiştii unui institut de DHAKA 9 (Agerpres).
Ceauşescu, înalta aprecie cest prilej, convingerea că profil din Dhaka au creat — Agricultura — pilon
re a personalităţii sale, a noua întîlnire la nivel lul noului dialog la nivel lansată lucrarea : „Noua două noi soiuri de orez, principal al economiei R.P.
activităţii închinate prie înalt se va înscrie ca un înalt în dezvoltarea con ordine economică interna care vor fi cultivate pe Bangladesh — se bucură
teniei şi colaborării între eveniment de cea mai tinuă a acestor raporturi. ţională în concepţia pre suprafeţe întinse, în mai de o atenţie deosebită din
popoare, primirea căldu mare însemnătate în cro Participanţii la manifes şedintelui României socia multe regiuni ale ţării. partea autorităţilor guver
roasă au pus în eviden nica relaţiilor româno — tare au omagiat persona liste, Nicolae Ceauşescu", Cele două soiuri sînt mult namentale şi regionale.
ţă satisfacţia pentru noul indiene, în dezvoltarea a- litatea tovarăşului Nicolae apărută în editura india mai rezistente la secetă şi Este deci firească preocu
dăunători, au o perioadă
parea pentru dotarea aces
dialog la nivel înalt, con cestora, în interesul celor de maturizare scurtă (90— tui sector cu tot ceea ce
vingerea că acesta va con două popoare, al păcii şi Ceauşescu, preşedintele nă „Socialook International 110 zile) şi, nu în ultimul poate contribui la recolte
feri noi dimensiuni cola- colaborării internaţionale. Republicii Socialiste Româ- Publications". rlnd, au o productivitate cit mai bogate, la asigu
mult mai mare decît soiu rarea, în tot mal mare
rile folosite în prezent. măsură, a necesităţilor din
Producţia lor ajunge pînă resurse proprii. Tocmai în
la 1 863 kg pe acru, faţă această idee, la Chittagong,
H TRIPOLI. - S-a des fl DAMASC. - Poporul denţâ a Namibiei — in de maximum 746 kg, în se află în construcţie un
chis cea de-a 22-a ediţie sirian este ferm hotărît formează agenţia APS. prezent. S-a calculat că, complex industrial, profi
a Tirgului internaţional de să continue lupta pentru Liderul S.W.A.P.O. a sub prin cultivarea acestor noi lat, în esenţă, pe produc
la Tripoli. La această ma o pace trainică şi dreaptă liniat că această întîlnire soiuri, numai pe 50 la ţia de îngrăşăminte — a-
nifestare internaţională în in Orientul Mijlociu, pen poate avea ioc cu con sută din suprafaţa totală zotat de amoniu şi alte
treprinderi de comerţ exte tru deplina eliberare a te diţia ca partea sud-afri- de 6 milioane acri desti substanţe cu un înalt grad
■ ROMA. - La sediul
rior româneşti expun o ga ritoriilor arabe ocupate de cană să dea dovadă de nată acestei culturi, s-ar de eficienţă.
Academiei române din mă variată de maşini-u- Israel - a declarat pre sinceritate şi să nu pre
Roma s-a organizat, în nelte, utilaje pentru prelu şedintele Siriei. Hafez Al- zinte nici un fel de amen obţine un plus de peste Capacitatea iniţială de
colaborare cu Academia un milion tone orez. Des producţie este estimată la
crarea lemnului, aparatură Assad, într-o cuvîntare dament la rezoluţia O.N.U., coperirea — notează China 1 700 tone fertilizante pe
de artă şi cultură „Mi- electronică şi electroteh rostită la un miting la care constituie un docu
nerva“ din Italia, o seară Damasc cu prilejul Zilei Nouă — are o importanţă zi, urmînd ca tonajul să
nică, produse chimice, ale ment internaţional ce tre deosebită., ţinînd cont de fie extins, progresiv. în-
culturală dedicată aniver industriei uşoare, médica Revoluţiei. El a reafirmat buie să fie respectat în faptul că R. P. Bangladesh grăşămintele sînt destina
sării a 110 ani de la cu mente. hotărirea Siriei de a îna termenii iniţiali. este nevoită să importe te, cu prioritate, dezvol
cerirea independenţei de Cu ocazia deschiderii, inta pe calea progresului pentru nevoile de hrană tării zonelor agricole din
stat a României. pavilionul ţării noastre a şi socialismului. Referîn- B PRETORIA. - Repri ale populaţiei 1,5 milioa apropierea principalului
Cu acest prilej a fost fost vizitat de secretarul du-se la criza libaneză, marea de către poliţia sud- ne tone orez, pe lingă cele oraş-port clin Bangladesh.
deschisă o expoziţie de Comitetului Popular Gene Hafez Al-Assad a spus că africană a manifestaţiilor
carte şi fotografii cu ima ral pentru planificare al Siria doreşte restabilirea antiapartheid s-a soldat cu
gini din războiul de inde Marii Jamahirii Arabe Li unităţii Libanului, a Inte moartea a 716 africani, in
pendenţă şi din dezvolta biene Populare Socialiste. grităţii lui teritoriale şi cursul anului 1986, au re DIN ŢĂRILE SOCIALISTE
rea României contempo Oaspetele libian a avut sprijină lupta poporului a- cunoscut surse oficiale
cuvinte de apreciere la de la Pretoria. In acelaşi O MOSCOVA. - Specia în acele zone unde tem
rane. La loc de cinste se adresa participării ţării cestei ţări pentru deplina interval peste 2 000 de liştii sovietici au descope peratura aerului este mai
aflau operele Inspirate din eliberare de sub ocupaţia rit o nouă modalitate de mult sau mai puţin con
noastre şi a produselor israeliană. negri au'fost grav răniţi şi
gîndirea social-politică şi expuse. numeroşi alţii au fost a- accelerare a construcţiilor stantă.
istorică a preşedintelui restaţi. Organizaţii demo de căi ferate prin înlocui
B LUSAKA. - Preşedin
Republicii Socialiste Româ M BERLIN. - In capi tele Organizaţiei Poporu cratice sud-africane afirmă rea bolţurilor care fixează O BEIJING. - In cursul
nia, tovarăşul Nicolae tala R.D. Germane s-au lui din Africa de Sud-Vest că numărul celor deţinuţi şinele de traverse cu un anului trecut, în China au
Ceauşescu, apărute în Ita incheiat duminică lucră (S.W.A.P.O.), Sam Nujoma, în închisorile regimului adeziv special pe bază de fost descoperite 240 de
lia, precum şi alte cărţi rile celui de-al 12-lea se a reafirmat că este dispus este de cîteva zeci de polimeri. zăcăminte de minereuri
solide, fiind verificate în
de istorie, literatură, eco minar internaţional al să se intilneascâ cu con mii, dintre care 300 sînt In cazul in care devine acelaşi timp rezerve su
mişcării P.U.G.W.A.S.H., în copii.
nomie şi artă. Au partici cadrul căruia experţi din ducătorii de la Pretoria în necesară înlocuirea unei plimentare în 148 de ză
pat un număr mare de şine deteriorate, polimerul căminte vechi.
peste 20 de ţări au dezbă vederea discutării proble
reprezentanţi ai vieţii cuf- tut posibilităţile de a fi melor legate de aplicarea se încălzeşte în prealabil. Astfel, geologii chinezi
tural-artistice din Italia, create in diferite regiuni Rezoluţiei 435 a Consiliu OtiSQiSB Avînd . în vedere această au demonstrat că la 70 de
precum şi un public nu ale lumii zone libere de lui de Securitate al O.N.U. proprietate a adezivului, el diferite resurse minerale
meros. arme chimice. privind accesul la inHepen- poate fi folosit deocam rezervele sînt mai mari
dată numai în tuneluri sau decit se estima pînă acum.
I
în Senatul american a inexistenţa drepturilor e- N
fost introdus un proiect Despre drepturile omului în Statele Unite ale Americii conomice şi a altor drep I
legislativ intitulat „Legea turi în cazul marii ma N
privind restabilirea drep modul în care trebuie să omului în S.U.A. suscită află o administraţie care Edward Kennedy, hotă jorităţi a locuitorilor Sta
turilor civile în S.U.A.". respecte drepturile omu în prezent o atenţie deo s-a dovedit un adversar rîrea Curţii Supreme a telor Unite. Se arată că I >
Printre autorii săi figu lui. sebită din partea multor al drepturilor cetăţeneşti, S.U.A. din 1984 în aface 33 milioane de americani
rează senatorii Edward Cu toate acestea, ma membri ai Congresului în intervenţiile altor se rea „Bell împotriva Co trăiesc în condiţii de să !
! Kennedy, Howard Me- terialele prezentate Se şi a opiniei publice ame natori se remarcă faptul legiului Grovc City" care, răcie şi privaţiuni. în N
tzenbaum, Lloyd Bentsen natului în cadrul dezba ricane din cauză că în că actuala administraţie de fapt, ă aprobat discri ultimul deceniu s-a adîn- I
şi alţii. cit şi mai mult prăpastia S
minarea rasială în insti
i Cum se explică faptul terii acestui proiect de acest an se împlinesc 200 încurajează discriminări tuţii care primesc subsi dintre păturile bogate şi I
de ani de la adoptarea
le rasiale, ceea ce a de
¡ că legiuitorii americani lege demonstrează sînt Constituţiei S.U.A., care terminat ca situaţia drep dii federale. Această ho- restul populaţiei S.U.A. N
că
drepturile
omului
tărîre a Curţii Supreme
în prezent, 2 la sută din
au hotărît să introducă
¡ acum un asemenăa pro nesocotite tot mai mult — a subliniat senatorul tre locuitorii ţării dispun ! S
în înseşi Statele Unite
de 54 la sută din acti
Kennedy —, alături dc
iect de lege ? Doar este
ştiut că şi Administraţia ale Americii. înainte de DIN PRESA STRĂINA alte acţiuni ale autorită vele financiare ale S.U.A. !
toate, se remarcă faptul
¡ şi mulţi membri ai Con că în ultimii ani a fost ţilor, a subminat patru în raport se mai arată s
gresului aproape în fie subminată sistematic ba proclamă posibilităţi e- turilor omului pentru mi legi fundamentale ale că marea masă a popu I
i care zi descriu Statele za economică a drepturi gale şi dreptul la bună norităţile naţionale din S.U.A. în domeniul drep laţiei Statelor Unite este *
Unite ca ţara în care lor americanilor, ca re stare pentru toţi cetăţe S.U.A., în special pen turilor omului, între care lipsită, practic, de posi I
ii drepturile omului au zultat al amputărilor a- nii Statelor Unite. Aceas tru negrii americani, să şi legea privind dreptu bilitatea de a lua parte *
ajuns „la o înflorire ne- nunle ale alocaţiilor din tă dată, a declarat sena continue să se înrăută rile civile. în legătură la viaţa economică, poli î
maiîntîlnită în istoria o- bugetul federal pentru torul Alan Cranston, ţească. cu introducerea în Senat tică şi socială a ţării, de *
! menirii“. Asemenea afir construcţiile de locuinţe, luînd cuvîntul în spriji Un motiv concret al a acestui proiect legisla a exercita vreo influenţă I
maţii stau şi la baza lec educaţie, asistenţă medi nul proiectului dc lege introducerii proiectului tiv, în Congres a fost asupra hotărîrilor adop *
1 ţiilor de morală pe care cală, ajutoare pentru bă- privind restabilirea drep de lege privind restabi difuzat un raport al or tate, care afectează viaţa
civile
drepturilor
lirea
I Washingtonul încearcă să trîni, săraci şi şomeri. turilor civile în S.U.A., în S.U.A. l-a constituit, ganizaţiei Conferinţa ca societăţii în ansamblu şi ! *
a
fiecărui
în
locuitor
le impună altor ţări şi
Situaţia în materie de
tolică din S.U.A., în care
găseşte ţara în condiţiile
¡ popoare în legătură cu respectare a drepturilor în care la conducere se după cum arăta senatorul se aduc date privind parte. (Agenţia TASS) I i
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cloclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. r'Wfo |
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str Dr Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August,nr.275.