Page 33 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 33
Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, în Republica India
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. ÎNTÎLNIRE CU PREŞEDINTELE REPUBLICII INDIA,
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A D J U D E Ţ E A N GIANI ZAIL SINGH
Preşedintele Republicii Preşedintele Indiei a dat cordat situaţiei internaţio
Socialiste România, tovară o înaltă apreciere activi nale.
şul Nicolae Ceauşescu, şi tăţii şi iniţiativelor pre- Exprimîndu-se îngrijora
Anul XXXIX, nr. 9 117 MIERCURI, 11 MARTIE 1987 4 pagini - 50 bani tovarăşa Elena Ceauşescu ş e d i n t e l u i Nicolae rea faţă de continuarea
s-au întîlnit, marţi, la Pa Ceauşescu pentru promova cursei înarmărilor, efectua,
latul „Rashtrapati Bhavan", rea păcii şi înţelegerii in rea de experienţe nuclea
cu preşedintele Republicii ternaţionale. re, care reprezintă un pe
IN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ India, Giani Zail Singh. Preşedintele Nicolae ricol foarte mare, s-a sub.
Preşedintele Giani Zail Ceauşescu a mulţumit liniat necesitatea ca toate
Singh a salutat călduros pentru invitaţia de a vi ţările să acţioneze energic
Oaia de start în viitoarea bătălie vizita pe care preşedintele zita India, pentru calda în direcţia dezarmării,
Nicolae Ceauşescu, împreu
pentru a se ajunge la a-
nă cu tovarăşa Elena ospitalitate cu care au fost corduri concrete în vede
pentru recolte bogate la hectar Ceauşescu, o efectuează în întîmpinaţi, arătînd că ve rea reducerii armamente
India, vizită ce Se înscrie
lor şi, în continuare, a li
de în aceasta o expresie a
ca un eveniment de sea sentimentelor de profundă chidării lor.
mă în evoluţia raporturilor
La Cooperativa agricolă cel mai înalt nivel cali lui optim necesar obţine prietenie şi stimă pe care Schimbul de opinii pri
de producţie din Şoimuş tativ. rii de recolte superioare tradiţionale dintre cele şi le nutresc reciproc cele vind alte aspecte princi
două ţări. Totodată, a ex
pregătirile pentru buna — Ce suprafeţe urmează în acest an. In iarnă au primat satisfacţia de a se două popoare. pale ale vieţii internaţio
desfăşurare a campaniei să se însămînţeze în pri fost aplicate îngrăşăminte întîlni cu preşedintele Ro Preşedinţii Nicolae nale a relevat necesitatea
ce urinează să se declan măvara acestui an şi cu ce chimice pe bază de azot mâniei şi de a avea îm Ceauşescu şi Giani Zail întăririi rolului ţărilor
şeze în curînd — însămîn- culturi ? pe întreaga suprafaţă ocu preună convorbiri în pro mici şi mijlocii, nealiniate,
ţarea sfeclei de zahăr, le — 85 de hectare cu sfe pată cu grîu şi orz. Pe te bleme de interes comun. Singh au procedat la un în curs de dezvoltare în
gumelor, porumbului, plan clă de zahăr, 40 de ha cu renurile ce vor fi însămîn- Preşedintele Nicolae schimb de păreri cu privi soluţionarea problemelor
tarea cartofilor ş.a. — se in, 80 de ha cu cartofi şi ţate în primăvară cu cul Ceauşescu — a subliniat re la căile şi mijloacele majore cu care se confrun
află într-un stadiu avan 229 ha cu porumb. turi prăşitoare — adică pe Giani Zail Singh — este un de dezvoltare mai intensă tă omenirea.
sat, majoritatea dintre a- — Care este stadiul asi toate suprafeţele ce sînt mare prieten al Indiei şi a conlucrării multilaterale întîlnirea s-a desfăşurat
cestea fiind finalizate. gurării cu sămînţă ? destinate inului, sfeclei şi ţara mea se mîndreşte cu dintre cele două ţări. într-o atmosferă de caldă
— în campania de pri — Am adus. recent în cartofului — s-au aplicat prietenia statornicită cu în cadrul convorbirilor prietenie, de stimă şi în.
măvară — ne spunea Au unitate sămînţa de in pen îngrăşăminte complexe. România. un loc deosebit a fost a- ţelegere reciprocă.
rel Luca, preşedintele uni tru întreaga suprafaţă pla O atenţie sporită s-a a-
tăţii — ne aşteaptă un nificată. Avem asigurată cordat fertilizării pămîn- CONVORBIRI OFICIALE ÎNTRE PREŞEDINTELE
volum mare de muncă. toată cantitatea necesară tului. în perioada trecută
Cooperatorii, mecanizatorii de sămînţă de porumb. din acest an, au fost trans NICOLAE CEAUŞESCU Şl PRIMUL MINISTRU RAJIV GANDHI
şi specialiştii — însufleţiţi Din 250 tone cartofi, dis portate în cîmp 3 600 tone
La Palatul „Rashtrapati
de orientările şi indica punem de 230 tone. Am gunoi de grajd ce se ad Bhavan" au avut loc, în drepturi, a stimei şi biective economice. S-a
convenit, de asemenea, să
avantajului
reciproc.
Au
ţiile cuprinse în cuvînta- început deja sortarea tu ministrează în aceste zile marţi, convorbiri oficiale fost subliniate progresele se acţioneze în direcţia
rea tovarăşului Nicolae berculilor, fiind calibraţi pe terenurile ce se vor între preşedintele Republi înregistrate pe plan po lărgirii colaborării în do
Ceauşescu, secretarul ge pînă acum 30 de tone. Acti cultiva cu cartofi şi sfeclă cii Socialiste România, litic, economic, tehnico- meniile ştiinţei şi tehno
neral al partidului, la şe vitatea a fost însă întrerup de zahăr. Pînă în prezent t o v a r ă ş u l Nicolae ştiinţific şi cultural, pre logiei, precum şi pentru
dinţa de închidere a pro tă din cauza timpului ne au fost fertilizate 32 de ha Ceauşescu, împreună cu cum şi posibilităţile exis folosirea posibilităţilor e-
gramului de pregătire şi favorabil din ultimele zile. din cele destinate carto tovarăşa Elena Ceauşescu, tente pentru extinderea xistente de conlucrare în
instruire a organizatorilor O vom relua imediat ce fului şi 10 ha din cele ce şi primul ministru al Re mai susţinută a legăturilor cultură, învăţămînt şi în
de partid, preşedinţi ai starea vremii se va ame se vor cultiva cu sfeclă de publicii India, Rajiv româno—indiene. S-a apre alte sfere de activitate.
consiliilor unice agroindus liora. zahăr. Gandhi. ciat că potenţialul actual Preşedintele Nicolae
triale de stat şi coopera Din discuţia purtată cu Lucrătorii secţiei de me Preşedintele Nicolae al economiilor celor două Ceauşescu şi primul mi
tiste — sînt hotărîţi să Cornel Stoica, inginerul canizare din Şoimuş au Ceauşescu şi primul minis ţări oferă condiţii pentru nistru Rajiv Gandhi au
efectueze lucrările de pre şef al cooperativei, am încheiat reviziile şi repa tru Rajiv Gandhi au efec intensificarea şi diversifi avut, de asemenea, un
gătire a terenului şi aşe reţinut că s-au întreprins raţiile la tractoare şi ce tuat un amplu schimb de carea relaţiilor economice, larg schimb de vederi în
lelalte maşini agricole ce
zarea seminţei sub brazdă cele mai adecvate măsuri vor fi utilizate în campa păreri privind evoluţia îndeosebi a cooperării în legătură cu aspecte ac
în perioada optimă şi la în vederea creării cadru domeniul industriei extrac
nia agricolă de primăva relaţiilor româno—indiene, tuale ale vieţii politice
ră, iar recepţia şi supra- relevînd importanţa dialo tive, al metalurgiei, ener mondiale.
recepţia efectuate recent gului la nivel înalt, ca giei şi petrolului, construc Apreciindif-se că situa
în spiritul exigenţelor formulate relevă că s-a muncit cu factor esenţial în dezvol ţiilor de maşini, precum ţia internaţională continuă
şi pentru creşterea şi in
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu seriozitate şi înaltă răs tarea colaborării rodnice tensificarea schimburilor să fie gravă şi complexă,
pundere. Semănătorile şi dintre cele două ţări atît comerciale. A fost rele s-a subliniat necesitatea
MINA CORANDA-CERTEJ - celelalte utilaje au fost în pe tărîm bilateral, cît şi vată importanţa constitui unirii eforturilor tuturor
cărcate şi reglate efectuîn- în sfera vieţii internaţio popoarelor, ale forţelor
PREZENTĂ VIGUROASĂ ÎN SPORIREA du-se şi proba cu sămînţă nale. în acest context, s-a rii de societăţi mixte în progresiste de pretutindeni
BAZEI DE MATERII PRIME ! a acestora. Reglajul s-a relevat importanţa deose diferite domenii de interes în vederea opririi cursului
comun, precum şi a dez
făcut în aşa fel îneît să periculos al evenimentelor
® Realizările de anul trecut — la temelia se asigure o densitate op bită o convorbirilor ac voltării conlucrării pe spre încordare şi război,
tuale, menite să dea noi
rezultatelor scontate în 1987 © Progresul timă la hectar — fapt e- terţe pieţe. S-a apreciat spre o catastrofă nucleară,
că există largi posibilităţi
senţial pentru obţinerea dimensiuni colaborării
tehnic — cerinţă prioritară a dezvoltării in de recolte bogate, obiectiv româno—indiene. pentru dezvoltarea gene pentru afirmarea politicii
tensive • Fruntaşii ® Colectivul minei — pe care cooperatorii, meca în timpul convorbirilor rală a relaţiilor economi de destindere, securitate,
nizatorii şi specialiştii de au fost evidenţiate bunele ce bilaterale, a colaborării pace, înţelegere şi largă
forţă perpetuă de gîndire şi acţiune la C.A.P. Şoimuş sînt ho raporturi dintre România şi cooperării în producţie, conlucrare între toate na
© „Ziua de mîine" a producţiei tărîţi să-l înfăptuiască cu şi India, care s-au am pe baze stabile şi de lun ţiunile lumii.
cea mai mare răspundere. gă durată, pentru reali
____ (PAGINA A II-A) plificat şi întărit continuu,
TRAIAN BONDOR pe baza deplinei egalităţi zarea unor importante o- (Continuare în pag. a 4-a)
Cu gîndul la întrecerile etapei republicane cu, Fetru Popa, care s-au • 1
aflat în fruntea acţiunii. |
Evoluţia formaţiilor ar lul scenic emoţionant prin surile populare mixte, cla personaje ale istoriei na ■ SIMPOZION. Dispensa- •
tistice ale pionierilor şi dinamism şi exuberanţă şi sele II—IV, ale şcolii ge ţionale — Horia, Avram rul nr. 1 — adulţi, din ca- |
şcolarilor din zona Brad deopotrivă prin candoare, nerale nr. 2, balada dra lancu —, care se bucură drul Spitalului judeţean i
■ CHIOŞC PENTItU DES
în cadrul întrecerilor con- gingăşie şi multă... matu matizată (interesantă ca de un adevărat cult în FACEREA LEGUMELOR ŞI Deva a organizat Joi, 5 mar- '
tînd pentru etapa judeţea ritate artistică. modalitate de transpunere Ţara Moţilor. în aceeaşi FRUCTELOR. De cîteva zile, tle, un reuşit slmpozion-dez- *
nă a Festivalului naţional întrecerea a fost des scenică), dansul clasic, manieră au evoluat mem locuitorii cartierului „Aurel batere pe tema prevenirii ţ
bolilor cardiovasculare. Do- 9
„Cîntarea României“ a con chisă de corul de voci e- dansurile populare mixte brii teatrului folcloric şi Vlnicu“ din Haţeg benefi spre prevenirea bolilor car- |
stituit un util prilej de gale al Şcolii generale nr. de la Şcoala generală nr. recitalului de poezie de la ciază de serviciile unui dlovasculare, conduita tra-
desfacerea
pentru
chioşc
verificare a competitivită 1 Brad, dirijat de prof. 1 Crişcior, dansurile popu Şcoala generală Ribiţa, an legumelor, fructelor şl zar tamentulul în caz de ncce- f
ţii potenţialului artistic Emil Mărgineanu, de alt lare mixte (cu o splendi samblul folcloric „Găzdu- zavaturilor. Lucrătoaren ges sitate, a vorbit, în încheiere, '
local. Cei mai merituoşi fel singura formaţie cora dă diagonală de 14 pe ţa" din Dupăpiatră, an tionară Anlşoara Androna- medicul specialist cardiolog i
vor primi dreptul de a re lă prezentă în concurs. De rechi), taraful Liceului in samblul de cîntece şi dan clie se străduieşte să asl- Eugen Tivăruş. |
prezenta judeţul nostru în suri (16 perechi) din Vaţa guro o cît mai bună ser
etapa republicană a am de Jos, obiceiul popular vire a tuturor cumpărători @ SCARA FAlîA IÎESTAN- 8
plei manifestări. Avînd un de la Dealu Mare (clasele lor, unitatea fiind în per ŢIERI. Asociaţia de locatari *
astfel de obiectiv, elevii, I—IV), spectacolul de mu manenţă bine aprovizionată. nr. 2, din Haţeg, preşedinte 9
Ioan Heljonl, a lansat cu |
sub îndrumarea cadrelor zică şi poezie de la Şcoa a RECUPERARE. Dumini cîteva luni în urmă o fru-
didactice, s-au pregătit cu la generală Baia de Criş, că, I martie, după cum ne moaşă iniţiativă : „Scara
minuţiozitate pentru a a- tulnicăresele din Blăjeni, transmite Dionisie Muntea- fără restanţleri la achita- ■
vea evoluţii cît mai con la nivelul oraşului au mai dustrial Barza, cu solistul căluşerii Şcolii generale nu, în circumscripţiile elec rea cheltuielilor comune“. ®
vingătoare în faţa juriului. reţinut în mod deosebit a- instrumentist Dorin Benea. din Curechiu. toralo aie comunei Băcia Zilele trecute, primii care 1
Pe scena Clubului din Gu- tenţia grupul folk, dansul O prezenţă frumoasă — Lor, celorlalte formaţii a fost organizată o amplă s-au bucurat do cinstea de
rabarza, într-o organizare modern, solistul instru la unele genuri artistice şi interpreţi prezenţi în acţiune de colectare a fie a fi scara fără nici un da- ,
temeinică, toate formaţii mentist Eugen Bulz (sa peste aşteptări -- au avut concurs, celor care i-au rului vechi. S-a colectat o tornlc nu fost locatarii scă-
le şi interpreţii prezenţi xofon) şi câluşerii de la formaţiile aparţinînd şco pregătit, li se cuvin toate cantitate do 15,7 tone care, rll A, de Ia blocul P 28, a-
au avut prestaţii artistice Liceul industrial „Avram lilor generale de la nive ■ laudele. Laude merită mo parţial, a şi fost predată. dlcă toţi cu plata la zi. t
bune, indiferent de genu lancu", montajul literar- lul comunelor din zonă. dul generos în care e cul S-au remarcat cu acest pri O iniţiativă care merită ex
lej cetăţenii Emil Silvestru,
rile artistice la care s-au muzical-coregrafic, grupul Deosebit de sugestiv şi rea tivată sensibilitatea artis Gavrilă Barb, Alexandru tinsă.
încadrat, rod al unor pre vocal-instrumcntal, forma lizat scenic a fost monta tică şi este îndrumat ta Toma, Beniamin Farcaş, Ti-
ocupări asidue materiali ţia de dansuri populare jul literar-muzical al Şco lentul pionierilor şi elevi beriu Naghl, Damlan Juru-
zate în orele de repetiţie, mixte ale C.P.Ş.P. (aceasta lii primare din Tîrnava de lor în Festivalul naţional bescu, ca şl deputaţii An
a unor idei artistice în din urmă combinată cu Criş, emoţionant prin me „Cîntarea României". drei Toma, Ioana' Jurubes-
deajuns şlefuite, care au dansatorii de la şcoala ge sajul său patriotic, prin
prins contur în spectaco nerală nr. 2 — n.n.), dan prezenţa acelor însemnate M1NEL BODEA — O — t»------- O _ <9 _ « _ 9 J
