Page 35 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 35
9 117 ® MIERCURI, 11 MARTIE 1987 P sg. a
Asigurarea egalităţii în drepturi a tuturor Un spirit ferm de ordine şi
flZIUNE
cetăţenilor patriei—o politică profund disciplină la fiecare loc de muncă!
uni
conomică
oieraţin Epo- ştiinţifică, umanistă, confirmată de viaţă Desfăşurate într-un do re, să ne încadrăm într-o Chiţuc, II io Visirin au re
Ur ' . minant spirit constructiv,: disciplină strictă, atît teh liefat necesitatea intensi
pani p .uzical- critic şi autocritic, lucră nologică, dar şi dc mun ficării muncii politico-edu-
n intcrprcta-
r tineri şi for- Rezultatele în muncă — rile conferinţei de dare că. Fără aceasta nu ne cative, de creştere a con
artistice de de seamă şi alegeri a co vom putea materializa an ştiinţei tuturor muncitori
laureate ale mitetului de partid blu- gajamentele luate. în a- lor. învăţămîntul politico-
ului naţional ming, de la C.S. Hunedoa celaşi timp trebuie să re
ca Homânies“ argumentele solide ale unităţii ideologic, munca dc la om
nţa înainta- ra au .relevat ampla şi cunoaştem că nu am fă la om, discuţiile individua
iiţlative t cfi- complexa activitate a or cut suficient în această le trebuie să fie mai ho
L-am întrebat pe Troian şi a duce o viaţă de fami I.P.S.R.U.M. Deva. Ba mai ganelor şi organizaţiilor de direcţie". tărât angajate în această
xlal. ,,Norii Dumbravă, inginer şef al lie onestă, ordonată, îndes mult, am avut mulţumirea partid pentru realizarea direcţie.
(color) întreprinderii de piese de tulată. îi miră şi îi contra de a consemna o stare de importantelor sarcini cc
lai. „Trebuie să manifestăm
schimb şi reparaţii utilaj mi riază veştile denigratoare fapt mai nouă, dar cu atît revin colectivului. Dezba Conferinţe pentru o mai mare exigenţă şi fa
aaBBMBBBBMP nier Deva şi secretar adjunct din afara ţării, speculaţiile mai semnificativă în contex terea deschisă, realistă, a ţă de întărirea disciplinei
al comitetului de partid din pe tema aşa-zisei probleme tul politicii naţionale, de e- multiplelor probleme cu dări de seamă do partid — sublinia Pe
o mm
unitate, cum este înţeleasă naţibnale în România, ten galitate in drepturi a parti care se confruntă oamenii şi alegeri ale tru Lazăr, şeful secţiei.
şi aplicată politica democra dinţele unor cercuri reac dului şi statului nostru. Tî- muncii din această secţie organizaţiilor Noul comitet trebuie să
:i l: (>,00 1?!«- ţiei, unităţii, socialismului în ţionare de a învenina atmo năra Edit Fenyedi a absol de bază a combinatului a imprime un astfel de stil
l dimineţii; acest colectiv tînăr, în plin sfera noastră propice de an vit cu puiiin timp în urmă dat posibilitatea formulă de partid de muncă celor patru or
icdicului; 0,3u proces de consolidare şi a- gajare, de creaţie socia secţia în limba maghiară rii unui important număr
eilei în agri- ganizaţii, incit să sc ac
,00 Radio jur firmare. Ne-a răspuns con listă. a Liceului de construcţii din de propuneri care, alături ţioneze într-un climat de
iu ţară; 8,00 trariat : „De ce mă între Este in afara oricărui du Deva. A fost încadrată ca de măsurile adoptate, con „Trebuie să punem mai intransigenţă faţă de ori
ei; 8,io Cu- baţi ? La. noi nu au exis biu că asemenea speculaţii, muncitoare la I.P.S.R.U.M. stituie pentru comunişti, ce abatere, fără nici un
diilor ; 9,00 tat, nu sint şi nu var fi tendinţe, manifestări nu au Dar faptul că se exprimă pentru întregul colectiv mult accentul pe discipli
ştiri; 9,05 nă — arăta Ionel Cîndea, rabat de la cerinţele puse
ascultători- probleme de neînţelegere nimic comun cu munca noas puţin mai greoi în limba un adevărat program de directorul uzinei nr. 4. Este in faţa muncii comunişti
etin de ştiri; sau învrăjbire între oameni. tră paşnică, unită, cu viaţa română nu a împiedicat-o acţiune pentru depăşirea lor".
înregistrările Cu toţii ştim că în Româ noastră, cu strădaniile oa unor greutăţi şi ridicarea necesar să acţionăm mai
oteleviziunii; să se afirme, să-şi pună în ferm şi mai eficient în Dc bună seamă, acest
şi formaţii nia problema naţională a menilor muncii de diferite valoare pregătirea teoretică întregii activităţi la nive ceea ce priveşte educaţia luci-u presupune sporirea
Ia sate; 10,45 fost rezolvată definitiv, în naţionalităţi de a contribui şi hărnicia, fiind ajutată de lul cerinţelor, al potenţia oamenilor. Şl acest lucru
11,00 Buletin spiritul politicii profund u- perseverent, unitar la dez colege, de şefii . ei direcţi. lului uman şi material c- mai accentuată a capaci
,05 Litera şi începînd cu membrii de tăţii de acţiune a comi
i; 11,25 So- maniste, ştiinţifice a parti voltarea şi piogresu'l patriei, Ca urmare, a dat probă de xistent aici. Intre multi partid. Este o latură esen tetului, a competenţei a-
cică uşoară ; dului şi statului nostru, „în întreprinderea noastră concurs pentru admiterea în plele probleme care s-au ţială a activităţii birouri
n de ştiri; însăşi crearea întreprinderii muncesc foarte mulţi tineri cadrul atelierului de proiec bucurat de atenţie în ca cestuia în coordonarea şi
iii corale ; români, maghiari, germani lor organizaţiilor de bază. conducerea activităţii, în
te supremă, noastre derivă din justeţea tare. „Concursul a fost drul conferinţei, una s-a a noului cpjjiiţct". rezolvarea problemelor cu
misiune de acestei politici, din necesi şi alte naţionalităţi. însă nu greu, spune Edit. Au par detaşat prin stăruinţa cu Avînd în vedere toate care se confruntă colecti
Din comoa- tatea amplasării armonioa există nici cea mai neîn ticipat mai multe munci care a fost abordată, atît
ui: itinerar acestea, o bună parte din vul. Iile Ban, Nicolae Lică,
De la 1 la se a industriei, a celorlalte semnată tendinţă de neînţe toare, unele cu experienţă în darea de seamă cit şi tre propunerile făcute în Constantin Didu au adus
Lvanpremieră activităţi pe tot cuprinsul legere, de tensiune între mai mare decit mine. Şi, în cuvântul participanţilor. cadrul conferinţei au vizat în atenţia participanţilor
15.15 Opereta patriei, ca una din condi oameni, accentuează subin- totuşi, eu am dat răspunsuri Este vorba de necesitatea
pe Bistriţa“ ţiile- esenţiale ale asigură ginera Cristina Ivancov, şe bune şi am reuşit, fiind în perfecţionarea stilului şi aspecte legate de creşterea
>arbu (selec- întronării unui spirit ferm. metodelor de muncă ale contribuţiei membrilor de
Mpri' •• 10,00 rii deplinei egalităţi şi par ful compartimentului plan. cadrată ca desenatoare în organelor şi organizaţiilor partid în întărirea auto
ubli- ticipării la muncă, la viaţa Unii sintem de naţionalitate atelierul de proiectare. Sîn- de. or-dine - şi disciplină la
tm. j pn- socială a tuturor cetăţenilor germană, dar asta o mai tem 25 de colegi şi colege, fiecare loc de muncă. de partid. In principal este controlului pe. fluxul teh
evoluţionare; „Este problema asupra vorba de diversificarea nologic, de întărirea vie
t folcloric ; patriei. Cu atît mai solide ştim doar după cum ne este lucrăm în armonie, în bună formelor şi modalităţilor ţii interne de partid şi le
de ştiri ; sînt argumentele ■ participă scris numele în buletin, pen- ■ înţelegere, cîştigăm fiecare căreia trebuie să acţionăm
mate econo- rii, înţelegerii şi conlucrării tru că la muncă sintem e- după munca pe care o fa toţi comuniştii — arăta în de acţiune, perfecţionarea garea ei mai, st rin să de
fuzică popu- şi continua lor adaptare problemele concrete- ale
Sinteze poli- la I.P.S.R.U.M. Deva, cu cit gali, promovarea în funcţii cem. Nu sînt nici un fel de cuvântul său maistrul Ion la specificul muncii oa muncii oamenilor; creşte
:e. Patrio- sintem o unitate industrială sau alte drepturi se acordă divergenţe sau deosebiri de Grigoreanu. în această e- rea contribuţiei organiza
t — demni- nouă, tinără, în care mun în mod egal, iar obligaţiile vederi pe seama naţionali menilor, în deplin con
lă; 18,00 O- cesc umăr lingă umăr români, sună la fel pentru toată tapă, cînd tot cc realizăm sens cu sarcinile ac ţiilor de masă la elimina
Buletin de tăţilor. Important pentru trebuie să se ridice la un tuale şi de perspectivă ale rea absenţelor nemotivate
sta interna- maghiari, germani, sîrbi, în- lumea. Eu aş da cîteva toţi este să ne îndeplinim
; 19,00 Bule. tr-o deplină armonie, intr-o exemple concrete. Prin ca sarcinile pe care le avem, înalt niyel calitativ, este colectivului. Constantin şi abaterilor tehnologice.
i * Muzică, perfectă unitate de gînduri lităţile sale de excelent me să ne îmbogăţim material necesar să manifestăm o Năstase, Oliviu Maiorescu,
0,00 Radio.
Agricultura şi sentimente faţă de soar seriaş şi bun organizator, şi spiritual viaţa". mult mai mare răspunde Ion Dobrei, Constantin VALENTIN NEAGU
sugestia dv.; ta producţiei, faţă de viaţa maistrului loah Racz, cetă Este normal ca într-un
intr-o oră ; fiecăruia. Şi ce argumente ţean român de naţionalita
Poetic: 23.10 asemenea climat sănătos de
23.15 Noctur- mai solide, mai convingă te maghiară, i s-a încredin acţiune şi existenţă, pătruns
; 23,55—24,00 toare pot aduce în susţine ţat conducereo unei forma de principialitate, de senti Copiii — bucuria familiei, tinereţea şi vigoarea naţiunii
ştiri. rea afirmaţiilor mele decit ţii de peste 40. de oameni mentul colaborării şî frăţiei
rezultatele concrete în pro din cadrul atelierului de re intre oameni, fără deosebi
m §§i ducţie — imposibil de obţi parat motoare ‘MTU din re de naţionalitate, să fie „Putem munci în linişte.
8WWHBBSSSI nut fără o muncă unită, componenţa autobasculante însuşite şi susţinute ideile
susţinută, solidară, în fie lor de 50 tone. Se înţelege: din cuvîntarea secretarului
care secţie, atelier, echipă, perfect cu muncitorii din general al partidului nos Copiii noştri sînt bine ocrotiţi!"
iver Twist în 1986 ne-am îndeplinit şi subordine, majoritatea ro
Mai iubesc, tru, tovarăşul Nicolae directoarea grădiniţei. Aş
rta); IIUNE- depăşit toţi indicatorii de mâni, realizează lucrări de Ceauşescu, rostită la recen
oaspete la plan, iar pe două luni şi o foarte bună calitate şi cîş- ta-şedinţă comună a consi da doar un exemplu :
crn — A) ; decadă din acest -an înre tigă în mod corespunzător. pentru copiii siderurgiş
Cti> r tale gistrăm un. spor-al produc Un alt meseriaş de elită, liilor oamenilor muncii de tilor care sînt găzduiţi
&K ,tăto- naţionalitate maghiară ■ şi
misiorioasă ţiei marfă de peste~-7„ mi maistru!. Aurel Nistor, coor germană, cuvintele sale : la noi, numai anul tre
lek îşi cau- lioane lei". donează- cu rezultate deo „Vom acţiona şi trebuie să cut s-au cumpărat jucă
castel); PK- sebite activitatea formaţiei rii în valoare de peste
Locotenent La I.P.SîRXI'.M. Deva ni întărim continuu unitatea
ng); Llcee- meni nu discută despre pro lăcătuşi I. Conducerea între tuturor oamenilor muncii, 10 000 lei. Jucării distrac
ibrie); Zonă blema naţională, despre şti prinderii pune mare bază fără deosebire de naţiona tive, dar şi instructive,
(Unirea) ; pe aceşti oameni, indiferent în acelaşi timp. La ni
genda călă- rile apărute în unele ţări litate, a întregului popor, velul puterilor şi posibi
ratic (Cultu- vecine, prin care se încearcă de ce naţionalitate sînt. în cadrul Frontului Demo
\N: Râm îi discreditarea politicii noastre Criteriul valorii operează craţiei şi Unităţii Socialiste, lităţilor copiilor noştri, o
.uceafărul) ; de egalitate în drepturi, de înainte de toate şi liotărî- dată cu sosirea zilelor
olta nurori- sub conducerea Partidului mai calde ale primăverii
; PETRILA: colaborare şi înţelegere în tor. Alte probleme, care să Comunist Român, - garanţia
luncitoresc); ne învenineze atmosfera, să sigură a înfăptuirii obiective ne-am gîndit să organi
Viteza (Mun- tre toate naţionalităţile care ne dijmuiască realizările, nu zăm acţiuni de înfrumu
RICANI: E- convieţuiesc pe pămintul există la noi şi cred că nici lor de dezvoltare economică... seţare a incintei grădini
rtală (Rete- drag al României. Toţi îşi şi socială, a egalităţii, o
Pi raţii so- unde în ţară". ţei, vom planta flori, le
(Steaua ro- văd de treburile lor diurne, Exact adevărat. Nu am bertăţii şi independenţei gume şi zarzavaturi, la
ARZA: Fata de realizarea planului, de văzut, nu am auzit despre patriei noastre". care sînt sigură că şi ei
- seriile T-II
lAŞTIE: Că- a realiza cîştiguri frumoase vreun asemenea fenomen la DUMITRU GHEONEA vor dori să dea o mină
ă (Patria) ; de ajutor...
un elefant — Creşterea sănătoasă,
GEO.AGIU-
1 paşi de... SCHIMBURI D E C E S E educarea în spiritul dra
as a de cul- gostei faţă de patrie şi
'EG; Saffi DE LOCUINŢĂ partid, de minunatele
AZI: Decln- O SCHIMB apartament două @ SOŢIA şi fiica mul
goste: CA- camere, zonă centrală, cu trei ţumesc colectivului de realizări dobîndite în
ina mist^ri- camere central. Deva, telefon cadre didactice din Gn- anii socialismului, a res
de cultură): 19193. (16190) rabarza şi lucrătorilor pectului faţă de muncă,
^omamian tul © SCHIMB garsonieră con C.P.A.D.M. Crişcior şi
ui); TT.TA: VÎNZĂRI fort 1 sporit, zonă centrală, tuturor celor care le-au faţă de părinţi şi înain
lina); GHE- cu apartament trei camere. fost alături în clipele în faţa părinţilor micii arliţti ¡şi etalează frumoase taşi, faţă de pacea şi
selea (Mine- O VIND lucerna (fin). Dc- Hunedoara, informaţii telefon grele pricinuite de de calităţi. copiii lumii sînt perma
helenn Sofia, Banpotoc, nr. 13955, zilnic, orele 8—16. nenţe în activitatea zil
115. (16184) cesul celui care a fost Siderurgistul Octavian putem munci în linişte,
(5/121) RADU M. RADU. nică a celor care ne o-
ESSgE8&£38Si @ VIND Dacia 1 100, stare Iacob, care tocmai veni deoarece copiii noştri sînt cupăm de viitorii side
perfectă, piese schimb. De PIERDERI (16185) se în întîmpinarea... fe bine îngrijiţi aici. Edu
mm va, telefon 22898. 0 PIERDUT legitimaţie de rurgişti, constructori, mi
(16192) ciorilor săi Sorin şi An catoarele se comportă ca neri, de viitorii hunedo-
serviciu, nr. 179, pe numele
® VIND garsonieră, parter, Croltoru Livia. O declar nulă. drei, de bună seamă vii adevărate mame. Au toa reni — sublinia tovarăşa
zona Progresul. Devu, telefon (16186) o COLEGII de birou tori siderurgişti destoi tă grija pentru sănătatea
7.1 : vreme 15567. (16174) de la I.C.I.T.P.L.C.I.M. Speranţa Bârna, secretar
i noaptea şi © PIERDUT legitimaţie nr. Deva sînt alături de ing. nici, ne spune zîmbind lor, dar şi pentru instrui al comitetului municipal
Ierul V",' fi © VÎND Dacia 1310 neroda 65707-5, pe numele Morosceag Roman Iren la greaua cu mândrie: re, educare. de partid. Familiile hune-
mult »¿nin tă. Hunedoara, strada Run- Laurenţiu, eliberată de E. M. pierdere pricinuită de
cului, nr. 1, bloc A 6, aparta
opţii. Izolat Ghelari. o declar nulă. decesul fratelui ei drag — Cred că sînt aici, la Localul grădiniţei nr. dorenilor noştri sînt bine
ibă. Vîntul ment 34. (16188) (1/123) şl transmit sincere con grădiniţa nr. 5 a Com 5 a C.S. Hunedoara este întemeiate, aduc ne lume
b pînă la ® VÎND M 461 Diesel, motor doleanţe familiei îndo binatului siderurgic Hu lin local frumos, bine a- copii mulţi. LCste cea mai
unele lnten- Braşov şl casă. Hunedoara, COMEMORARE liate. (16193) menajat, cu camere spa
orare pînă strada ştefan cel Mare, tele nedoara peste 150 de co grăitoare dovadă a robus-
5 clin sector fon 18616. (6/122) pii ai siderurgiştilor. Aşa ţioase, luminoase, în care tertii si vigorii societăţii
Temperatu- © VÎND casă în satul Bir- © FIUL Llviu, nepoţii Radu ca mine, multe familii şi fantezia este prezentă româneşti, a permanen
vor fi cu- cea Mare, nr. 61. Informaţii © ASTAZI, h martie, şi viorica anunţă cu durere au cîte 2—3 copii. Sînt la tot pasul.
minus 16 şi Ia adresa din sat, la orice 1987, se împlineşte un an durere încetarea din viaţă, ţei şi necontenitei sale
ade, izolat oră. (1/120) de cînd iubitul nostru «lupă o lungă suferinţă a ce înlocuitorii noştri de mîi- — în care toţi „copiii înălţări pe treptele vre
Iar cele soţ, tată şi bunic BILEI lei care a fost o mamă şi ne la plămădirea meta noştri" au asigurate con mii viitoare, a vemii co
3 minus 6 şi © VÎND Dacia 1100 cu pie IOAN ne-a părăsit pen bunică iubitoare lului în marile secţii ale muniste...
rad. Frec- se de schimb. Deva, telefon tru totdeauna. CRIŞAN IULIA, diţii excelente de creş
aroduce cea- 28613. (16194) Vel rămîne veşnic în în vîrstă de 81 ani. combinatului. Pînă atunci tere, foţ'mare şi educa G. IGNAT,
îere de chi- (Si VÎND Dacia neridicată, Inmormîntarea în 12 mar vor mai trece ani, desi re — preciza educatoa I. V'AD
leorolog de termen de ridicare Imediat. amintirea noastră. Fami tie, ora 14, în cimitirul din
ia Ţuţuriga). Călan, telefon 30594 sau 31401. lia. (c. 33) strada Eminescu, Deva. gur. Dar noi, părinţii lor, rea S'lvia Constancluc. corespondent
(15856) (15857)