Page 34 - Drumul_socialismului_1987_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

în spiritul exigenţelor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu

20.00 Te
20,20 VI
20,35 Nc
r5> cii
«ţ *
Realizările de anul trecut - primul loc în întrecerea Colectivul minei - forţă ret)
Ht«
De mai mulţi ani,
nu
socialistă desfăşurată an
la temelia rezultatelor scontate în 1987 între formaţiile de lu­ perpetuă de gînire şi acţiune „C
Fe
cru iile minei este ocu­
pat cu regularitate de 20,45 E>
tă
Mina Coranda-Ccrtej nu muncii cu 20 602 lei/om al curile sînt mari, îndeosebi către echipa condusă Ce trebuie făcut, în con­ tetului Politic Executiv al cit
mai are nevoie de o pre­ muncii. Faţă de ultimul la concentrate, deoarece de minerul Ferencz tinuare, pentru creşterea C.C. al P.C.R. din 30 ia­ 21.00 Fii
zentare specială. în „Epo­ an al cincinalului trecut, nu au fost preluate de Marton. în ziarul nos­ mai accentuată a produc­ nuarie şi 20 februarie a.c., 11C
ca de Aur" a patriei — la în 1986 am obţinut im­ beneficiari. Acestea sînt tru s-a mai scris despre ţiei de minereu, în scopul trebuie să acţionăm în a- 21,50 Te
fel ca toate unităţile eco­ portante depăşiri la pro­ două obiective importante acest om simplu şi har­ dezvoltării rapide a bazei eest al doilea an al cinci­
nomice ale ţării — aceas­ ducţia fizică sortimentală, pentru 1987 — reducerea nic, care ştie să-.şi ducă de materii prime a ţării ? nalului cu mai multă am­
tă mină s-a dezvoltat in­ fapt ce ne-a permis să în­ consumurilor de materiale ortacii din victorie în Ce experienţe cristalizate biţie, cu mai mult elan
tr-un ritm accentuat. „A- scriem la producţia netă si a stocurilor de orice victorie. întotdeauna în activitatea desfăşurată muncitoresc pentru înde­
plicînd previziunile ştiin­ o valoare suplimentară de fel". ne-a interesat şi expli­ în 1986 pot ajuta colec­ plinirea si depăşirea sarci­ IJUCt
ţifice formulate de secre­ 8 500 000 lei. Prin aceasta Anul 1987 a fost pregă­ caţia acestor succese tivul minei Coranda-Cer­ nilor ce ne stau în faţă. dioprog
tarul general al parti­ am recuperat integral şi tit în condiţii mult mai repurtate pe frontul tej să îndeplinească şi în 1987 ne-am propus să 6,15 Sfu
dului, tovarăşul Nicolae minusul de 6 400 000 lei bune. „Desigur — preciza muncii. Iată, răspunsul să-şi depăşească sarcinile asigurăm un spaţiu pentru La ord.
Ceauşescu, în legătură cu înregistrat la finele anului ing. Ioan Bîrsan — am primit acum: „Am pus de plan pe 1987, angaja­ partea electromecanică de cultură
nai; 7,3
necesitatea dezvoltării ac­ 1985. pornit de la baza reală pe mereu pe primul plan mentele asumate în între­ intervenţie, din cadrul a- Revista
celerate a resurselor inter­ Rezultate bune s-au ob­ care o avem: capacităţile disciplina muncii — cerea socialistă ? Cum pot telierului mecanic, să re­ rierul
ne româneşti — ne-a de­ ţinut şi la indicatorii fi­ de extracţie şi prelucrare, ne-a spus şeful de e- fi învinse neajunsurile cai zolvăm alte probleme lega­ Buletin
Răspun
clarat ing. îoan Bîrsan, zici: la plumb — o depă­ oamenii de care dispunem, chipă — adică o disci­ re mai apar ? Iată, numai lor; 10,1
directorul minei, — am a- şire de 469 tone, la zinc utilajele de transport, con­ plină impusă fiecăruia cîteva din întrebările pe te de captarea apei de pe 10.05
juns să dispunem de un — de 155 tone, cupru — diţiile geologice specifice dintre noi de către în­ care le-am adresat unor riul Hondol, să ne reali­ corului
10,25 5
nou şi vast cîmp minier — 33 tone ş.a. „După cum ş.a. Totodată, am fost mai tregul colectiv". membri ai consiliului oa­ zăm lună de lună sarcinile l'oiclorit
cariera Coranda —, pre­ se vede — sublinia tehni­ exigenţi cu noi înşine. De menilor muncii al unită­ şi să avem depăşiri la toţi Publici
cum şi de o mare capaci­ cianul Marin Berbeceanu, pildă, după trei ani de la ţii, unor specialişti şi con­ indicatorii". de ştii
spiritul
tate de preparare — uzi­ preşedintele comitetului punerea în funcţiune a fu- Hşti dc
na nr. 2. în cincinalul sindical al secţiei mină — nicularului şi uzinei de ducători de subunităţi sau Ing. Petru lanăşi, şeful 12,00
1986—1990 este pusă şi în am depăşit planul la me­ preparare nr. 2, trebuie să procese, pe fluxul extrac­ brigăzii mixte Coranda : 12.05
faţa noastră sarcina dez­ tale în condiţiile ncreali- considerăm că avem şi ţiei şi preparării minereu­ „Planul pe acest an este 12,35 I.
Români
voltării intensive, prin zării unui mare volum de aici o „vechime" oarecare. lui. Răspunsurile au fost versuri
promovarea largă a pro­ minereu complex din ca­ Adică, o bună experienţă Alte echipe fruntaşe consemnate cît mai suc­ realizabil, mă refer în spe­ ra fol
sibian;
gresului tehnic, moderni­ rieră. Aceasta înseamnă profesională şi o maturi­ sînt cele conduse do cint cu putinţă. cial la descopertă. Tre­ 3; 15,(
zarea tehnologiilor de ex­ că a crescut calitatea mi­ tate politică ce trebuie minerii Gheorghe Pri- buie să ne mobilizăm şi rad io -t’
tracţie şi de preparare a nereului extras şi prelu­ puse în valoare. Pe aceste cop şi Ioan Budoi, ocu­ Maistrul principal Ioan să eliminăm cauzele care „Plutaş
de FIU
minereurilor, organizarea crat. Ca membru în con­ temeiuri s-au întocmit pro­ pantele locurilor II şi Rovinaru, şeful minei Boc­ au duş la nerealizarea mi­ 4 *uni);
pe baze ştiinţifice a între­ siliul oamenilor muncii, grame de măsuri şi s-a III în întrecerea socia­ şa, membru în c.o.m. : nereului complex extras, /‘iojl
gii activităţi. Rezultatele pot arăta că aceste rezul­ acţionat pentru înfăptuirea listă pe 1986. „După din carieră. Aceasta, prin .¿tata;
obţinute în primul an al tate se datoresc şi modu­ lor. Pe baza învăţăminte­ cum se vede — ne ex­ „Pentru creşterea produc­ îmbunătăţirea condiţiilor triotice
ţiei de minereu avem în
16,40 M
celui de-al optulea cinci­ lui în care a muncit or­ lor desprinse din cuvîntă- plica Lucian Morar, de. puşeare, înlăturarea 17.00 H
nal demonstrează că sîn- ganul colectiv de condu­ rile rostite de secretarul preşedintele comitetului vedere executarea cu mai defecţiunilor la utilajele 17.05 (
mice; :
tem pe un drum bun şi, cere". general al partidului, to­ sindicatului minei Co­ multă operativitate a lu­ Iară; i
totodată, că avem încă re­ Despre un alt resort al varăşul Nicolae Ceauşescu, randa-Certej — pe po­ crărilor pentru dezvoltarea de încărcare şi transport, tico-ide
zerve interne pentru spo­ activităţii din 1986 ne-a la şedinţele Comitetului diumul întrecerii socia­ microcarierei „Leopold". asigurarea cu materiale tism s<
rirea eficienţei economica". vorbit ec. Aurel Moldo- Politic Executiv al C. C. liste încep să se impu­ De asemenea, în subteran necesare de întreţinere, ta te ni
.— Vă rugăm, tovarăşe al P.C.R. din 30 ianuarie nă şi nume noi. Aceas­ va fi încheiată deschide­ aprovizionarea cu unele rele so
van, contabilul şef al uni­ ta dovedeşte caracterul ştiri *:
director, să amintiţi nive­ tăţii. „Oamenii au gospo­ şi 20 februarie a.c., am de masă al acestei com­ rea unui nou stoc de mi­ utilaje (de exemplu, cu ţionalăi
lul atins în 1986 la cîţiva dărit mai bine materialele revăzut şi completat toate petiţii de . muncă". nereu şi ser va trece la foreze; în prezent sînt nu­ tiu de<
inform«
indicatori de bază ai uni­ şi celelalte valori, reuşind măsurile pentru acest an. — Ce angajament şi-a _ cercetarea altuia. în 1986, mai două foreze) pentru jurnal;
Avem
ferma
convingere
tăţii. să micşoreze cheltuielile că 1987 va fi un an mai asumat colectivul de schimbarea unor tehnolo­ asigurarea capacităţii de *87; 21.(
22.00
O
— Aş exemplifica doar totale la 1000 lei produc­ rodnic pentru colectivul muncă pentru 1987 ? gii de lucru (prin introdu­ încărcare ce-o avem şi al­ 23.Ori ~ %
prin realizarea unui plus ţie marfă cu 5,5 lei. To­ nostru. Rezultatele obţinu­ — Voi aminti doar cerea unor utilaje de mare tele":' Publici
de peste 36 milioane lei tuşi, se menţin la un ni­ te în lunile ianuarie şi fe­ cîteva din depăşirile pe randament) ne-a ajutat să nu inu
Buletin
la producţia marfă şi vel ridicat cheltuielile ma­ bruarie 1987 sînt un ar­ care ni le-am pr.opus : ocupăm primul loc în în­ Ing.. Vichentc Voica, şef
depăşirea productivităţii teriale. De asemenea, sto­ gument în acest sens". la producţia marfă .— birou mccano-energetic:
peste un , milion şi ju­ trecerea socialistă desfă­ „în 1987 vrem să eliminăm
mătate de lei, creşterea şurată între subunităţile în totalitate lipsurile ce
productivităţii muncii minei. Indicatorii de plan
Progresul tehnic - cerinţă prioritară cu 1000 lei/om, redu­ pe 1987 sînt deplin reali­ .•interiori. Vom analiza, pe DEW
se perpetuează din anii
cerea cu 3 lei a chel­
(Patria
tuielilor la 1000 lei pro­ zabili. Ar mai fi o ce­ rînd, fiecare caz, fiecare mai sp
rinţă: noi, cei care sîntem
a dezvoltării intensive • cu 2 la sută a preve­ membri în c.o.m., să ne neajuns şi vom lua mă­ cină
DOAR/
ducţie marfă, depăşirea
suri. Vrem să ne respec­
derilor la recuperarea sporim contribuţia la co­ tăm îndatoririle ce le a-
în strînsă corelaţie cu două măsuri au fost ma­ lectivului nostru de mun­ materialelor refolosibile. ordonarea .şi conducerea iii din
c eşterea calităţii mine­ terializate pentru moderni­ că a determinat un spor încheiem amintind că efectivă a minei, să privim vem privind menţinerea (Flacăr
tă un
reului, a întregului proces zarea mijloacelor de con­ de peste 2 milioane lei la în 1986 primele trei lucrurile la scara întregii în funcţiune a utilajelor, TROŞA
de extracţie şi preparare trol tehnic de calitate şi producţia marfă, o econo­ subunităţi fruntaşe sînt, unităţi, să muncim .şi să încărcarea la capacitate, Bullitt
de la Mina Coranda-Ccr­ îmbunătăţirea organizării mie relativă de 21 persoa­ în ordine: mina Bocşa, înlăturarea opririlor acci­ nii (7
tej, s-au materializat şi producţiei şi a muncii, iar ne, creşterea productivită­ mina Băiaga şi Mina răspundem la această sca­ dentale, a avariilor, limi­ cu obî
măsurile din programul în alte trei domenii (opti­ ţii muncii cu 1 600 lei/om Sector II. Iar la indivi­ ră". tarea la minimum a cos­ LUPEN
retului
privind perfecţionarea or­ mizarea transporturilor, al muncii, reducerea cos­ dual, primele trei lo­ turilor de întreţinere fără ral);
ganizării producţiei şi a îmbunătăţirea programării, curi ale întrecerii au Ing. Marioara Birsăian, a neglija calitatea etc. Tre­ fericire
muncii, modernizarea teh­ lansării şi urmăririi pro­ turilor şi, implicit, un fost ocupate de minerul şeful brigăzii preparare : LONE/
lor (Mi
nologiilor de fabricaţie şi ducţiei, perfecţionarea şi spor de beneficii de peste specialist Martin Dru- „Aşa cum a subliniat se­ buie să crească la maxi­ In vîr
promovarea fermă a pro­ pregătirea forţei de mun­ 800 000 lei. în acest an mar, operatorul prepa­ cretarul general al parti­ mum grija si răspunderea ANINO.
citoresi
gresului tehnic. „Acest că) au beneficiat de cîte sîntem hotărîţi să obţi­ rare Nicolae Susan şi dului, tovarăşul Nicolae noastră pentru întreţine­ poca i
program — preciza Adrian o temă de cercetare". nem rezultate şi mai bune excavatoristul lanoş Bo- Ceauşescu, în cuvîntările rea, repararea şi gospodă­ zat); I
Gligor, secretarul comite­ — Puteţi enumera cîte- pe această linie". dor. rostite la şedinţele Comi­ rirea fondurilor fixe". colului
tului de partid — este con­ va teme concrete care au •Vie); G
fără z<
ceput în două etape — modernizat anumite proce­ (Mineri
prima, pe parcursul anilor se şi au generat, astfel, o „Indiferent cît de mult — Pentru 1987, ce obiec­ sectorul I, orizontul „—40" tej, minele Bocşa şi Bă­ sătorie
1986—1987, iar a doua în dezvoltare intensivă a mi­ obţinem astăzi, este firesc tive mai importante există — cu circa un milion lei. iaga. în acest an de la mi­ S-a pi
(Flăcăi
1988 — şi reprezintă un nei ? ca mîine să dorim şi mai pe „masa de lucru" a con­ în continuare, în atenţia na Băiaga (obiectivul ex­ BAI:
rezultat al gîndirii şi ini­ — Desigur. înlocuirea mult!" — spunea ing. Con­ structorilor ? noastră va sta impulsiona­ perimental) se vor extrage ..Pa rad
ţiativei tuturor oamenilor susţinerii în lemn a puţu­ stantin Pipoş, şeful birou­ — Legat de cariera Co­ rea lucrărilor geologice de circa 10 000 tone de mi­ tură);
muncii din ondrul minei lui Starna Nou cu susţi­ lui investiţii al Minei Co­ randa mai avem de exe­ cercetare de la nivelele nereu. De asemenea, se va (Dacia)
rafie c
noastre". nere în beton şi ancore randa-Certej. cutat lucrări în valoare de Coranda II, III şi IV, mi­ definitiva zăcămîntul şi LAN:
Ce aspecte ale muncii fără oprirea producţiei, ex­ într-adevăr, în toate peste 3 milioane lei, con- na Băiaga, precum şi la va începe exploatarea la oasă (
STMER
vizează temele înscrise în ploatarea prin microcarie- sectoarele economiei naţio­ stînd în depozite de car­ mina Certej. Vor fi recol­ Bocşa. în acelaşi mod vom sării i
programul de organizare ră a zăcămîntului de la nale se duce o luptă acer­ buranţi, casa troliilor, com­ tate probe geologice, se acţiona la microcariera Viteza
şi modernizare a procese­ Bocşa şi altele. bă pentru autodepăşire, pletări la automatizarea vor efectua analizele chi- „Leopold" şi mina Certej. LARI:
rul).
lor de producţie ? Ne-a Mai semnalăm că în pri­ pentru obţinerea unor rit­ La aceasta din urmă,
răspuns la această între­ mul an al celui de-al 8-lea muri din ce în ce mai a- ne-am prevăzut să intro­
bare ing. Ioan Stoian, şe­ cincinal, la Mina Coranda- lerte de la o etapă la ducem în exploatare aba­
ful compartimentului teh­ Certej au fost brevetate şi alta. Dar, se pare că în tajele de la orizontul
nic: ..în primul rînd. două inovaţii: „Dispozitiv energetică şi minerit aceas­ „—40", cu două luni mai
ne-am propus rezolvarea de protecţie a jgheaburi­ tă străduinţă este mai vi­ devreme faţă de programe.
problemelor cu care se lor de recoltare şi dever­ zibilă decît oriunde. proceselor de preparare mice de laborator şi se va Mai sînt unele lucrări Pcnti
rece, j
confruntă brigăzile noastre sare pe bandă a materia­ — în 1986 — relata şe­ etc. în trimestrul II 1987 stabili conţinutul zăcămin­ unde c o n s t r u c t o r i i di mine
de producţie — adică, lo­ lului concasat" — semna­ ful biroului investiţii — vrem să finalizăm aceste telor respective şi alte da­ (T.A.G.C.M. şi I.A.M.S.A.T. variab
curile de muncă cu pro­ tă de tehnicianul Ştefan Mina Coranda-Certej şi-a lucrări. te necesare din punct de Bucureşti) au cam slăbit în cu
ninsoa
ductivităţi mici, locurile Neagu — şi „Instalaţie de realizat planul global la Spre „ziua de mîine" a vedere geologic şi minier". ritmurile de lucru în 1986. va su
înguste şi operaţiile cu semnalizare centralizată a investiţii. Dar pe structu­ producţiei s-a... înaintat şi — Cînd se prevede ex­ Dacă s-ar fi muncit mai moder
consum mare de manope­ decuplărilor la funicularul ră se constată anumite ne­ prin lucrări geologice. A- tracţia primelor cantităţi intens, la această oră ar sificăr
ră, carburanţi sau ener­ Coranda-Certej", avîndu-1 ajunsuri. De pildă, la con- nul trecut colectivul uni­ de minereu din noile ca­ fi putut să se afle în faza la 55
gie ş.a Ca număr, în 1986 ca autor pe sing. Octavian strucţii-montaj s-a obţinut tăţii a acţionat mai ferm pacităţi de producţie ? do finalizare ridicarea fil­ nord-c
rile n
au fost 20 de măsuri, din Florca. „Este deosebit de o depăşire de 1 508 000 lei, pentru punerea în eviden­ — Deşi în 1987 avem un trelor de 30 mp, traseul prinse
care 13 au fost realizate, pozitiv — sublinia ing. însă la utilaje există o ţă a noi rezerve de mine­ volum mai mare de lu­ funicular, depozit carbu­ minus
iar 7 au termen de execu­ Werner Schulleri. ingine­ rămînere în urmă de peste reu, realizîndu-se în plus crări, ne-am angajat — la ranţi carieră, automatizări mai <
maxln
ţie în 1987—1988. Dintre rul şef al minei — faptul un milion lei. Principala 318 ml de galerii. „La mi­ recenta adunare generală proces de preparare ş.a. minus
temele rezolvate pot ară­ că oamenii gîndesc şi reu­ cauză o constituie faptul na Băiaga — arăta ing. a oamenilor muncii — să vent :
ta că 6 privesc moderni­ şesc să descopere soluţii că anumiţi furnizori de u- Ioan Filipaş, şef sector realizăm tot ce ne-am pro­ ţă cu
clură.
zarea fluxurilor tehnologi­ vitale pentru producţie. în tilaje nu şi-au respectat mină — s-a depăşit pla­ pus. Este vorba de lucrări Pagină realizată de servie
ce de fabricaţie, apoi cîte 1986 „aurul cenuşiu" al co­ obligaţiile contractuale. nul cu 800 000 lei, iar la planificate la mina 1 Cer­ MARIN NEGOIŢĂ