Page 89 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 89

ÎN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ

                                                                                             Recolte bogate se asigură prin muncă


                                                                                                       susţinută, bine organizată

                                                                                         La  C.A.P.  Orăştie  s-au   cooperatoarele   Gheorghiţa   cu  dejecţii  lichide  46  de
                                                                                       făcut  fertilizările  chimice   Lup.şa, Aurelia Popa, Floa­  ha  de  fineţe  ’naturale  din
                                                                                       faziale  pe  ultimele  supra­  rea  Borza  ş.a.  plantau  ră­  „Dealul  mic"  şi  în  zilele
                                                                                       feţe  din  cele  150  ha  însă-   sadurile  pentru  varză  tim­  următoare  pe  suprafaţa  a-
                                                                                       mînţate  cu  grîu  şi  orz,  lu­  purie.  Ele  au  plantat  pînă   mintită  se  vor  executa  su-
                                                                                       crare  efectuată  de  mecani­  la  zi  350  000  fire  de  var­  praînsămînţări.  „Am  luat.
                                                                                       zatorii  Vasile  Amăriucăi  şi   ză.                  de  asemenea,  măsuri
                                                                                       loan  Dănilă,  asistaţi  de   în  livadă  —  preciza  A-   completează   preşedintele
                                                                                       Dorin  Bibolaru,  inginerul   vram   Ignat,   preşedintele   cooperativei  -  să  folosim
                     G O   III SI   L I   U   L U I   P   O P U L A R   J U D E Ţ E A N  şef  al  unităţii.  Acesta  pre­  cooperativei  —  s-au  în­  la  mhximum  orice  palmă
                                                                                       ciza  că  s-au  administrat,   cheiat  tăierile  de  corecţie   de  teren.  Astfel,  am  recu­
                                                                                       de  asemenea,  600  tone  de   la  coronamente,  tratamen­  perat  şi  vom  reda  agricul­
                                                                                       îngrăşăminte  organice  pe   tele  I  şi  II  fitosanitare  pe   turii  o  suprafaţă  de  6  ha
          Anul XXXIX, nr. 9 131      VINERI, 27 MARTIE 1987      4 pagini - 50 bani    o  tarla  de  10  hectare  unde   toate  cele  78  de  ha  ocu­  teren  din  incinta  fermei
                               ■LiJ.-Î ‘.JrffiŞS -                                     urmează  a  se  planta  car­  pate  cu  pomi,  în  momen­  zootehnice,  pe  care  o  vom
                                                                                       tofi.                      tul  de  faţă  continuînd  să
                               SA&& m LQCTW                                              Cu  răspundere  şi  hărni­  se  transporte  gunoiul  pen­  cultiva cu plante furajere".
                                                                                                                                               După  ce  a  încheiat  fer­
                                                                                       cie  se  muncea  în  grădina   tru  fertilizări.  Dintre  coo­  tilizarea  chimică  suplimen­
            CINCINALUL UIIS ■ DEZVOLTAM INTENSIVA'                                                                peratorii  care  -au  partici­  tară  pe  întreaga  suprafa­
                                                                                       de  legume  şi  în  livadă.
                                                                                       Coordonaţi  de  tehnicianul   pat  la  lucrările  amintite,   ţă  ocupată  cu  cereale  pă-
                                    {TVA                                               Petru  Cătănici,  mecaniza­  preşedintele  unităţii  îi  evi­
                                                                                       torii   loan  Pascu,  Aurel   denţia  pentru  hărnicie  pe   ioase,  mecanizatorul  loan
                                                                                       Pitodorcscu  şi  Vasile  Du­  loan   Dăncescu,   Toader   Trosnn,  supravegheat  de
                                                                                                                                             Nieolae  Crăciun,  inginerul
                       „Nimic nu se pierde, totul                                      mitru  administrau  gunoi   Jurj,  Samoilă  Totoi  şi  Tra-   şef  al  C.A.P.  Beriu,  a
                                                                                                                  ian Conica.
                                                                                       de  grajd  şi  îngrăşăminte
                                                                                       complexe  pe  solele  unde   O  preocupare  deosebită   trecut  la  fertilizarea  eu
                                                                                       urmează  a  fi  plantate  sau
                              se poate utiliza !"                                      însămînţate  culturile  din   acordă  conducerea  coope­  sare potasică şi fosforiţă
                                                                                                                  rativei  asigurării  nutreţu­
                                                                                       prima  epocă.  Aflăm  că  au   rilor  pentru  animale.  Ast­  MIRCEA LEPĂDATU
        Diversificarea   produc­  dusele  destinate  exportu­  cauciuc  pentru  etanşarea   fertilizat  astfel  40  de  ha   fel,  sublinia  inginerul  şef,
       ţiei,  folosirea  la  maximum   lui  s-au  adăugat,  în  etapa   instalaţiilor   energetice,   de teren. în acelaşi timp,  s-au curăţat şi fertilizat  (Continuare in pag. a 2-a)
       a resurselor locale, înscrie­  care  s-a  scurs  din  actua­  piese de schimb pentru re­
       rea  activităţii  productive   lul  cincinal,  noi  repere.   pararea  utilajelor  siderur­
       în   exigentele   dezvoltării   A  sporit  aria  de  cooperare   gice,  produse  din  beton
       intensive  —  cerinţă  prio­  cu  alte  unităţi  ccononvce.   armat  (stîlpi,  grinzi  ş.a.),
       ritară  a  actualului  cincinal   venim  în  acest  an  în  în-   rine  basculante  pentru  o-
       —  sînt  doar  câteva  din   tlmpinarea   cumpărători­  ţelării şi multe altele.
       preocupările   colectivului   lor  din  judeţul  nostru  şi   —  Executaţi  şi.  subnn-
       Fabricii  do  producţie  in­  din  ţară  cu  noi  produse   samble mai mari ?
       dustrială  şi  prestări  servi­  otc.  Acestea  sînt  argumen­  —   Desigur.  De  pildă,
       cii  Hunedoara.  Asupra  u-   te  care  probează  înscrie­  pentru  C.M.V.J.  Petroşani
       nora  dintre  cele  mai  inte­  rea activităţii fabricii  realizăm  toată  partea  me­
       resante  aspecte  ale  mun­                          talică  a  turnurilor  de  ex­
       cii,  ne-am  oprit  in  rîndu-                       tracţie.  Un  astfel  de  turn
       i i l e  ce urmează.         Despre un principiu     are  circa  50  tone  şi  în
                                         de acţiune         1987  avem  comandate  (şi,
           COORDONATELE                al colectivului      desigur,  vor  fi  construite)
              dezvoltării           F.P.I.P.S. Hunedoara    5 turnuri de extracţie.
                                                              Aceste   colaborări   sînt
                                                              -
         —  Producţia  noastră,  —                          şi   eficiente  pentru  bilanţul
       sublinia  ing.  Viorel  Napău.   noastre   pe   coordonatele   fabricii:  in  1086  cheltuieli­
       directorul  fabricii  -  fiind   dezvoltării intensive.  le  totale  la  1000  lei  pro­
       chemată  să  acopere  unele                          ducţie  marfă  au  fo'st  mic­
       nevoi  (temporare  ori  de       COOPERARE           şorate  cu  102,42  lei,  iar
       mai  lungă  durată)  ale  be­    ŞI EFICIENŢĂ        cele  materiale  cu  58,48  lob
       neficiarilor,   se   află   în                       Bineînţeles,   aici   trebuie
       continuă  evoluţie.  A  cres­  Am  auzit  de  mai  multe   avute  în  vedere  eforturile
       cut  şi  ca  volum,  de  la  un   ori  expresia  „producţie  în   permanente  ale  oamenilor
       an  la  altul,  iar  d>n  punct   cooperare"  şi  i-am  între­  pentru  reducerea  consu­
       de  vedere  a!  caii  Lăţii  pu­  bat  pe  oameni  ce  înseam­  murilor  specifice  de  ma­
       tem  spune  că  îr.  prezent   nă  aceasta.  „înseamnă  —   terii prime, materiale, com­
       produsele  realizate  întru­  ne-a  relatat  maistrul  Petru   bustibili  şi  energie  elec­
       nesc  atributele  prelinse  de   Cri.şan,  secretarul  comite­  trică.
       beneficiari.               tului  de  partid  al  fabricii                                                             Ritm şi calitate în. realîxareo
         —  Vă  rugăm  să  exem­  —că  realizăm  o  serie  lar­  DE LA „CRISTAL“                                                  I N  V  E  S  T  I Ţ  I I L  O  R
       plificaţi   aceste   frumoase   gă  de  repere  industriale   LA „CINCIŞ"           Termocentrala  Paroşeni.
       împliniri  ale  '•oleetivului   pentru  unităţi  republicane                       Aspect  dir\  camera  de
       de  muncă  prin  cîtova  re­  cum  sînt  C.S.  Hunedoara,   Mai  întîi  a  fost  „Cris­  comanda  termică  a  ca-   Bună mobilizare şi organizare
       pere.                      Fabrica  de  încălţăminte,   tal  “-ui,  un  preparat  din   zanelor  1—2,  şef  de  tură
         —  De  pildă.  atel erul  de   C.M.V.J.  Petroşani,  C.S.V.   materii  prime  locale,  pen­  Viorel   Munteanu.   I)e
                        :
                                          1
       confecţii  metalice  —  una   Călan ş.a. '.          tru  ajutorarea  gospodine­   aici  se  conduce  procesul    în construcţia de locuinţe
       din  subunităţile  importan­  —  Ce  pondere  are  „pro­  lor.  „Acum,  —  ne  spune   de  preparare  a  prafului
       te  ale  fabricii  noastre  —   ducţia în cooperare"?  inginerul  şef  al  fabricii,   de cărbune.
       şi-a   dezvoltat   producţia   —   Reprezintă  circa  80   Gheorghe  Şerb  an  —  avem                       Au  trecut  două  luni  şi   an  ne-a  îngreunat  munca.
       într-un  ritm  mediu  anual   la  sută  din  volumul  total   un  nou  produs  de  curăţat   Foto N. GHEORGH1U  două  decade  din  cel  de-al   La  mijlocul  lui  ianuarie
       de  peste  16  la  sută.  Sec­  al producţiei noastre.  numit „Cinci.ş". obţinut                           doilea an al actualului cin­  însă  ne-am  instalat  la  Uri­
       ţia  chimică,  altă  subunita­  —  Ce se execută, de pil­                                                  cinal.  în  această  perioadă   cani  şi  am  atacat  primele
       te,  a  fost  dotată,  începînd   dă,  pentru  C.  S.  Hunedoa­  MARIN NEGOIŢÂ                             de  timp,  constructorii  de   două blocuri. Echipele con­
       din  acest  an,  cu  moderne   ra ?                                                                        locuinţe  din  Orăştie  au   duse  de  Constantin  Ungu­
       maşini de injecţie. La pro­  —   Diverse  repere  din  (Continuare în pag. a 2-a}                          depus  eforturi  stăruitoare   reanu  (dulgheri)  şi  Con­
                                                                                                                  pentru  a  învinge  rigorile   stantin   Mocanu   (fierari-
                                                                                                                  iernii,  a  obţine  chiar  din   betonişti).  coordonate  de
                                                                                                                  prima  lună  rezultate  bune   subinginerul  Pavel  Ancaş.
                                                                                                                  în  producţie.  Dorinţa  sin­  adjunct  şef  de  brigadă,  au
                        Şeful sectorului minier este... şefă                                                      ceră  a  lucrătorilor  Brigă­  lucrat  bine,  au  realizat  n-
                                                                                                                  zii  nr.  5  Orăştie,  mărturi­
                                                                                                                                             vansări  conform  graficelor.
                                                                                                                  sită  de  majoritatea  con­  Problema  care  mai  trebuie
           La  mina  Petrila  ni  se   vim de greutăţi, apelăm la   Francisc Barabaş, Constan­  nici scundă nici înaltă, gră­  structorilor   intervievaţi,   rezolvată  este  asigurarea
         spune  câ  întne  colectivele   sprijinul şefului de sector,   tin Borş sau Emeric Szabo,   bită să se echipeze pentru   este de a reedita si în 1987   materialelor   necesare   în
         cu  rezultate  deosebite  în   care  ni-l  oferă  cu  gene­  Gheorghe  Ungureanu  sau   a intra în mină. Stela Nai­  succesul  repurtat  în  anul   şantier.  Platforma  de  de­
         producţie pe 1986 şi de la   rozitate şi competenţă. Şe­  Andrei  Ujhely  -,  reuşind,   din  a  terminat  Institutul   trecut,  cînd  au  ocupat  lo­  pozitare  a  prefabricatelor
         începutul acestui an con­  ful  de  sector  este  pentru   de  mulţi  ani,  să-şi  depă­  de mine Petroşani in anul   cul   întîi   în   întrecerea   din  Lupeni  nu  satişface
         tinuă  să  se  situeze  şi  cel   noi  ca  o  soră  mai  ma­  şească  lună  de  lună  pla­  1973  şi  tot  de  atunci  s-a   socialistă   cu   brigăzile   integral  cerinţele  noastre.
         al  sectorului  Xl-investiţii  -   re"  (!  ?).  „De  ce  nu  ca  un   nul. Fac această apreciere   încadrat  la  Întreprinderea   T.A.G.C.M. Deva.  De  aceea,  ca  trebuie  reor­
         unul dintre cele mai bune   frate  ?”.  „Păi  dacă  este   în  deplină  cunoştinţă  de   minieră  Petrila.  După  doi   —  Ce  sarcini  şi-au  asu­  ganizată. La celelalte punc­
         din  întreaga  Vale  a  Jiu­  femeie... O cheamă Stela  cauză, întrucit am fost  ani  a  fost  transferată  la   mat  în  acest  an  construc­  te  de  lucru  dispunem  de
         lui. Anul trecut, minerii de                                                  sectorul XI investiţii.    torii  din  Orăştie  ?,  l-am   condiţii  optime  pentru  a
         aici  au realizat peste plan                                                   —  Mi-am  găsit  repede   întrebat  pe  ing.  Vasile  Bră-   realiza  şi  preda  la  termen
         350 metri lineari, iar în pe­     O A M  E N I ,   L O C U R I ,   D E S T I N E  locul  in  acest  colectiv,   tescu,  adjunct  şef  de  bri­  toate   apartamentele   din
         rioada  care  a  trecut  din                                                  spune  Stela  Naidin.  Erau   gadă.                   planul acestui an
         1987 încă vreo 100 ml.                                                        oameni  serioşi,  buni  me­  —  Mult  sporite  faţă  de   împreună  cu  tovarăşul
           Destoinicul şef de briga­  Naidin.  Eu,  unul,  nu  am   ciţiva ani şeful acestui co­  seriaşi, harnici şi conştiin­  1986.  Valoric,  ele  au  cres­  Aurel  Dări  eseu,  secretarul
                                                                                                                                             comitetului  de  partid  al
                                                                                                                  cut  cu  aproape  20  la  su­
         dă Francisc Barabaş, cu 22   mai  auzit  ca  o  femeie  să   lectiv. Cit îl priveşte pe   cioşi, care nu puneau pro­  tă.  Trebuie  să  executăm   brigăzii,  am  analizat  sta­
         de  ani  la  activ  în  subte­  fie  şef  de  sector  minier,   şeful de sector, deşi este   bleme. Mie însămi îmi plă­  518  apartamente.  Dintre   diul  de  execuţie  al  apar­
         ranele minei Petrila, crede   cu activitate în subteran şi   femeie, posedă calităţi so­  cea munca în mină; cobo­  acestea,  262  se  vor  ridica   tamentelor  din  Orăştie.  La
         că rezultatele frumoase ob­  să se descurce atît de bi­  lide de conducător: profe­  ram aproape zilnic în sub-   în  Uricani,  144  la  Călan   blocul  123  B,  cu  38  de  a-
         ţinute  se  datoresc  muncii   ne...". Nici noi...  sionist capabil şi preocu­  ’teran,  puneam  întrebări,   şi  112  la  Orăştie.  De  a-   partamente,  activitatea  este
         unite, abnegante, pline de   Solicităm amănunte de­  pat de meseria sa, bun   primeam răspunsuri, învă­  semenea,  mai  avem  de    coordonată   de   maistrul
         răspundere şi întrajutorare   spre  activitatea  sectorului   organizator al producţiei,   ţam  din  experienţa  mine­  realizat  unele  lucrări  la   Pandelea  Popescu.  Echipa
         din partea tuturor membri­  XI  investiţii,  a  şefului  de   fin cunoscător al oameni­  rilor.  Cu  acest  sector  am   complexul  de  porcine  Gel-
         lor  colectivului.  „Noi  ne   sector,  directorului  minei   lor şi sprijin de nădejde   trăit satisfacţia multor îm­  mar.  După  cum  se  poate   de  dulgheri  a  lui  Petru
                                                                                                                                             Rădoane  a  ajuns  cu  mon­
         cunoaştem întotdeauna bi­  Petrila, ing. Bujor Bogdan.   al lor. Ştie să-î înţeleagă,   pliniri  profesionale,  între   vedea,  centrul  de  greutate   tajul  panourilor  mari  la
         ne  sarcinile,  ne  pregătim   „Da,  este  un  colectiv  pu­  dar şi să-î pună la lucru,   care  cîştigarea,  de  cîteva   al  activităţii  noastre  se  va   etajul  III.  Ritmurile  de  lu­
         cu  grijă  condiţiile  pentru   ternic, cu peste 300 de oa­  să-i ajute, dar şi să-i tra­  ori,  a  locului  I  între  sec­  muta  în  Valea  Jiului,  la   cru  sînt  ridicate,  iar  apro­
         a le putea îndeplini şi ac­  meni,  cu  mineri  de  înaltă   gă la răspundere, să le   toarele de investiţii din mi­  Uricani.      vizionarea  cu  materiale  de­
         ţionăm  cu  toată  hotărîrea   clasă, care lucrează cu dă­  canalizeze energiile spre   nele Văii Jiului.  —  Reveniţi, după  o pau­  curge normal. La sfîrşitul
        ' şi capacitatea de care dis­  ruire,  în  înţelegere  şi  ar­  realizarea planului".  DUMITRU GHEONEA    ză  de  doi  ani,  în  Valea
         punem. Iar atunci cînd a-   monie — chiar dacă se nu­    Avem în faţă o femeie                           Jiului.  Cum  v-aţi  organi­         LIVIU BRAICA
         par probleme, cînd ne lo­  mesc Vasile Pavel sau     blondă, cu trăsături fine,  (Continuare in pag. a 2-a)  zat şi aţi demarat munca ?
                                                                                                                    —  Iarna  aspră  din  acest  (Continuare in pag. a 2-o)
   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94