Page 90 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 90
p .-»a- 2 DRUMUL SOCIALISMULl
Bună mobilizare
rubrica tineretului
şi organizare
REZULTATE MERITORII ÎN ÎNDEPLINIREA 20,00 Te
ANGAJAMENTULUI ANUAL in construcţia 20,20 vi
°0,00 Ui
Organizaţia judeţeană cuperare şi introducere 20,15 Ft
a U.T.C. s-a angajat ca în circuitul productiv a de locuinţe 111'
*
în întîmpinarea aniver unui volum sporit de pa
sării a Că de ani de la materiale rcfolosibile, a (Urmare din pag. 1) 20,55 Ci
crearea Uniunii Tinere căror valoare se ridică, 21,10 Se
tului Comunist şi a 30 de în această perioadă, la lui
na
ani de la înfiinţarea 1 937 000 lei. Tinerii au lunii aprilie acest bloc se 21,03 M
U.A.S.C.R., în primul colectat peste 3 000 tone va preda beneficiarului. tel
trimestru să realizeze 30 metale feroase şi nefe La blocul E, care, in final, *
im
la sută din planul anu roase, peste 270 000 sti va fi unul dintre cele mai I>r
al la acţiunile de muncă cle şi borcane, o însem frumoase blocuri din Orăş- 21,50 T<
patriotică. nată cantitate de cioburi, tie, cu 61 de apartamente
Este de subliniat fap birlic şi textile. şi spaţii comerciale la
tul că întreaga perioadă 0 contribuţie de seamă parter, stadiile de execu
premergătoare marii săr la obţinerea acestor re ţie la cele patru scări sînt
bători a tineretului, or zultate au adus-o organi diferite. Scara D este !a Repientul răsadurilor dc ardei se alia în plină desfăşurare la A.E.S.C. Sîntandrci,
ganele şi organizaţiile zaţiile municipale Hune finisaje interioare, C — ia forma 2.
«Ut l
U.T.C. din toate muni doara şi Deva, orăşe structură, B — la elevaţii dioprof
cipiile, oraşele şi comu neşti Uricani, Călan şi şi A — la fundaţii. Echi 0)15 S
nele, din marile combi Vulcan, cele de la pele conduse de Remus 0,30 Li
nate, întreprinderi şi I. P. I. C. C. F., M i n a Bîrlca (dulgheri), Aurel Recolte bogate se asigură prin agricul
instituţii au iniţiat un D e v a , I.E. D e v a , Mardnn (zidari) şi Dumitru jurnal;
8.00 Kt
mare număr de acţiuni î n t r e p r i n d e r e a d e Popa (mozaicari) se stră muncă susţinută, bine organizată Curieri
consacrate împlinirii a- l i a n ţ i , I. M. Barza, duiesc să execute lucrări Buletin
cestui legămînt. Mii şi I.M.M.R. Simeria, C.S.H., de calitate, pentru □ spori (Urmare din pag. 1) ratoarelor Elena 'J'otoi, Ma- p undei
10.00
mii de ore de muncă I.A.C.R.S.H., Combinatul confortul viitorilor loca dăugărn 800 tone, care au 10,05 <
ria Pctraş, Magdalena Da-
fost administrate în grădi
s-au adunat în rezultate siderurgic „Victoria" Că tari ai acestor aparta n unei sole de 25 de ha na legumicolă. Zilnic, pe rnian, Eugenia Ştefănie sub II
cu adevărat bogate, cu lan, I.M. Oră.ştie, între mente. destinată sfeclei de zahăr. ş.a., femei harnice, care-şi de pai
Prograi
care tinerii hunedoreni prinderile miniere Vul în Orăştie mai sînt pre La rîndul lor, mecaniza ste 20 de femei, împreună aduc o mare contribuţie Publici
se pot mîndri pe bună can, Paroşeni, Uricani, văzute a se realiza încă torii foan Harghitan, Vasi- cu inginera Lidia Mnnoles- la bunul mers al muncii de ştii
dreptate. Petrila şi Valea de Brazi, două blocuri, A şi C 1, ca 1c Trosan şi Ioan Murgoi cu, „semnează condica de pitorea
prezenţă" în cîmp. Ele au
tic mu
Pînă în prezent, valoa precum şi organizaţiile re vor fi amplasate lîngă transportau îngrăşăminte- pregătit 1000 metri pătraţi în legumicultura. Buletin
în livadă, aflăm, s-au
rea lucrărilor efectuate U.T.C. din liceele „De- muzeu şi poştă. Blocul A 1c naturale pe terenul ce de răsadniţe pentru cultu efectuat stropirile fitosa- conioar
de tineri se ridică la su ccbal", 4 şi 5 Deva ?i este atacat la fundaţie dar Lmisiu
urmează a fi plantat cu
rile din epoca I, au pre
ma de 3,6 milioane lei, altele. la acest punct de lucru cartofi. Pînă ieri ei au gătit şi acoperit solariile nitare pe 10 ha, iar coope 13.00 D
Avanpi
ratorii Ion Teacoi, Avram
cu aproape 1,1 milioane Organele şi organiza activitatea a încetat, ur dus în cîmp peste 700 to Mihăilă, Ioan Rădău şi al 15,15 <
lei mai mult decît pre ţiile U.T.C. din întregul mând a fi reluată pe mă pentru răsadurile altor cul Carnav
vede planul la perioada judeţ sînt hotărî te ca şi sură ce vor fi efective dis ne de gunoi de grajd. La turi. Şefa fermei ţinea să ţii efectuau tăierile de co navour
Carte
aferentă. întreaga sumă în continuare să iniţieze ponibile. C 1, cu opt apar acestea trebuie să mai a- notăm n u m e l e coope recţie. ui te-
încasată a intrat în con ample acţiuni care să tamente, deocamdată este ijurii
tul U.T.C. determine îndeplinirea ncatacat. De la tribuna conlerin- cadrul I.P.S.R.U.E.E.M. Pe .ite; li
1G,40
S-au executat lucrări înainte de termen a Construcţia de locuinţe I ei organizaţiei orăşeneşti troşani - Ion Ioan — a dat muzică \
productive, de cercetare- sarcinilor de plan şi a în Orăştie şi Uricani dar dc partid Vulcan pentru fjWţ^EMTEj replica directă, primită cu tru pa
proiectare, de dezmem angajamentului propriu. şi la Gălan este bine or dare de scamă şi alegeri, aplauze: sindica
serii;
brare a mijloacelor fixe ganizată, conducerea bri vorbitorii se pronunţau ferm — Oamenii muncii de la cincina
scoase din funcţiune. De PAVEL LAZA, găzii nr. 5 urmărind — şi responsabil, angajant, noi asigură conferinţa că Conferí
partidu
asemenea, organizaţiile şeful sectorului prin eşalonarea lucrărilor pentru îndeplinirea sarcini vom repara un punct ter de ştiri
U.T.C. au acordat o a- muncă patriotică — o folosire eficientă a lor dc plan din domeniile 'I... mic din oraşul Vulcan, dar nai coi
tenţie deosebită intensi 01 Comitetului judeţean dotării tehnice, efectivelor in care lucrează, pentru lără bani, ci voluntar... Atenţie
ficării activităţii de re al U.T.C. existente şi timpului dc a-şi Iaca oraşul, cartierele, se angajează să spripne pietoni
nai * i>
muncă disponibil, pentru locuinţele mai curate, mai I.G.C.L. Petroşani, contra Mai sint puncte termice 21.00 I.
PREMIILE CONCURSULUI DE NUMISMATICĂ a realiza integral numărul luminoase, mai călduroase. cost, in repararea a două in oraşul Vulcan care ne 22.00 O
de apartamente planificat - Avind in vedere că in puncte termice din oraşul cesită reparaţii in acest an, 23.00
De curînd s-a închis tineret au fost acordate pe 1987. in întîmpinarea iernii ur 23,10
expoziţia de numismatică ţinerilor Mihai Sorescu, — Colectivul nostru de iarna acestui an au exis Vulcan — a subliniat dr. mătoare. Nu se mai anga Noct»
24.00 ti
consacrată aniversării a Anca şi Mihai Dărăbanţ; muncă — sublinia tovară tat pierderi dc apă caldă ing. Francisc Appel, direc
65 de ani de la crearea locul I — Ionel Ganea, şul Aurel Dăncscu, — ac in reţelele de termalicare, torul respectivei uzine. jează nimeni la vreo repa
U.T.C. şi 30 de ani de la Vizeşti Mihai şi Gyengc ţionează cu dăruire şi ab necesitind consumuri supli Venindu-i rîndul la cu- raţie... voluntară ?
înfiinţarea U.A.S.C.R., la Iulius ; locul al II-lcn — mentare de apă rece - co vint, secretarul comitetului Toată lumea are nevoie
care a participat un im loan Carculea, Viola Da negaţie în muncă, în lumi lectivul Uzinei de prepa de partid de la Secţia de de căldură in apartamente.
portant număr de expo vid, Petru Vlad şi Mar na orientărilor şi indica rare a cărbunelui Coroeşti stilpi hidraulici Vulcan, din G. DINU DEVz
ţiilor secretarului general
zanţi. La încheiere s-au tin Todor ; locul al III- al partidului, tovarăşul sus —
acordat premii celor mai lca — loan Cucuveanu, Nicolae Ceauşcscu, pentru Icrele
Imperl
reprezentative exponate. Dorel Huh, loar Irinca a îndeplini planul pe 1987 seriile
NE DO.
Premiile speciale pentru şi Siko Mihai. la toţi indicatorii de pro bastre
ducţie. Debutul nostru în -
Soi
acest al doilea an al ce .fio de i
„Nimic nu se pierde, lui de-al optulea cincinal Ca i*l os
este corespunzător, am ob
ţinut rezultate care con (F lă c ă i
u m b r ă
toiul se poate utiliza!“ firmă „mersul" brigăzii ŞA NI :
Valea
lună de lună tot mai bun ring) ;
Angajamentul nostru în lingă
{Urmar# din pag. 1) acţionează în acest sens. întrecerea socialistă pe a- rea);
„Important este să putem nul 1987 este de a finaliza — seri
din deşeuri de dolomită de vorbi despre victorii, în cu cîte 15 zile mai repede brie);
s ă rb ă i t
la Zlaşti. Este rodul unor tot ce se gîndeşte şi se faţă de termen blocurile şi rev«
cercetări proprii, pe fon materializează" — spunea E din Orăştie şi B din Că VULCY
dul îmbunătăţirii şi mo muncitorul Iosif Furcă, şe lan, cu 20 de zile blocul cină (
dernizării procesului teh ful unei echipe din cadrul 52 din Uricani. De ase NEA :
rul);
nologic". atelierului confecţii me menea, ne-am propus, pe Mârin
— „Cinciş" este un praf talice. linia creşterii eficienţei e- toresc)
de curăţat. Ce alte pro — Puteţi să ne amintiţi conomice în producţie, să turi la
duse noi vor „vedea"... vi cîteva izbînzi obţinute ne gospodărim mai bine s e r iile
k n a
trinele, în acest an ? chiar de oamenii acestui materialele, să economisim (Şleau;
— „Molitox", este un atelier ? — l-am întrebat. Liceeni
produs nou care va încor — Voi menţiona doar 7 tone de fier beton, 30 Formaţia pentru turnare piese mecanice condusă de maistrul Ioan Nicolae p e n tru
* Ziu:
pora unele reziduuri şi una, din acest an: reali tone de ciment şi 10 000 pal în 1986 locul I la nivelul Combinatului siderurgic „Victoria“ din Călan. CÎEOAC
subproduse de la distileria zarea pentru un beneficiar bucăţi cărămidă. ii oul os
de gudroane a G.S. Hune extern a unor confecţii me ră); Ii
g
se
doara. Avem deja foarte talice complexe ce vor in BRAZI
multe comenzi de la co tra în componenţa instala rest!:
seriile
merţ. La fel şi pentru „au- ţiilor dintr-o rafinărie. Şeful sectorului minier este... şefă tură);
tovapant" — un material Despre alte şi alte e- p e n tru
pentru izolarea autovehi xemple ar putea vorbi la Z iu a
culelor, aflat încă în faza fel de bine şi oamenii din (Urmare din pag. 1) in mină apar destule gineră, a coborit urgent la dorinţa firească a fiecă TETA:
de testare. echipele lui Gheorghc probleme tehnice, organi faţa locului, am discutat ruia de a-şi face datoria, Ie I-IJ
L A R I:
în 1986 au fost asimilate Popa şi Gheorghe Vişan, Nu este greu ca o fe zatorice, de aprovizionare şi am găsit imediat solu de a lucra mai uşor şi a (Miner
circa 45 de produse noi de la acelaşi atelier. • Sau meie să conducă 300 de etc. Pe unele minerii reu ţia salvatoare: am montat trăi mai bine. Or, aşa ceva
din lemn, metal, cauciuc lăcătuşul Livi Ţîf, care a mineri care croiesc magis şesc să le rezolve singuri. două pompe, am evacuat nu-i posibil fără conlucra
şl alte substanţe. Unele montat, la începutul aces trate subterane spre viitoa Pe altele nu. Raportează apa, am umplut golul re şi înţelegere, fără o co
produse nu au găsit „rezo tui an, maşinile de injec rele fronturi de cărbune ? situaţia şefului de sector. creat, am adoptat o solu muniune de idei, gînduri
nanţa" necesară la... con ţie în secţia chimică a fa - Nici pentru un bărbat Iar acesta, cu competenţa ţie de susţinere suplimen şi sentimente, fără omenia
Penti
structori. în această situa bricii din Hunedoara. Sau nu este uşor, avind în ve sa şi cu sprijinul oameni tară faţă de tehnologia fo noastră românească. Poate contlm
ţie este „Modilit"-ul —- o alţi mulţi oameni frun dere că se munceşte pe lor din subordine, prin con losită şi astfel ne-am pu că aşa a fost să fie ca zeaseă,
materie ce se poate folosi, taşi în activitate, despre trei schimburi, în mai mul sultare atentă şi întraju tut continua lucrarea. Şefa eu să-mi împlinesc desti mai
cu succes garantat, împo te puncte de lucru şi la torare reciprocă, determi noastră de sector are în nul aici, între minerii de la vor
slabe î
triva condensului din a- care ec. Ovidiu Moraru, mai multe obiective în a- nă rezolvarea tuturor stă totdeauna soluţiile, cele Petrila, înlr-o meserie, cum îe, ce
partnmente. şeful biroului plan şi pre celaşi timp, însă totul se rilor de lucruri ce se ivesc. mai bune pentru rodnicia se spune, specific bărbă ractcr
şedintele comitetului sin „Lucram la canalul de muncii...“, tească, dar pe care o pol va suJ
OAMENII poate face, şl încă bine, face la fel de bine şi fe rat, cu
dicatului, spunea: „Ei sînt dacă există bunăvoinţă şi aeraj de la puţul I est - O întrebăm direct pe
ternpoi
Ar trebui să cităm aici temelia tuturor realizări înţelegere, dacă oamenii îşi aminteşte şeful de bri Stela Naidln de ce crede meile, chiar dacă sînt, ca oră <
zeci de nume de oameni care lor noastre de pînă acum sînt animaţi deopotrivă de gadă Constantin Borş. La că este stimată şi ascul mine, mame şi soţii, deci Tem pe
s-au dăruit cu totul, atît şi, mai ales, „rampa dc acelaşi ţel al exercitării da un moment dat au apărut tată de mineri. „Oricine au multiple atribuţii fami vor fl
profesiei alese, cît şi ideii lansare" spre înfăptuirea toriei, dacă le place mun viituri de apă care puneau poate fi dacă-i stimează liale. Eu, cel puţin, o fac 2 şl 7
maxim
de valorificare maximă, în ca, dacă vor să bîru- lucrarea în pericol. Am şi-î ascultă.' Sint sentimen cu multă plăcere...“. 17 gr a.
folosul obştii, a tuturor măreţelor obiective ce le consultat-o pe tovarăşa in te reciproce, izvorite din Cît de frumos !... servi ci
resurselor locale existente. avem în actualul cin ci
Practic întregul colectiv nai". _ ..............* „ y