Page 94 - Drumul_socialismului_1987_03

ia- 2 DRUMUL SOCIALISM

C1NTEC LA SĂLAŞU DE SUS Sub Orion nc-am îndurat spre casă «
Dar ne-au rămas acolo, într-un sat, I
Izvoarele din datina frumoasă...
Ne-a prins ninsoarca-n martie pe drum
Ca-ntr-o poveste ce parca pierdută EUGEN EVU
Prin satele străvechi dar şi acum 13,00
UWlX păstrînd ceva de lume-abia-ncepută... POPOR AL MEU 13,05

Ninge tîrziu şi-n suflet ce nesaţ e I Popor al meu
Ce miez tresare din străvechi colind. slăvit cu faţa-n soare,
Copiii coborînd cu micii-n braţe Cum aş putea ca fiecărui om
Din Retezat ne dau bineţe, blînd... în palme să-i culeg sudoarea
ce se prelinge-n taină pe obraz 1
Cartea de grîu foşneşte pe colină :
social şi spiritual. Iar pro
Carte poştală dusele acestei manifestăr Nc-aduJmecă făptura-i vegetală... Mi-ar răsări în palmele-mi prelungi
Un alt izvor de apă vie
Nc-a prins ninsoarea şi ne-a dus de
1
se numesc ; __ Crepuscu mină din anii din trecut şi cei de azi,
Treptele Diotlmel, Nemu Prin cosmica naturii ancestrală. izvor al ţării astfel răsărit
Au existat oameni de o vedea mai bine şi, in a-
ritorul albastru, Heralzi: dintre strămoşi frumoşi de mit.
cultură şi artă care şi-au cetaşi timp, mai obiectiv.
Casa fericiţilor... Dar in Apoi, spre ziuă, s-a înseninat AUGUSTIN IUSTIN 14,15
înălţat edificii durabile Sigur, nu e uşor, dar cind
seamnă, Înainte de toate 19,00
din propriile opere lără ca judecata are o anumită un nume in literatura ro
despre ei să se ştie mare valoare este limpede că mână. Şi, tot înainte de 19,20
lucru. Şi nu dintr-un ex­ impactul cu realitatea are
toate, un reprezentant de toci, Gabriela Romaşcu,
ces de discreţie, nu dln- loc, doar că pe alte căi, seamă al romanului istoric. Grupul de satiră şi umor şi un ataşament real pen­
tr-o izolare pe care unii cu mult mai greu de înţe­ Nu e puţin lucru. Iar dacă „.Satiricon" al Clubului tru instituţia culturală a Rodica Ştef, Angela Mun- 19,35
au considerat-o sfidătoare, les la o primă vedere. Trăi­ „Siderurgistul" din Hune­ siderurgiştilor de pe Cer- teanu, Nicu Buciuman,
autorul atitor cărţi - trei­ doara este una dintre for­ na. In acelaşi timp, ei au Dan Nechita, Vaier Mun-
ci pentru că aşa au înţeles rea sau re-trăirea in acest sprezece la număr — este maţiile de tradiţie ce re­ efectuat numeroase depla­ teanu, Călin Tiba, loan
ei să-şl trăiască viaţa, aşa mod a realităţii se produ­ concitadinul nostru, il in- Dan, Costcl Vişan, un ta­
ce in timpul unor procese uneşte în componenţa sa sări în judeţ şi în afara
au ştiut că pol rămine ei tîlnim uneori pe stradă, în­ interpreţi talentaţi, majo­ judeţului la cunoscute şi lentat interpret şi instruc­
de decantare petrecute la
inşişi oameni şl creatori. seamnă că trebuie să ne ritatea oameni ai muncii apreciate manifestări in- tor de formaţie artistică.
cea mai înaltă tensiune simţim alţi oameni, mai
Pentru că, dacă pe unii ii participativă. De aceea, în combinatul siderurgic terjudeţene ale umorului Evoluţia lor în etapa ju­ 20,00
absoarbe viaţa tumultuoa­ mindri, pentru că ii s'mtem hunedorean. Dezinvoltura de la Rîmnicu Vîlcea, Băi- deţeană a întrecerii for­
ele şi poartă, necondiţio­
să şl i se integrează fără nat, garanţia calităţii. A- contemporani. cu care evoluează în sce­ maţiilor de gen, brodată 20,30
să fie pe deplin convinşi ceasta înseamnă in ulti­ ...La etajul trei al unui nă, puterea de expresie cu pe „Umor în valuri" a fost
la înălţime, prevalînd cu
că prin aceasta ciştigă, in mă instanţă implicare in bloc din Deva, Radu Cio- care conturează ideea ar­ adevărat ideea de specta­ 21,50
schimb, alţii, simt acest real. Aceasta înseamnă cu­ banu îşi continuă arderile tistică au ca suport cali­ Scena şi col. Un spectacol la care 22,00
tumult depersonalizant şi noaştere adincă a realită­ de mare artist al cuvîntu- tăţile actoriceşti dobîndi- s-a aplaudat şi s-a rîs pe
îl evită. Ceea ce nu în­ ţii, dar, in acelaşi timp, lui pentru a ne dărui nouă te ca interpreţi în forma­ oamenii ei drept cuvînt... în valuri.
seamnă ,,rupere de reali­ înseamnă o altă posibili­ momente de aleasă desfă­ ţia de teatru popular lau­ E adevărat că şi ideea de
tate", ci, dimpotrivă, o de­ tate de manifestare a per­ tare sufletească. reată a Festivalului naţio­ spectacol — corabia cu
taşare, o modalitate de a sonalităţii altistului pe plan DUMITRU HURUBÂ nal „Cîntarea României", piraţi şi nemaipomenitele
sutele de orc de repetiţii ieşti, Sîngiorz-Băi, culmi- lor „aventuri" —- a fost DIÎ
inspirat aleasă, ceea ce
nînd cu prestigiosul Fes­ înseamnă foarte mul' SUS
terci
tival al umorului „Con­ „Satiricon" aduce spect.. Impc
tragem toţi cei ce respi­ ghioceilor puri — ofrandă sul omagiului nostru de stantin Tănase" de la Vas­ colul scenic în drepturile serii
NE D
G î n d răm atmosfera spaţiului supremă a pămintului - gînd şi recunoştinţă. lui, unde s-au bucurat de sale fireşti, conturînd, în basti
mioritic. căreia ii adăugăm prino- Prof. DUMITRU SUSAN calde şi statornice apre­ acelaşi timp „mica" deo­ dorn
temi
cieri ale specialiştilor.
¡n această nouă primă­ Ei au căzut pe cîmp, în Sub bagheta instructo­ sebire dintre două genuri (Moi
vară, ce ne măsoară tre­ grădini, pe uliţi, in bătă­ rului Sabin Clej evoluea­ de formaţii oarecum apro­ Carii
(Fla<
cerea, s-au împlinit 80 de tură, pe holde, în păduri, ză de mai mulţi ani Stela piate, dar totuşi cu o per­ umb
ani de cind pămintul a pri­ în lunci şi pe dealuri,’ in­ Ghiţă, ea însăşi instructor sonalitate distinctă — bri­ ŞAN
mit cu dureroasă tristeţe cit de la Hodivoaia şi Flă- de brigadă artistică de la gada artistică şi grupul de Vale.
ring)
şi amară resemnare sînge- mînzi, pînă la Omida şi uzina 5, formaţie promo­ satiră şi umor. Aşteptăm lingi
le şi trupurile celor 11000 Amara au acoperit cu tru­ vată în etapa republicană cu interes, în continuare, rea)
de ţărani ucişi pentru că purile lor vlăguite pămîn- a Festivalului „Cîntarea evoluţia lor. — s
brie)
s-au ridicat să ceară pii- tul în care şi-au îngropat României", Gabriela An- MINEL BODEA sări)
ne şi dreptate. nădejdile şi a cărui ţărînă şi r
Cei ce-au purtat din au strins-o în pumni cu V' '
cir.v
veac pe umerii şi braţele forţa ultimelor picături de NEA
lor povara duratei noastre singe, vrînd parcă s-o Laudă mîinilor rul);
istorice au fost obligaţi, poarte şi dincolo de moar­ Mări
torc
în cumplitul an 1907, la o te ca pe cel mai de preţ Cu prilejul unui simpo­ bloul alegoric „Primăvara", | turi
nouă şi uriaşă jertfă im­ şi absolut talisman. zion hunedorean am avut unde roz-albul şi verdele i serii
B R
pusă cu cinism şi sama­ in acel martie posomorit ) prilejul să văd citeva din crud, arborii şi copilul a- ) (Ste;
volnicie în cliiar vetrele şi însingerat i-au plîns co­ \ lucrările pe sticlă ale unei şezat pe iarbă se armoni- ţ Lice
neprihănite ale satelor, în piii şi mamele, i-au pro- i laureate devene a Festi- zează intr-un poem deplin, ţ peni
* Z
care s-a născut veşnicia hodit zăpezile, ploile şi I valului naţional „Cîntarea „Vîlva lupilor", ,,Vilva no- i CEC.
vinturile; i-a privegheat ce­ \ României" — Letiţia Gavri- rilor" ce substanţializează j ricul
existenţei neamului trăitor ră);
1
de-o parte şi de alta a rul cu stele şi i-a învăluit ţ lă. Intrată nu demult in mituri străvechi româneşti, se
pămintul, sălăşuindu-i pen­ i atenţia specialiştilor, pic- iar una din fireştile obse­ 13 R A
Carpaţilor şi la gurile Du­ I lori ţa a impresionat prin sii ale creatoarei — vatra , re şti
nării. tru totdeauna în tainiţele ) vitalitatea tablourilor sale, moţilor -, transpare in su- 1 seri i
În confruntarea tragică veşniciei sale. ( pictate cu degetele in ma­ biecte ca „Toamna la Hăl- tură
a celei mai mari convulsii Peste mormintele lor nieră naivă. Degetele, u- magiu", „Craiul munţilor“,. p o n t
Ziua
sociale de pe pămintul ro­ s-au scuturat florile şi frun­ nelte sensibile ale inimii, Sint convins că Letiţia Ga- IU/'
mânesc au căzut ei, cei zele anotimpurilor, au tre­ zămislesc poeme pe sticlă vriiă, om al muncii la Gră- le 1
RAR
mai buni, sarea pămîntu- cut cîrduri de cocori şi de 1 intr-o cromatică precum dinija cu program preiun- i (Mii
lui: 11 000 de „Ioni" ce ani, au picurat lacrimi şi ) aceea a argilelor descom- git nr. 6 al T.A.G.C.M. De- /
s-au zbătut între sărăcie amintiri şi au crescut spi­ ) puse pînă la degradeurile va, priveşte realitatea prin )
şi trudă, dovedind şi prin cele nădejdilor noi. Simbo­ i curcubelelor verii, subiecte- ochii acelor copii la care t
grădinăreşte... Laudă mii- ^
le Lctiţiei explorind... stra-
i
această imensă jertfă ma­ lul acestor nădejdi împli­ 1 tele fiinţei noastre onces- nitor femeii.
rea capacitate de sacri­ nite răzbate şi-n acest al
\ trale, miturile, simburii is- t
ficiu a satului din care - 80-lea soroc al sublimei i (orie/... Reţin atenţia ta- G. STREIANU Ni
într-un fel sau altul - ne lor jertfe, prin lacrima DORINA ITL'L CKING — .,1'907“ (desen ÎI1 tuş). trag
En
83.
K.\
cronica filmului Cazul personal aşa-zisa victimă a lipsei Genialitatea unui muzician 55, <
de afecţiune a soţiei, in­
capabil de remu.şcare, opac Fo
al judecătoarei Ivanova la consecinţele nefaste ale pe acest pămînt care, ca Dinu Exigenţelor primilor săi pro­ treaga Europă (Cehoslovacia, 1 221
„Uari sînt arştiştii trecători
100 •!
Bulgaria, Austria, Germania,
fesori, încrederii părinţilor în
escapadelor sale amoroase
asupra echilibrului psihic Llpatti, să ii stîrnit atîta ad­ genialitatea sa, Llpatti le-a Elveţia, Suedia, Finlanda), e) (Cgo
şi-a desfăşurat activitatea de
răspuns pe de o parte prin
Creaţia recentă a regizo­ ca-n viaţă adică — bine al propriului copil. De miraţie, adoraţie, iubire, exe­ exigenţa şl rigurozitatea in pedagog, critic, compozitor şi,
geză pasionată". S-a născut
rului sovietic Ilia Frez a- armate dramaturgie şi în­ altfel, finalul deschis şi in martie 1917, Ia Bucureşti, studiu, Iar, pe do altă parte, mai ales, cea de Interpret,
a
intimă
tacă un subiect de mare truchipate actoriccste cu cu hapy-end-ul specific intr-o iamilie de mari iubi­ prin convingerea potenţialităţi desăvîrşită miraculos de re­
pede, în pofida bolii ce avea
deosebitei
salo
actualitate — problema u- mult liar. genului abordat — copilul tori ai muzicii. Bunicul, Con­ artistice, caro l-a dat energia să-l învingă definitiv la nu­
Llpatti,
al
virtuoz
stantin
nităţii şi sănătăţii morale Plin de forţă, conclu­ precoce readună familia —, chitarei şi flautului, organiza mai 33 de ani.
a familiei. Un film etic. dent, personajul central — accentuează starea de de­ frecvente audiţii muzicale îm­ Toate aceste date, fapte, e-
Re
adresat în primul rînd ma­ judecătoarea Liuba Ivano­ rută a tatălui. preună cu fiica sa, Sofia, DINU LIPATTI venimente, atît de uşor de va i
conservatorului
laureată
a
turilor care, iată, sînt în va — este un personaj fru­ Dramaturgie însă, ac­ din Viena. Tatăl, Thcodor Li- prins în cuvînt, nu pot ex­ dă.
situaţia de a primi ei în­ mos, autoritate în .materie, centul cade alternativ, cînd pattl, diplomat de carieră, (1917-1950) prima întreaga dimensiune a Cil
şişi lecţii de la cei mici. bine pregătită profesional, pe drama copilului an­ poseda măiestria violoniştilor genialităţii acestui muzician. a (1
de profesie, Iar mama Iui Ascultindu-i muzica, vibraţiile cirul
Iniţiativa rezolvării — un om al legii respectat gajat în cursa detectivisti- Dinu, Anna, talentată pianis­ sonore te iau în stăpînlrc, care
de i
cu aplomb şi surprinzătoa­ şi temut; în familie, o că pentru salvarea fami­ tă îşi acompania soţul in de­ necesară perfecţionării con­ pătrunzîndu-te de puterea e- fia
re maturitate de gîndire mamă devotată, iubitoare liei în pericol, cînd pe ne­ sele reuniuni familiale. In­ tinue. La 15 ani termină cu nergiilor variate, făcîndu-te sucî-
tr-un atare mediu, calităţile
elogii Conservatorul din Bucu­
— a neînţelegerilor fami­ şi o soţie îndrăgostită pî­ putinţa culpabilă a ma­ muzicale ale noului vlăstar reşti, ia 16 ani obţine premiul să trăieşti Intens, dinî~-o izoln
liei aparţine copiilor — nă peste cap de un soţ, mei de a rezolva „cazul Lipattl nu puteau trece ne­ II la concursul internaţional dată, stări pînă atunci . c..r nlmi
cupr
vag presimţite în ndîncurl.
sensibili, precoce. Inventi­ pe care, imprudentă, îi personal" cu competenţa, observate — mediul familial, de plan de la Viena. La 17 Iţi poţi apropia ceea ce este 9 gr
ani îşi continuă — la Şcoala
vitatea şi perseverenţa cu cam neglijează datorită promptitudinea şi detaşa­ îndrumarea dată de părinţi normală de muzică din Pa­ mai preţios în fiinţa lui Dinu intri
Dim
care micuţa Lena urmă­ sarcinilor profesionale mul­ rea cu care a rezolvat „n" — primii profesori de pian ris — studiile pianistice. Acti­ Llpatti — a cărui fineţe, sen­ ccaţ;
şi compoziţie —, au dezvol­
reşte, cercetează şi pedep­ tiple, acaparante. cazuri similare — ale al­ tat în copil o adevărată pa­ vitatea sa concertlstlcă înce­ sibilitate şi profunzime vin
pe să se desfăşoare în întrea­
seşte pe intrusă — iubita Alt personaj — Olga Ni­ tora — la tribunal. siune pentru muzică. La vîr- ga ei amploare o dată cu pri­ din aceleaşi tărîmuri de se­ La
tatălui — ne determină a- kolaevna — profesoara de Film „familial" — plin sta de 7 ani, educaţia lui mu­ mul recitai susţinut Ia 18 ani, ninătate şl lumină ca şl ale va i
vari,
socieri cu „cazuri" oare­ pian a Lenei, robită de o de întrebări, învăţăminte, zicală a fost încredinţată e- Ia Paris. I.a vîrsta de 22 de Iui Mozart şi chopin — doar aver
cum asemănătoare, pre­ dragoste pătimaşă, vino­ examene de conştiinţă, mincntulul pedagog, creator ani, o dată cu absolvirea stu­ cunoscând interpretările mul­ va
tiplicate în nesfîrşlte ediţii de
zente în filme ca „Promi­ conflicte de viaţă adevă­ de şcoală şl compoziior Ml- diilor pariziene — răstimp în disc, autentica şl pregnanta Intoj
care l-a fost acordată meda­
siuni" sau „Kramer con­ vată pentru un bărbat în­ rată. Un film ineitant vi­ hail Jorn, iar de Ia 11 ani, poezie a opus-urilor scrise în Itm/
din
tra Kramcr". surat şi cu copil. zual care, cu certitudine, Ia sugestia acestuia, îndruma­ lia de argint n Republicii scurta-l trecere prin timp. ta.
Franceze pentru suita „şătra-
rea pianistică a fost realizată
Mai şters şi ciliar mai va declanşa discuţii con­
Punctul forte al pelicu­ de remarcabila profesoară rii“ şi, cu elogii, „Licenţa de élu
lei îl reprezintă tipologiile puţin simpatic este Ser- tradictorii şi utile. Florica Muziceseu, in cadrul concert“ — Dinu Llpatti s-a ANA FODOR,
umane contradictorii —' ghei Ivanov, soţul Liubei, VERONICA PALADE Conservatorului din Bucureşti. întors in ţară. Aid şi în în- muzicolog!