Page 95 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 95
j| NR. 9132 • SIM BÂTĂ, 28 MARTIE 1987 Pag. S
CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ Şl ALEGERI
în căutarea regimului
ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID
LEVIZIÜNE
tehnic optim de funcţionare
NOI ÎMPLINIRI SI PERSPECTIVE
cx (Urmare din pag. I) instalaţiilor, respectiv re şi trimestrele următoare,
sfîrvl»! <Jo săp- ţetele de spălare a cărbu în anii viitori. Cum va
lînă (,.ufţlul co- gulatoarele de circulaţie şi nelui pentru cocs şi pen reuşi Uzina de preparare
i * Acorduri 11- ÎNTR-0 VECHE CITADELA A SIDERURGIEI mişcare Petroşani şi Deva tru termocentrale, ceea ce Lupeni să preia aceste cart«]
i * Gala desenu-
anlmat * Ani de îi rugăm să ne asigure are influenţe asupra ca tităţi mereu mai mari do
dnlcie, ani do Hunedoara. O localitate pentru a produce şi livra mentară de cel puţin 3 200 ritmic numărul de vagoa lităţii cărbunelui preparat. cărbune cocsificabil ?
uleie * Maeştrii care a cunoscut înflorirea cît mai mult metal, de tone de fier în minereu ne necesar, pentru că se Am solicitat ca factorii — Poate că şi în trimes
tulul * De la un
trument la altul şi dezvoltarea specifice bună calitate, atît benefi marfă". întîmplă frecvent să ne responsabili să ne stabi trul al II-lea a.c. vom mai
(.audă verbului oricărei alte aşezări de pe ciarilor interni, cît şi par Aşa cum este firesc, trimită mai puţine vagoa lească un regim tehnic op face faţă solicitărilor în-]
£1. Versuri * cuprinsul ţării. Dar nu tenerilor de peste hotare. participanţii la dezbaterile ne la început de lună şi tim de funcţionare, pe ca tr-adevăr crescînde de pre-'
înecul muzicii * doar atît. Numele Hfine- Aşa cum a cerut secreta ce au avut loc în confe mai multe la sfîrşitul lu re să-l aplicăm un timp luare şi spălare a cărbu--
1
esport * Autograf doarei cuprinde în fiecare rul general al partidulu , rinţa organizaţiei munici nii, cînd, practic, nu mai mai îndelungat. Acum, de nelui în instalaţiile noas-]
zlcal: Dan Spăta- literă a sa, foc şi metal, raportăm conferinţei că pale de partid au scos în avem ce face cu ele. De exemplu, ştim că priori tre, însă din semestrul al
ardere intensă şi pură. în oamenii muncii din C. S. evidenţă faptul că dincolo asemenea, am dori să pri tar este cărbunele pentru II-lea nu vom mai reuşi.
itămina politică anii socialismului, îndeo Hunedoara s-au mobilizat de importantul „triunghi" mim vagoanele în struc cocs şi ne străduim să rea De aceea, considerăm că
ejurnal sebi în perioada ce a ur şi au reuşit să atingă, în constructori — mineri — tura solicitată (roşii şi lizăm un cărbune cît mai terminarea lucrărilor şi in
fruntea ţării, mat Congresului al IX-lea acest final do trimestru, siderurgişti, în profilul verzi) şi fără defecţiuni. bun pentru acest scop. trarea în funcţiune a Uzi-]
rele fiu al ţării, al partidului, Hunedoara a o producţie zilnică de Hunedoarei de azi şi-au Se ivesc şi situaţii cînd — într-adevăr, este ne nci de preparare a căr
loeumentar (co- devenit un adevărat simbol 11 500 tone de oţel. Aceas înscris viguros 'activita aşteptăm după vagoane de voie, şi va fi în continua bunelui de la Uricani nu
al hărniciei şi dăruirii co ta ne va permite să recu tea şi celelalte colective de oarece rccepţionerii din re, de cărbune tot mai mai suferă amînare. Ea
itecul şi poezia a- muniste, a căpătat rezonan perăm restanţele acumula oameni ai muncii — cele partea beneficiarilor nu mult şi tot mai bun pen ar rezolva foarte bine pro
tor ani eroici ţa dezvoltării şi construc te pe primele două luni do la tricotaje, încălţă „dau liber" plecării vagoa tru cocs. Minerii dc la blemele prelucrării cărbu-]
folnţa unanimă a ţiei socialiste victorioase. ale anului, să avem bune minte, fabrica de produc nelor pînă nu au confir nelui de la minele din ves-]
năniei. în epoca înscrisă în is perspective şi în continua ţie industrială, din unită marea parametrilor calita Lupeni şi Uricani, de la tul Văii Jiului, inclusiv de
isiune ntuzical- torie cu numele ctitorului re. finind seama că mai ţile agricole aflate pe ra tivi planificaţi ai cărbu Bărbătcni şi Valea de la Uricani, uşurîndu-ne şi
rar-coregraflcă strălucit al României mo mult de 40 la sută din za municipiului, din în- nelui încărcat. Şi încă ce Brazi, de la Cînipu lui nouă activitatea şi cola-:
lor) derne, tovarăşul Nicoiae numărul siderurgiştilor văţămînt, sănătate, cultu va: ni se schimbă cam des Neag au sarcini sporite în borarea cu minele Lupeni
(¡enciclopedia (co-
Ccauşcscu, Hunedoara s-a noştri sînt comunişti, ră. S-au referit pe larg regimul dc funcţionare a această direcţie în lunile şi Bărbăteni.
transformat parcă într-o ne-am propus ca şi în la împlinirile petrecute în
n artistic: ,,lldi- medalie de aur a înaltelor continuare să punem un perimetrele respective, au
spcdală“ formulat şi propus mă
ejurnal virtuţi muncitoreşti şi tot accent deosebit pe crcş-
găre pe portativ mai mulţi oameni din suri menite să conducă la ÎN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ - . . j
înlăturarea unor neajun
lor). întreaga ţară, se mîndresc .......................................................... ... ....................................................... ' M
că au aşezat-o definitiv în suri, mai mulţi vorbitori,
cssaEiuasiaBfflEBffl „sipetul“ biografiilor pro Municipiu! între care Maria Dragotă, Măsuri eficiente
prii. Dar, pentru toţi cei secretarul comitetului de
care respiră în mod per Hunedoara partid al întreprinderii de
manent aerul fierbinte al tricotaje tip lină, Maria (Urmare din pag. 1) o densitate optimă de un pat germinativ de cea
localităţii, Hunedoara re Costa, directorul fabricii plante la hectar. mai bună calitate, iar se»
: T o a te pin zele prezintă locul unde se de încălţăminte, Petru Cri-
e r la a Il-a: „M is - teica rolului conducător — Ce s-a întreprins pen mănatul îl vom efectua m
n ă r ilo r " (Patria); plămădeşte o mare parte al organizaţiilor de partid, san, secretarul comitetu paniei agricole de primă tru sporirea gradului de conformitate cu tehnologii
l co «tacă — din metalul necesar pen lui de partid al F.P.I.P.S.
Ml ~<); IIU- tru e c o n o m i a naţio a răspunderii fiecărui co Hunedoara, Alexandru Ni- vară sînt încheiate — nc-a fertilitate a pămîntului ? le fiecărei culturi. în acesă
KA: P o rţile al- munist la locul său de spus interlocutorul. Am fel vom avea toate condi
ile o ra ş u lu i (Mo* nală. Oamenii Hunedoa muncă". culescu, ‘ d i r e c t o r u l sortat cartofii dc sămînţă, — Am transportat şi a- ţiile pentru a obţine în ;»=
A ); D e s p ă r ţire rei de azi ştiu că obiecti I.C.S.M.A., Ştefan Iovă- plicat pe terenul ce va fi cest an — aşa cum a ce
ră — s e r iile 1-11 vele majore ale fiecărei Dacă rostind numele Hu nescu, director adjunct al făcîndu-sc o atentă cali cultivat cu legume şi car
i — B); R o b e r to etape de construcţie s-au nedoarei rosteşti, de fapt, liceului de matcmatică-fi- brare a acestora. Maşinile tofi 725 tone îngrăşăminte rut t o v a r ă ş u l Nicola«?
ş i d ia m a n tu l roz „siderurgie“ — ad'că pro Ceauşescu, secretarul ge
); B ă tă lia din putut înfăptui numai prin z.ică, Ioan Deac, primarul dc semănat şi plantat au organice, acţiunea fiind în neral al partidului în cu-»
(Castel); P E T R O - acţiuni energice, prin ab ducţie de cocs, fontă, oţel, comunei Teliuc, Aurelia fost atent verificate. S-a cheiată. O dată cu semă
L u p tă to rii din negaţie şi dăruire munci laminate — atunci cînd Crişan, secretarul comi vîntarca rostită la recenta
n is te rio a s fi (Pa- spunem numele marilor făcut proba cu boabe a a- natul, vom administra şi plenară a C.C. al P.C.R.
A 1 p a tru le a cârd torească, sub conducerea tetului de partid al C.A.P. cestora, fiind reglate în îngrăşăminte chimice. Ne — producţii agricole supe
e b a r c a d e r (U n i- şi îndrumarea directă a agregate siderurgice — Boş, oţelarul Grigore Po- vom strădui să realizăm rioare.
:ă u tă to rii d e a u r organelor şi organizaţiilor baterii de cocsificare, cup pescu, Elena Mîneran, se aşa fel incit să asigurăm
e I-Il (7 N o ie m - toare, furnale etc. — ne
L U P E N I: Z i de de partid, din unităţile cretar al consiliului mu
¡re * D ra g o s te a industriale şi agricole, din referim, fără îndoială, la nicipal al sindicatelor,
lu ţia (Cultural) ; construcţii, transporturi şi constructorii care le-au Diana Mariş, preşedintele
^ U n o a s p e te la înălţat, la harnicul co Ferma zootehnică poate şi trebuie j
.^ceafârul); LO- din celelalte domenii de comitetului municipal de
‘n c re d c r e a (M in e - activitate ale municipiu lectiv al I.A.C.R.S. Hune cultură, Teodor Iovănescu,
Mi N O AS A: Nea lui. Victoriile obţinute, doara. „In primul an al prim-secretar al comitetu
m ilia r d a r (Munci - cit şi neajunsurile ce actualului cincinal — ară lui municipal U.T.C. şi să-şi sporească realizările
U R IC A N I: A v c n - ta ing. Alexandru Cioro-
M a re a N e a g r ă — s-au semnalat pe drumul alţii.
I-II (Retezat): parcurs în ultimii doi ani gar, directorul acestei în Dincolo de toate aspec încheind anul trecut cu laşi lucru îl putem spune coltarea la vreme, produc»
* : S a la m a n d r a şi jumătate, măsurile ce treprinderi — am reuşit planul nerealizat la prin despre asigurarea tiranei ţia de nutreţuri putea să]
roşie); O R A Ş T IE : să realizăm integral indi tele diverse — ale vieţii
(Patria);- Imn trebuie întreprinse pentru şi muncii — discutate în cipalii indicatori econo animalelor. Este, de fapt, fie mult mai mare la toa
p r im ă v a ra ţă rii, a se înregistra o ascen catorii economici ai uni conferinţă, Hunedoara ră- mici, colectivul fermei zoo problema cea mai acută te sortimentele. Ce şi-aa
,.Z “ (Flacăra) ; siune mai dinamică, sub tăţii şi să contribuim la mîne, totuşi, în primul tehnice a C.A.P. Cristur, cu care se confruntă uni propus şă facă în acesâ
lU -B A l: Z b o r p e - punerea în funcţiune a u-
(Cnsn de cultu- toate aspectele, a locali rînd, o citadelă a siderur conducerea unităţii au luat tatea respectivă de mai an, ce au întreprins coc»
v p E G : F a n to m e le tăţii au constituit şi „li nor importante obiective giei româneşti, un „izvor o scrie de măsuri care, tra mulţi ani şi căreia încă nu peratorii din Cristur pen
ăbcSv (Dacia) : niile de forţă" ale confe pe platformele siderurgi duse fiind în fapt din pri i s-a găsit rezolvarea nici tru asigurarea unor canti^
Bule .e Bucu- ce din Hunedoara şi Că- de metal" de la care ţara
:A E A N . P ă c a lă — rinţei municipale de lan. Totuşi, am rămas în aşteaptă tot mai mult. mele zile ale anului, au în anul precedent, cînd s-a taţi sporite de furaje, deci
[-11 (Casa de cul- partid, ale cărei lucrări Planul la oţel, pe 1986, menirea să ducă la îmbu intrat în stabulaţie cu pentru realizarea produc--
S IM E R IA : Imn s-au desfăşurat joi, 26 urmă cu îndeplinirea unor nu s-a realizat, iar în lu nătăţirea activităţii în an stocuri de furaje sub ni ţiei de lapte marfă, a ce--
p r im ă v a ra ţă rii * martie 1987, în frumoasa sarcini fizice şi cu fina velul necesarului la fieca lorlalţi indicatori de plan ?.
,.Z“ (Mureşul); lizarea la termenele pla nile care au trecut din samblul ci.
tp a rta c u s — s e r il- casă de cultură a muni nificate a mai mulţpr ca acest an se înregistrează S-a avut în vedere asi re sortiment. — Avem însămînţate]
(L u m in a ); G IIE - cipiului. restanţe mari. Acum, pro gurarea unor condiţii bu — în aceste condiţii — din toamnă — sublinia Mi«]
S a fa r ll e x p re s « pacităţi noi, îndeosebi la
d). Aşa cum se sublinia şi C.S.V. Călan. în perioada ducţia înregistrează un re ne de cazare a bovinelor preciza inginera Mariana hai Lăpugeanu, inginerii!
în ampla dare de seamă care a trecut din 1987, viriment şi va trebui să în perioada de stabulaţie. Popa, şefa fermei zooteh şef al cooperativei — 2®
prezentată în faţa partici planul de investiţii din fie menţinut în continuare Pentru aceasta au fost te nice — am căutat să gos- ha cu secară pentru masă
panţilor, perioada care a municipiul Hunedoara s-a acest ritm. Cum s-a sub meinic pregătite adăpos verde. Ne-am prevăzut,
trecut dc la precedenta realizat doar în proporţie liniat în conferinţă, este turile, pe tot parcursul ier prin plan, să însămânţăm!
conferinţă a organizaţiei de circa 72 la sută. Colec necesar ca experienţa pro nii animalele avînd asigu C.A.P. CRISTUR 10 ha cu sfeclă furajeră'
municipale de partid se tivul nostru de muncă fesională a cadrelor din rat microclimatul ' cores şi 110 ha cu culturi du
re le e x tra s e caracterizează — ca şi este hotărît ca în acest combinat să fie mai bine punzător. De asemenea, ble. Toate acestea ne vor
1 d in 2 7 m a r tie : pentru toate celelalte lo an să facă mai mult pen pusă în valoare, să se a- instalaţiile de iluminat, asigura suculentele la ni
I : 1 3 , 4 0 , 3 4 , 2 0 calităţi ale patriei noas dopte reţetele şi tehnolo cele de evacuare a dejec podărim cît mai bine. nu velul necesarului. Fibroa-3
70 tru îndeplinirea progra treţurile, să eliminăm cea
1 i. y 3 8 , 6 1 . tre — prin încheierea cu giile cele mai adecvate ţiilor şi de alimentare cu sele ni le vom recolta der
a il-a : • 1 7 , 2 7 , succes a cincinalului 1981 melor de construcţie, pen pentru fabricarea metalu apă funcţionează bine, mai mică pierdere. Fura pe cele 35 ha ocupate cţ®
7 0 , 10, 6 7 , 2 1 , C G . — 1985 şi concentrarea e- tru ridicarea nivelului ca lui, materiile prime să fiind create condiţiile men jele le administrăm toca trifoi în cultură pură şâ
to i ;tl d e c îş tig u ri: forturilor tuturor colecti litativ al lucrărilor". fie gospodărite mai judi ţinerii curăţeniei în adă te şi preparate, în ames de pe 10 ha de pajişte na-J
Ic i, d in c a re , velor muncitoreşti în di în conferinţă a fost adus cios, să sc asigure o func posturi, desfăşurării nor tec cu borhot şi siloz. Pro- turală pe care vom execu-j
lo i. ro p ► o r t Ia c a - recţia înfăptuirii exem şi angajamentul minerilor ţionare normală a produc male a programului de cedînd în acest fel, am ta lucrări de regenerări*
I. plare a marilor obiective şi preparatorilor din Po ţiei. întărirea ordinii şi grajd. reuşit pe de-o parte să Am început curăţarea şfi
stabilite de Congresul al iana Ruscăi, oameni care disciplinei, folosirea cores S-a stabilizat aici un sporim valoarea nutritivă fertilizarea suprafeţelor
XIII-lea al partidului, pen îşi înscriu existenţa exclu punzătoare a forţei de colectiv de îngrijitori har a hranei, iar pe de alta unde vor ieşi animalele-
IEZEAI tru cel de-al optulea cin siv în perimetrul fieru muncă, organizarea opti nici şi pricepuţi la creş să evităm pierderile. la păşunat şi supraînxă-
cinal. „Noi, hunedorenii lui românesc. „întreaga mă a producţiei şi a mun terea animalelor, majori într-adevăr, de cînd se mînţarea a 70 ha păşu
— arăta în cuvîntul său muncă politică şi organiza cii sînt alte cîteva cerin tatea localnici, care-şi fac administrează vitelor fu ne aparţinînd consiliului
tovarăşul Iacob Toplician, torică, — sublinia Ioan ţe care s-au cristalizat pe
j azi : vremea se Bârna, secretarul comite cu răspundere datoria. Ca rajele în reţeta amintită popular. Astfel, sperăm să
•Hora şi va fl cal- secretarul comitetului de parcursul dezbaterilor din urmare — cu excepţia vi- producţia a început să reuşim să ne realiză:n <i
•ul va fi variabil partid al C. S. Hunedoara tului de partid al I.M. conferinţă. Şi, alături de
ourărl in partea Hunedoara — desfăşurată ţelelor de peste 18 luni, crească. Totuşi, stocul de cantitate sporită de fibroa
a intervalului, — ne-am propus să toate acestea, cercetarea din grajdul nr. 1, care au se. In ce priveşte grosie
;al vor cădea ploi m u n c i m mai mult în unitatea noastră, şi-a ştiinţifică proprie trâbuie intrat în stabulaţie într-o furaje este la această oră
r avea şi caracter şi mai bine, să ne unim propus să sprijine activi să-şi sporească aportul la aproape terminat. în con rele, urmează să le pro
•să. Vîntul va şu forţele şi să acţionăm, sub tatea productivă şi putem rezolvarea tuturor pro stare fizică precară şi încă diţiile amintite unitatea ducem de pe cele 225 ha
ierat din sud şi spune că s-a reuşit pe n-au putut fi aduse în
t, cu intensificări conducerea comuniştilor, cu blemelor cu care se con stadiul corespunzător de face eforturi financiare semănate cu cereale pă-
Temperai, M ile mi hotărîre şi responsabilita deplin. In bilanţurile fie fruntă marele combinat sănătate — animalele a- pentru a-şi procura tărîţe, ioase şi 122 ha prevăzute
ri noapte -.or 0 te pentru aplicarea neabă cărei perioade au fost în hunedorean. Deoarece si
e între plus 4 şl scrise importante plusuri rată bine, sînt curate şi alte categorii dc nutreţuri, a fi cultivate cu porumll
. Iar cele maxime tută în practică a sarcini derurgia va exprima şi în îngrijite. După cum se pentru asigurarea hranei pentru boabe.
■ şi 21 de grade, lor şi indicaţiilor formu de minereu de fier. în a- continuare principala me
iţa se va semnala late de secretarul general cest context, ne exprimăm nire a hunedorenilor, va prezintă lucrurile la aceas zilnice a vitelor. Aşadar, la această dată,
al partidului, t o v a r ă ş u l la conferinţa de azi anga constitui „efigia" de bază tă dată, există condiţii Este drept, C.A.P. Ci 'is lucrurile sînt stabilite ct>
iunie : v r e m e a se Nicoiae Ceauşescu, la şe jamentul să încheiem pri a Hunedoarei socialiste. ca pînă la finele anului tm- nu deţine suprafeţe de claritate. Rămine să vedem
liora. Cerul va fl dinţele Comitetului Politic mul trimestru al acestui să se realizeze efectivul păşuni şi fineţe naturale cum vor acţiona în conli«-
, izolat vor cădea Executiv al G.G. al P.G.R., an cu o producţie supli MARIN NEGOIJA la nivelul necesităţilor.
de ploaie. Vîntul total de bovine, indicato nuare conducerea unităţi te
fia moderat, cu din acest an, precum şi la rul de natalitate planifi Dar credem noi, printr-o si a fermei, toţi coopera-]
lcări pînă la 50 recenta Plenară a C. C. al mai bună folosire a lor,
din sud şi apoi P.C.R. Cuvîntările condu In prima sa plenară, noul comitet municipal de cat şi, cu eforturi, chiar torii pentru a aduce in fî-j-
-
l-vest. Izolat cea- partid a reales în funcţia de prim-secretar pe tova şi cel matcă. prin executarea la timpul nare şi silozuri cantităţii«?
teorolog de sorvi- cătorului iubit constituie răşul Teofil Bogdan, iar ca secretari au fost aleşi potrivit a unor lucrări de prevăzute de furaje.
Vrasgyaii). pentru noi toţi, un îndru tovarăşii Eugen Avram, Speranţa Bârnă, Valcriu Pă Dacă în această pri
mar preţios în activitatea curar şi Maria Coca. vinţă lucrurile au intrat curăţare, fertilizare şi su-
ce o desfăşurăm zi de zi pe un făgaş bun, nu ace praînsămînţare, prin re MIRCEA LEPĂDATA