Page 85 - 1901-12

EE» ACŢIUNEA, :&âeeta“ iese înStoe
Aiiminisîraţimi'sa şi TiDognlla AtoiMMiîg Dcatru Austro-Unaarla:
Braşov, plaja mare nr. 30. i>o un an 24 cor., pe şiso luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri­ N-rii do Duminecii 8 fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E 3?o un an 40 franol, pe s6so
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
88 primaso !a AdmlnlatraJIime în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi Ia unaătiireie Se prenumeră la tdt.o ofi»
cielo poştale din Intru şi din
birouri do anunţuri :
în Vlana la N. Dukes Nackf., . afară şi la d-nii colectori.
Sux. Augenfeld & Sraeric Los- Abonamentul pentru Braşov
nor, H6inricli Schalek. A. Op-
pelik Naehf. Anton Oppelik. Administra'.lunca. Piaţa renre.
In Budapesta: ia A. V. U-old- Târgul Inului Nr. 30, etafiu
bergor. Ekstoiu Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., po şeao
JUeopold(VXI .Erzs6bet-korut). luni 10 oor., po trei luni 5 oor,
Ou dusul în casă: Pe un en
P R E Ţ U L I K S E R Ţ I U N I L O R : ( N u m e r d e D u m i n e c ă 5 1 ) . 24 oor., pe 6 lauîl2 o., petre:
o soriţi garmond pe o colonă luni 6 cortine. — Un osemplar
10 bani pentru o pubiicare. — !0 bani. — Atât abonamentele
Publicări mai dese după tari­
fă şi învoială. — RECLAME pe cP.t şi inaeiţiunile avuit a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
•■vai*»jc&xrmimnKrt rntnw
Nr. 284.—Anal LOT. Irsşa?, Duminecă 23 Decemvrie. 1901.
HUÂaacri’rtr^.-.-
In cei cjece ani din urmă, atât repara mai nimic din ceea-ce s’a stri­ Crăciunul.
de grei, dovedit’au conducătorii po­ cat în cursul timpului.
Se ne dăm sâmă despre toie — porului acea seriositate şi abnegare, Nicî-odată dela 1893. încâce nu Dintre tâte sărbătorile, pe cari
cjiceam în numărul de Dumineca tre­ acel simţ de răspundere, care trebuia s’a făcut din partea conducerei par­ le prăsnuesc popârele creştine, cea
cută, vorbind de lucrarea nâstră în să ţină cumpănă cu iubirea de jertfă tidului nostru naţional o dare de mai veselă, cea mai atragătâre săr-
trebile naţionale, în cei cjece anî din şi cu însufleţirea de-a lupta a popo­ semă , despre activitatea ei, spre a bătâre este Crăciunul.
urmă. rului ? satisface pe deplin responsabilităţii O lume nouă s’a deschis popâ*
Dâcă ar fi fost aşa şi nu altfel, ce avea faţă cu naţiunea. Ba au relor cu venirea Mântuitorului, pe
Aşi da cine-va sâmă despre lu­
atunci astăcjî am trebui să vedem fost răstimpuri, când se părea, că care îl aşteptau atâtea mii de anî.
crarea sa este, în orî-ce posiţiune a
urmările la mic şi mare din sînul oei însărcinaţi cu conducerea recla­ în sfîrşit s’au împlinit prorociile
vieţii private orî publice, nu numai
naţiunei nostre, şi aceste urmări n’ar mau pentru sine o încredere nemăr­ vechiului testament şi Dumnecjeul-om
un lucru bun şi folositor, nu numai
pute să fîă decât bune. Orî cât de ginită şi se credeau jicniţi prin orî- a venit să înveţe, să sufere, să mâră
o necesitate, ci este chiar o datoria
mare ar fi fost urgia, cu care rău­ ce control al faptelor lor, care era şi prin jertfa sa să libereze omeni­
sfântă faţă cu sine inse-şî şi cu aceia,
voitorii nemului nostru au năvălit nu numai îndreptăţit, ci şi firesc. rea din cătuşile spirituale, în care a
pentru cari stărue şi luptă.
asupră-ne, orî cât de mare ar fi fost Devenise, ce-i drept, situaţiunea zăcut atâta amar de vreme.
Oând e dâr vorba de binele co­ perderile nostre în luptă, trebuia to­ Sărbătârea instituită deci în a-
mun datoria acesta trebue se ni-o tuşi, în caşul arătat, să fie şi acjî estra-ordinară şi anormală în urma mintirea evenimentului celui mare a
împlinim şi răspunderea nâstră este violentei opriri a funcţionării parti­
nesguduită încrederea dintre noi şi dului nostru naţional. Nimic pe lume nascerei Mântuitorului, din an în an
şi trebue se fie cu atât mai mare, cu încrederea faţă cu conducătorii noştri, este salutată cu bucurie de mic şi
cât sunt în joc nu numai interese trebuia să fie pe tâtă linia strînse însă nu putea să împiedece o sinceră de mare.
particulare orî familiare, ci marele rândurile luptătorilor noştri, orî-cât dare de sâmă într’un fel sâu altul
din partea celor ce au luat asupră-le
La popârele apusene se obicî-
interes al întregei naţiuni. de decimaţi ar fi eşit ei din învăl- grăua sarcină a conducerii şi mult nuiesce a se ridica aşa numitul pom
Simţul de răspundere faţă cu măşala anilor trecuţi, trebuia în fine ar fi contribuit acesta a apropia în­ de Crăciun, împodobit cu ghirlande
naţiunea nu este o însuşire, ce se să fim lămuriţi, şi să nu stăm la în­ tre sine pe toţî factorii naţionali şi şi mici lumînărî. Sub acest pom se
desvâltă de sine din firea omului, ci doială cu privire la ceea-ce avem să ai face să intervină în interesul or- aşâcjă în săra ajunului diferite obiecte
este resultatnl crescerei naţionale şi facem şi să intreprindem în conti­ ganisaţiunei şi a disciplinei de partid. cu cari părinţii îşî dăruiesc copiii şi
isvoresce din conseiinţa şi mândria nuarea luptei. copiii pe părinţii lor.
Atuncî multe din greşelile co­
naţională. Cel ce are simţ pentru Este ore aşa? La Români acest obiceiu al po­
mise şi din neajunsurile suferite in­
înaintarea şi bunăstarea naţională, Lăsăm să răspundă la acâstă dependent de voinţa nâstră s’ar fi mului de Crăciun nu esista, totuşi
cel care e gelos de cinstea şi pres­ întrebare fie-care, după-ce se va uita putut evita şi în tot caşul alegerile este şi la noi o trăsătură comună cu
tigiul naţional, va avâ şi simţ des- împrejurul său şi va vedâ starea dietaie şi municipale din anul acesta popârele apusene, şi acâstă trăsătură
voltat de răspundere în ce privesce adevărată a lucrurilor. comună este dărnicia.
ne-ar fi aflat mai bine orientaţi şi
purtarea şi faptele sala în tâte tre- Isvorul acestui obiceiu este co­
Şi deca nu simţim acjî urmările pregătiţî.
bîîe naţionale. mun, numai felul de a se manifesta
bune, despre cari am vorbit mai Orî încătrău am privi, îndărăt
Fără simţ de răspundere nu p6te sus, dâcă în realitate este acjî adânc sâu înainte, vom da necurmat de ma­ este deosebit.
fi lucrare şi stăruinţă seriâsă naţio­ sguduită încrederea între noi, dâcă rele postulat al responsabilităţii faţă Causa este faptul, că religiunea
nală, nu pâte esista organisaţie şi legăturile sunt slăbite şi însufleţirea cu cele ce le întreprindem şi săvîr- întemeiată de Cbristos a pus în frun­
disciplină naţională. Acest simţ de şi curagiul de odiniâră au scăcjut, şim îu interesul general naţional şi tea virtuţilor sociale dărnicia, mi­
responsabilitate e îndoit de necesar causa principală este, că nu ne-am luirea, ajutorarea.
nu putem să pricepem nicî-decât cum
acolo unde serviciul, ce se presteza sciut da sâmă şi nu n e a m dat sâmă Pe de altă parte, când e vorba
s’ar putâ în starea oprimată, în care
pentru binele obştesc naţional are despre tote, cum reclamau interesele ne aflăm ca partid, să ne reculegem de Români, la noi mila şi dărnicia
mai mult caracterul de serviciu be­ şi datoria naţională. fără a pune înainte principiul respon­ creştinăscă coincidâză şi cu obiceiul
nevol, oare se face nu în schimbul Să se seie odată, că mai mare sabilităţii naţionale. primilor coloni romani aduşi de că-
unei anumite recompense său a unui decât t6tă pacostea, ce a venit asu­ Cei-ce ostenesc şi îndură lovi­ tţă Traian pe plaiurile acestea.
avantegiu material, ci ca o jertfă pră-ne dela duşmani, este răul ce La Romanii vechi tot cam pe
turi şi prigoniri în apărarea causei
adusă pe altarul naţiunei din simţul ni-l’a causat lipsa cea mare a sim­ timpul, când serbăm noi Crăciunul,
comune — devenind astfel chiar
de datoria şi devotament pentru ea. ţului de responsabilitate, ce s’a mani­ martirii ei — nu dobândesc prin- se serbau „saturnalele**, când se îm-
In caşul acesta abnegaţiunea festat în atitudinea conducătorilor. tr’asta nici un privilegiu ,prin care să părţiau diferite daruri şi în special
lucruri de mâncare frugală.
trebue se fie mai mare, de unde ur- Cu mare trudă şi muncă două fie feriţi de răspundere. Dimpotrivă, „Moş-ajunul“ însemnâză ajunul
rnâză, că şi simţul de datoria şi de generaţiunî au adunat frumosul şi cu cât cine-va este mai mult anga­ Crăciunului, rămas dela moşî-stră-
răspundere trebue se fie la o egală măreţul capital de însufleţire şi de jat în luptă, cu cât rolul său prin- moşi, datină renumită printr’a ei
înălţime, deca este ca lucrarea şi iubire de jertfă naţională în poporul tr’asta devine mai însemnat, cu atât „ajunare * şi prin mergerea copiilor
1
jertfirea se-şî ajungă ţînta. nostru. Cum au sciut să-l cbiverni- mai mult este dator a fi consciu de
din casă în casă, din familie în fa­
sâscă aceia, cărora li-s’a încredinţat marea sa răspundere faţă cu causa
1
Noi Românii asupriţi ne aflam milie, spre a ura „bună diminâţa* ,
conducerea naţională în conferenţa pentru care luptă.
în situaţiunea din urmă. Cei-ce luptă âr în schimb a primi câte-va din
din Ianuarie 1892: facut’au să crescă
şi se espun la noi pentru drepturile Când fie-care va merge mai produsele agricole ale localităţii.
acest capital atât de preţios vieţii
naţionale, nu numai că n’au se se mult după capul său, când nimeni In acelaşi timp se aud şi „colin­
nâstre naţionale, orî păstratu-l’au
aştepte la nici o recompensă, — ca nu se va mai crede dator de a da dele . Acestea sunt cânturi şi poeme
41
cel puţin în acest deceniu neatins?
bună âră adversarii noştri şoviniştl, semă chiar şi despre cel mai mic întonate de tineri şi de âmenî ma­
Ar fi fost un noroc mare pen
cari îşî câştigă merite „patriotice** fapt al său, ce pote cade în cum­ turi.
tru poporul nostru în aceste (file
— ci adese-orî au să rabde şi să păna luptei comune şi care pâte Un fel de colinde esistau şi la
grele, dâcă s’ar fi păstrat în starea
sufere multe, căci sbrfcea asupritului contribui fie cât de puţin la succesul poporul german şi la cel frances, dâr
în care se afla acum cjece anî. Der,
este să fie chinuit şi prigonit. ei pe tote linia, — atuncî ne vom numai în formă de imnuri. Numai
durere, nu 9’a întâmplat aşa, ci s’a afla la începutul sfârşitului, care va ale nâstre cuprind o sferă mai în­
Aceia cari în astfel de împreju­ făcut fără folos, şi în timp nepotri­ fi deplina anarchie în sînul nostru. tinsă, asemenându-se cu episâdele
rări sunt orî se simt chemaţi a sta vit multă risipă cu el, în speranţa
De aşa ceva însă ne va feri epice.*)
în fruntea poporului şi a conduce sanguinică de a’l îndoi şi întrei peste
Dumnecjeul poporelor, cum ni-a ferit In dimineţa ajunului avem „um­
rândurile celor ce gata sunt să aducă nâpte. Calculul însă a fost greşit şf
şi pănă acum şi ni-a scos tâfărî din blarea cu icâna**, care representă
tote jertfele cerute şi să sufere t6te a lipsit şi prevederea, de unde a ur­ nascerea lui Isus într’o iesle serăcă-
cele mai grele şi periculâse situa-
neajunsurile, în speranţa unei isbânde, mat pierderea cea atât de simţitâre ciâsă. Practica acâsta e încredinţată
prin care se-şi pbtă îmbunătăţi sor­ şi desamăgirea, ce trebuia s’o aducă ţiunî, ce le-am străbătut în cursul preoţilor, dâr mai mult şi-o însuşesc
tea, aceia trebue să ţină sâmă în după sine. vâcurilor. copiii şi tinerii în stare de a recita
gradul cel mai mare de o astfel de Multe au fost fasele, prin cari In speranţa acâsta firmă privim cu versetele corăspuncjetâre.
încordare escepţională a puterilor, au trecut afacerile nâstre naţionale încredere în viitor, care nu este şi nu „ S t e a u a 1 * e purtată din 9âra
de-o astfel de jertfire pentru ţinta în deceniul acesta. Ele ne-au adus pâte fi perdut pentru noi, pe câtă
Crăciunului pănă în sera de Sf. Ioan
cea mare şi deci trebue să fie con- atâtea surprinderi neplăcute şi triste, vreme fie-care Român de inimă va
şi simboliaâza cometa, care a servit
scii de îndoita responsabilitate, pe care atâtea durerâse desamăgirî, între cari sci să răspundă cu bărbăţie pentru
o i-au asupră-le. cea mai mare desamăgire este fără faptele sale. *) G. Dem. Teodoresou „Datinele ro­
Fost’a la noi aşa ? îndoială, că nu s’a putut pană acuma mâne *.
1