Page 90 - 1901-12

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 284.—1901.

— Corpul învUătoresc din Zernescî arau- bine, nici cele 500 lei propuşi a mi-se da, Pentru vechii Romani resboiul înlocuit schimbul îu oi, numirea tot pecu~
jâză o producţiime poporală muricalo-tea- nu au avut de unde mi-i da, — că atunci a fost element de vieţă. Sabia i-a nia a rămas şi mai departe.
trală Joi, în 27 Deo. v. 1901, (9 Iau. n. tipăream eu barem! o parte din ele —■ şi făcut şi i-a susţinut sute de auî Şi ore poporul nostru, ţăranul nostru,
1902) a 3 a <Ji de Crăoiun, îu sala „Marelui astfel stau manuscrisele până adl netipărite, domni ai universului. Nu e deci nici care mult puţin cât are, mai nici când nu
44
Hotel ZeruescI . Venitul ourat este destinat ba chiar înmulţite, că atunci aveam numai o mirare, dâoă espresiunile cele mai are în bani gata, ci în cea storă de moşie
pentru înfiinţarea unei biblioteci agrono­ 46 de poveşti, dâr acll am 72. neaoşe latinesc! nu sunt alt-ceva de­ şi cele câte-va vitişore, nu preţuesce el ori
mice. SuprasolvirI şi oferte marinimose se Rog deci pe acâsta cale, pe cei ce se cât figuri scose din graiul militar. şi ce tot în capete de vită ? O doină po­
primesc ou mulţămită şi se vor chita pe interesâză de ast-fel de lucrări şi ar fi dis­ La Plautus d. e. iugeniosul ce inven- porală din Ardeal cjice;
oale publică. puşi a eda acest volum de poveşti, să se tâză o şireteniă succâsă e numit ade­
Bea-voi Luni şi bea-voi Marţi,
44
adreseze la subsemnatul, ca să statorim seori „comandant seu „căpitan," înşe­
— Reuniunea română de cântări din Focni Bea-voi preţ la şdpte vaci.
condiţiile. lăciunea e o „manevrămilitară seu Bea-voi Miercuri, bea-voi Joi,
41
va da un concert împreunat ou teatru, din
44
Reteag (Retteg, Transilvania.) „asediu , er obiectul înşelăciunei seu Bea-voi preţ la §e'pto boi.
inoidentul iubileului ei de 10 ani,. MercurI,
în 26 Decemvrie v. 1901, îu sala cea mare a Ionii Pop Hetcganul. al cursei, e numit „oraş al inimici­ Graiul mataforic al poesiei latine încă
44
ospătăriei Stober. După producţiune nrraeză lor (mai ales „Troia"). are timbrul cel mai pronunţat agricol. A
Deeă în timp de resboiu Roma­ ara (aran), sdu a brăzda (sulcurc), apa său
joo. Preţul de întrare: Locul I 1 cor., lo­ L i t e r a t u r ă .
cul II 60 bani. — NB. Concertului va pre- nul era tot-dăuna soldatul brav şi ne­ marea, sunt figuri obicinuite la scriitorii
A eşit de sub tipar şi se află de vân-
merge (la 11 ore a. m.) sfinţirea stegului înfricat, în timp de pace a fost tot- latini:
ejare la administraţia foiei nostre şi la li­
— făcut cu chekuiala reuniune! pe sâma brăria Ciurcu în l o c : dăuna agricultorul per excelentiam. Et longae sulc&nt vada salsa carinae
s-tei biserici — priu paroohul local d-nul In epoca vechilor virtuţi cetă­ (Verg. Aen. V, 158.)
Novele de Sierdcitwi.cz: „Natură şi
14
Nicolae Popa, şi se va preda destinaţiunei vieţă , „Sluga veche şi „Ianco musioantal. ţenesc! la Roman! pănă pe la finea Der nu numai marea sâu valu­
44
44
prin domna şi domnul Bela Radosavlievioiu Traducere de 1. C. Panţu; o broşură de republicei şi începutul monarchiei, rile le arau Romanii ; ei arau şi hâr­
ca raş. 192 pag. Preţul 80 bani -(- 5 bani porto. ca cea mai nobilă şi mai alâsă ocu- tia, când scriau: lioc litterularum ex~
De asemenea se recomandă: paţiune pe lângă activitatea politică
— „Reuniunea de cetire şi cântări din aravi (ţî-am scris acâstă mică epis­
44
44
1. C. Panţu: „In plasă . „In Baltă . şi militară era considerată agricul­
44
Coştei aranjezi tiu concert împreunat ou „Oale grea . „La Câde\ „La cârciuma lui tura, aşa că poetul Horatius a pu­ tolă), îi scrie Cicero lui Atticus, 12, L
44
teatru şi petrecere ou joc Miercuri, îu 26 Tiriplic. Schiţe din vid ţa dela ţâră. O bro­ tut se cjică(Epod. 2,1 sggu.) încă şi Cui nu-i vine în minte frumosa gâ-
44
Decemvrie 1901 (8 Ianuarie 1902). adecă a şură de 112 pag. cu preţul 40 bani -{- 5 pe vremea împăratului August: citură seu cimilitură românescă des­
14
2 a di a „Nascerii Domnului . Preţul de bani porto. pre carte şi şerisâre :
întrare: Locul I 1 cor., locul II 80 baDÎ, 1. O. Panţu: L a t e r g u , povestire din Beatus iile, qui procul negotiis, Câmpul alb, oile negre,
r
viâţa unui cioban. O broşură diu 32 pag. Ut prisca gens mortalium,
locul III 40 bani. Venitul curat este des­ Cin’ le vede, nu le crede;
cu preţul 16 bani -j- 3 bani porto.
tinat pentru fondul reuniunei. SuprasolvirI Paterna rura bobus exercet suis.... Cin’ le pasce, le cunosce.
şi oferte maninimose se primesc cu mul­ Nobilul dictator L. Quintius Cin-
ţumită şi se vor ohita pe oale cjiaristioâ. NECROLOG. Maria Roşea, după cinnatus a fost în două rânduri dus Transpunerea terminologiei agri­
grele suferinţe, în al 62-lea an ai etăţii, dela cornele plugului, pentru-ca să cole la scris o aflăm şi la vechii lo­
provăcjută fiind ou ss. Taine, s'a mutat la cuitor! ai Eladei. Scriitorii grec! re-
Anunţ literar cele eterne, Mercur! în 1 Ianuarie n. c. la restabilescă ordinea între cetăţeni şi lateză, d. e., că legile lui Solon au
» să salveze patria de duşmanii din
(in atenţiunea domnilor editori de oărţi literare.) 9 bre săra. Rămăşiţele pământesc! ale nen- fost săpate în tabele de lemn
tatei mame şi bunice s’an înmormeutat Vi­ afară, şi pentru-ca apoi tot în atâtea BovGQocpgâăv, aşa-deră în forma în-
Am o colecţiune de vre-o 70 poveşti neri îu 3 Ianuarie la 3 ore riupă nmîacjl în rendurî să segrăbescă ase reîntărce torsurei boilor la plug, la arat: cu
(basme) scrise dela popor, şi neavând mij- cimiterul central din Viena. Cuprinşi de ârăşî la cornele plugului, * la ţarina
adeooă durere aduc acesta soire jalnică. alte cuvinte scrisorea nu se întreru­
44
loce să le pot tipări însu-ml, caut pentru sa părintescă. „Georgica poetului
V i e n a , în 1 Ianuarie n 1902. Dr. pea începându-se fie-care şir tot dela
ele editor. Spre orientarea celor interesaţi Vergilius e considerată ca cel mai
med. Victor Roşea. Profesor Petru Roşea, fii. drâpta, ca în scrisârea nostră de ac}!,
însemn, că în acesta colecţiune nu se află Mana văd. Dr. Crişian, Fiorica şi Letiţia splendid panegric al agriculturei în li­ ci se continua în felul serpentinelor,
poveştile tipărite în volumul „Poveşti arde- fiice. Ionel, Rhea-Silv'a şi Ascaniu nepoţi. teratura universală.
dela drâpta la stânga, şi apoi conti-
41
lenesci (la librăria N. I. Ciurcu în Bra­ Odichnâscâ în pace! Ţăran a fost Latinul, în sensul
nuativ dela stînga la drâpta.
şov) nici în „Poveşti poporane (edate şi — Ioan Moldovan, cantor gr. cat. îu nobil al cuvântului, şi ţăran a rămas In totă nomenclatura personală şi
14
premiate de Asociaţiunea Transilvană pen­ Reghiuul-săseso a răposat la 27 Decemvrie îu tote manifestaţiunile vieţii sale. familiară a Romanilor se reoglindeză
tru literatura română). Sunt adecă manu­ st. n. a. c. îu al 84-lea an al etăţii şi al Horatius numesce poporul roman
62-lea al oantoriei. în modul cel mai caracteristic deose­
scrise prospete şi mult ele am publicat unele c. III, 6 :
bita lor predilecţiune pentru agricul­
din ele prin foiţele rliarelor nostre. Tot
Rusticorum mascula militum proles tură şi cultura vitelor Aşa d.e. precum
spre orientarea celor interesaţi notez, că Agricultura Sabellis docta ligouibus versareglebas. accentuâză deja Plinius (N. H. XVIII,
acesta colecţiune a fost cetită, la însărci­ 3) Fabius ca conume (cognomen), co­
narea On. Academii Române, de membrii în vieta si graiul Romanilor si Graiul însuşi al Romanilor deja respundând numelui nostru de botez,
acelei Academii D-l S. PI Marian, după Românilor. în cea mai arhaică formă, în care-1 nu e decât o derivaţiune din „faba ,
44
cum pote vedea cine va voi să cetescă Dragul meu, plugarul meu! cunoscem, nu e decât o bogăţie de
Analele Academiei Române, Seria II. Tom. metafore scose în maioritate din sfera bob. Se se compare la noi familia.
(Refren din bocetele po­ Bob, având ca representant mai în­
XVI pag, 272—273, unde să cfi ce: porului nostru.) vieţei agricole. Etă câte-va străvechi semnat pe episcopul român gr. cat.
„Onoratul nostru coleg S. Florian Ma­ metafore agricole de felul acesta:
I. Bob, cunoscut după marele ^u dic­
rian vine în al treilea loc să dea urmare Calamitas, indicând în sensul său ge­ ţionar român tipărit la Cluşiu. Len-
sarcinei puse D-sale, ca una din personele Portă-te precum tă-e vorba, şi vor- neral o calamitate, o pierdere sâu pagubă, iulus ca derivaţiune din „lens , linte
44
cele mai competente, de a-se pronunţa asu­ besce precum ţî-e portul — e cunoscuta mare, după sensul seu etimologic nu este după sensul seu original etimologic
pra meritului poveştilor adunate de D-l I. învăţătură scosă din bogăţia înţelep- decât paguba suferită în bucatele cu spic, indică pe cultivatorul de linte.
Pop Reteganul. ciunei poporului nostru. E o vorbă dela cala mas, spic, paiii, aşa-dâră pierderea Cicero şi Piso sunt formaţiuni din
„Conţinutul referatului colegului nos­ înţeleptă acesta, care judecată din recoltei.
tru, căruia secţiunea îi aduce mulţumirile punctul de vedere al psihologiei po­ Dcltrare, a aiura, a fi în în deliriu,!j a fi cicer şi pisum, având ambele sensul
de mazăre; se se compare la noi
ei, dă nascere, la locul unde se observă că porului nostru, în ultima analisă in- esaltat, este o simplă composiţiune a substan­
familiile Mazăre, Măzăreseu etc. Tot
14
poveştile în cestiune sunt „simplu scrise , volvă în sine eternul adever admis tivului lira, brazdă, având ca sens etimulogic: aicî aparţin şi nume gentilice seu
deşi altfel preţiose şi demne de a fi publi­ de etnopsihologie, care stabilesce cea a-şl eşi din brazdă (Plin. XVIII, 180; comp. nume de familie, ca Porcius, dela por-
cate, dă nascere unei disouţiunî, în care d-l mai perfectă armonie între caracte­ Auson. Idyll. 16, 11.) cus (compară la noi familia Purcă-
B. P. Haşdeu amintesce, că colecţiunea d-lui rul naţional, vieţă sufletescă şi tra­ Asemenea şi praevnricari, ca compo­ rea), Asinius dela asinus, Caprarius-
Pop Reteganul, care a publicat deja 5 fâs- iul de tâte calele al orî-cărui popor, siţiune, din adjectivul varus, strîmb, ca ter­
dela capra, Vitellius, dela vitellus (vi­
ciore de basme, este mai interesantă din şi între graiul seu viu. min din graiul ţărănesc, nu însemnâză de­ ţel), Caninius dela caniş, Ovinius şi
punct de vedere folkloristic, tocmai pentru- - Ce însemnâză acesta ? cât a nu trage brazdă drâptă cu plugul, a
că la Pop Reteganul individualitatea lui nu Cei ce cunosc limba engleză, în­ brăzda în linii strîmbe (Plin. XVIII, 19, Ovidius dela ovis etc., car! tote sunt
jocă nici un rol, fiind-că la densul nu ni-se tre multele particularităţi ale acestei 49: arator, nisi incurvus, praevaricatur) De împrumutate din sfera vieţii pasto­
înfăţisâză producţiunl proprii, ca în poveş­ limbi, au trebuit se constate în graiul aici apoi figurat mai ales despre advocaţi: rale şi a economiei casnice,
tile lui Crengă, nici nu transpiră la el ora- metaforic al Englesului, deosebita lui a cocheta, a pertracta pe ascuns cu par­ Nicolae Sulieă*
şanul, ca în acelea ale lui Ispirescu; pentru- predilecţiune pentru espresiunî scose tida contrară, a face prevaricaţiunl.
că nu se asemănă nici cu acelea ale lui cjin sfera vieţii maritime şi comer­ Emolumentum, este ceea-ce îţi ese dela Vulpea, iepurile şi lupul
Fundescu, Sbiera ş. a. Lipsite de adausul ciale. Şi e natural se fie aşa ; pentru măcinat (e-molere), dela inoră, apoi venit,
orl-cărei podobe, poveştile d-lui Pop Rete­ poporul Engles, stăpânitorul secular avantagiu etc. Asemenea şi rival is, ca deri- — F A B U L Ă . —
ganul ne oglindesc poporul dintr’o locali­ al oceanelor, —navigaţiunea, viâţa pe vaţiune din rivus, nu este decât cel care Vulpea, iepurile şi lupul aveau să sară
tate cu tote proprietăţile lui de obiceiuri apă, comerciul maritim este un fel este îndreptăţit cu altul la acelaşi canal, la odată peste un şanţ în drumul lor. Acum
şi graiă. D-l Haşdeu emite părerea, că atunci de ocupaţiune naţională, în care se aceaşi apă, care trece prin ogorul sâu mo­ belâua era, cum să-l sară, că şanţul era.
când se vor publica, poveştile d-lui Pop concentreză şi se validitâză tdtă es- şia amândurora, sâu cum am dice noi cel larg şi adânc. După-ce s’au socotit ei, cât
Reteganul trebueso lăsate îu întrâga lor perinţa, tote cunoscinţele lui, tote care-şî are mora pe-o apă, pe un rîu cu s’au socotit, vulpea mai socolană, oum 6‘
simplitate, aşa precum ele ni-se ofere. aptitudinele lui naţionale. DecăEn- tine, şi-ţi ia apa dela moră: si inter nvales, ea, fu cea dintâi, care avu ouragiul să sară
- Secţiunea, în sensul conclusului ra­ glesul în tâte împrejurările vieţei id est qui per eundim rivum aquum ducunt, peste şanţ. S’a dat câţl-va paşi înapoi, ca.
portului, propune ca să se acorde ca şi de sale e corăbier din tălpi şi pănă sit contentio dr aquae usu, să dice la Ulpianus, să-şi ia avânt şi dise :
altă-dată un ajutor de L. 600 d-lui Pop Re- ’n creştet, corăbier şi negustor ră­ Dig. 43, 20,, 1. § 26: comp. Paul. dig. 43, — Hei, codă lungă, piciore scurte,
ganul, er manuscrisele să rămână Acade­ mâne şi ’n graiul seu. Frasiologia cea 20, 3. § 6. Geli. 14, 1, 4. De aici sensul urechi scurte, hop! Ea a şi sărit, dâr a
miei, ca să le potă publica la prima oca- mai desvoltată în limba englesă fiind de concurent, seu rival mai ales în dragoste. cădut în şanţ, nenorocita, că mai lipsia
siuue când se va dispune de fonduri , cea maritimă, tocmai de aici îşi va Că preunia însemnâză bani, o seim cn numai d’un ascuţiş de cuţit, ca să fie de
14
Aceste manuscrise de poveşti însă — împru nuta Euglesul şi pentru acele toţii; cine să mai cugetă însă astădî la au- cealaltă parte a şanţului.
nu mult după închiderea sesiunilor Acade­ sfere ale vieţei, cari nu mai aparţin dul cuvântului,Jla pecus, vitele mărunte, oile, Acum vine iepurile la rând. El a vă-
miei Române din 1894 — le-am reprimit domeniului navigaţiunei, espresiunile cari, la început formau ca la tdte poporele dut bine nenorocirea vulpii, dâr s’a gândit,,
ou observarea că: „neavend Academia mij- graiului cţilnic. primitive, singurul mijloc de schimb în că el este cu mult mai bun săritor, decât
44
(oce să le potă tipări, mi-serestitue . Vedî Alt esemplu. comercitt? După-ce moneta, banul bătut a vulpea, şi aşa fără nici o târnă ş’a încercat