Page 89 - 1901-12
P. 89
Nr. 284.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI, Pagina 5.
graba sume micuţe pentru acoperi populaţiunei rurale, şi spre acest scop ' cânepa cultivată pe moşia lor pro
rea trebuinţelor momentane. Apoi reuniunea va căuta, ca se vină în prie. S C I R i U L T I M E ,
sunt însoţirile pentru procurarea de contact cu ţăranii noştri şi încât îi Avend în vedere, că pomăritul
maşini şi unelte agricole, de altoi şi va fi cu putinţă se-i cerceteze acasă — care pănă acum în anii din urmă Bruxella, 4 Ianuarie. Generalii
de seminţe, aşa numitele „tovărăşii la ei. Reuniunea va introduce tote era o ocupaţiune de tot secundară burî au răspuns la o întrebare cir
44
agricole ; după aceea mai sunt înso reformele necesare pentru lăţirea în 1a, poporul nostru — prin rentabili
culară pusă din însărcinarea lui
ţirile de consum şi însoţirile pentru văţământului agricol, pentru indus tatea, ce o are astăcjî, a ajuns un
Kriiger au răspuns în unanimitate,
valorisare ş. a. Fără îndoelă, că pe tria agricolă şi industria de casă şi ram principal de economie; şi avend
lângă aceste sunt „reuniunile agri va înfiinţa, încât îi va permite mij- în vedere, că la noi la Român! şi că fără acordarea independenţei de
col e“ cele mai necesare şi mai fo- locele, şi ea însăşi asemenea şcole şi în special din comitatul nostru şi pline, nicî-odată nu vor desarma.
lositore pentru poporul nostru şi cursuri de economie şi industrie do chiar la Românii din Braşov, deşi
care contribue mai mult la înain mestică. Pentru lăţirea şi Introduce ; între condiţiunî climatice forte favo
tarea lui economică şi la îmbunătă rea unei culturi raţionale în cresce- rabile, pomăritul este forte înapoiat, Producţinni şi petreceri.
ţirea stării lui materiale. Şi tocmai rea vitelor, reuniunea se va folosi şi cu tote că la mulţi e singurul mij
acesta e scopul ce cu toţii îl urmă de tote mijlocele spre a estinde în loc de venit, Reuniunea avend în ve Societatea Sodalilor Români Lumina
u
1)
rim şi pentru a cărui îndeplinire va tote comunele de pe teritorul comi dere însemnătatea acestui ram de din Braşov va aram’a o producfiune şi pe
trebui se lucrăm cu totă rîvna, cu tatului rassa de vite din Alpii aus producţiune, îş! va face datorinţa şi trecere colegială Marţi, în 26 Decemvrie
iotă energia şi cu totă dragostea triac!. Spre acest scop, ea va căuta în direcţiunea acâsta prin răspândi
1901 (în diua de Crăciun) în sala hotelului
nostră. să răspândescă în cercuri tot mai rea în popor a cunoscinţelor tre- „Orient" Nr. 1. începutul !a 7 6re sârs>.
larg! vederile progresiste despre ţi buinciose pentru cultura de pom!
Se nu se credă, că e un lucru După producţiune urmâză dans. Intrarea d»-<
grozav de greu a introduce în sînul nerea şi crescerea vitelor şi va da nobil!, prin introducerea pomăritului persână cor. l 20, studenţii 80 bani. Bilete
-
mână de ajutor cultivatorilor de raţional, indigitărî practice, prin în
poporului nostru un fel de organi- se pot căpăta la D. D. Eremia, la Librăria
vite, căci e lucru constatat, că cu fiinţarea de grădini de altoi în fie
sare economică. Munca economică a Ciurcu, la Casina Română şi săra lacassfl.
cât ţăranii noştri vor avă vite mai care comună, prin cursuri de pomă-
ţăranilor noştri se pote organisa în NB. Ofertele marinimdse se primesc ou
primul rend prin înfiinţarea de — multe şi de rassă mai bună, cu atât rit, şi va ţină în fie-care primăvară mulţămită şi se vor ohita publice. Pro-
reuniuni agronomice. E lucru con şi starea lor materială va fi mai cursuri de altoit pomii şi prelegeri qramul:
statat, că reuniunile acestea sunt cel bună şi mai mulţămitore. Ou privire despre cultura şi plantarea pomilor. 1) Musică; 2) „In oraş în Vifleem",
e
la industria casnică, atât de mult ne
mai puternic mijloc pentru de a ri (Va urma.) colindă, cor bărbătaso de *^ eseoutat de
glijată în timpul din urmă, reuniunea :(!
dica poporul nostru la bunăstare şi corul societăţii; 3) Declamaţiune: 4) „Rai
va face tot posibilul, ca să reapară
putere. R o m â n e . h o r ă de Th. Czerny, eseoutat
acele timpuri, când în familiile ro
începutul s’a făcut la Sibiiu, s’a de corul societăţii; 5) Deolamaţiune; 6)
mâne femeile dela clasa cea mai Nou abonament
continuat la Orăştie şi acum ni-se „Oştânul româu“, marş de I. Costesou, ese
înaltă pănă jo3 la colibă, întrebuin
impune datorinţa de a ne estinde Io. outat de corul societăţii ; 7) Musioâ; 8)
ţau timpul torcând şi ţesând. Astăcjî u
tot mai mult cu crearea de noue Teatru. „O s6cră , farsă fantasistă într’un •
vedem, că acest obiceiu străbun e
14
reuniuni în tdte părţile locuite de Gazeta Transilvaniei. aot do Oaragiale. „Lecuit , comedie intr’on
părăsit de clasa mai ridicată şi înce
Român!, în tdte comitatele româ- aot de Ooriolau Bredioeauu.
tul cu încetul începe să fie părăsit şi Ch I Ianuarie st. v, 1902
nescî.
de ţărancele nostre. E lucru cunoscut — Societatea de lectură română din Râşnov.
se deschide nou abonament, la care
Lăţirea meseriilor, a comer- şi cu ţoţii trebue să recunâscem, că
invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii va aranja un bal în folosul fondului său
ciul ui şi a industriei de casă, der cu industria de casă e de mare preţ, e
foiei nostre. Miercuri, în 26 Decemvrie st. v. 1901 (a
deosebire introducerea economiei o binefacere penţru poporul nostru
doua de Crăciun) în sala hotelului mare
raţionale la poporul nostru prin reu din tote punctele de vedere. Ea e Preţul abonamentului: din Râşnov. Preţul întrărei: de 3 persone
niuni agronomice, este o datorinţă cea mai puternică temelie, pe care
în familie 80 cor., de persână 40 or. Su-
a nostră din cele mai inteţitore şi o se pbte clădi fericirea şi mulţumirea Pentru Austro-Ungaria: pe un prasolvirl şi oferte maânimdse se primesc
lucrare de cel mai mare folos, care poporului. Este forte greu a sfătui an 24 corăne; pe şăse luni 12 corâne;
ou mulţămită şi se vor ohita pe cale pu
se impune inteligenţei şi fruntaşilor un popor la fapte mar! şi generose, a-1 pe trei luni 6 corăne; pe o lună 2 blică. Venitul curat e destinat pentru spo
noştri. Scopul unei astfel de reu povăţui la jertfe pentru interesele pu corone. rirea fondului societăţii.
niuni este de a lucra la perfecţiona blice şi culturale, când abia are pâ- Pentru România şi străinătate:
rea tuturor ramurilor de agricultură,' nea de tote cjilele. De aceea va'tre pe un an 40 franci, pe şăse luni 20 — 0 serată împreunată cu dans se va da
de industrie agricolă şi industrie de bui să căutăm a susţine din tote franci, pe trei luni 10 franci, pe o în 8 Ianuarie 1902 la „Casina“ d-lui Dre-
casă, precum şi de a îm bunătăţi sta puterile industria acesta şi să contri lună fr. 3.50 gan din Roşia-montanâ. Preţul de întrare:
rea materială a claselor agricole, în buim la înflorirea ei, căc! vedem, că de familie pănă la 4 membrii: 4 corone ;
deosebi a cultivatorilor mici. Pentru în acele părţi unde ea să susţine şi Abonamente nnmai la nnmernl poporal de persdnă: 1 cor. Venitul curat e desti
ajungerea acestui scop, reuniunea va se cultivă, poporul este în bună stare de Dumineca: nat în favorul reuniunei femeilor gr.-oat.
căuta în primul rend a introduce şi ne va fi cu mult mai uşor a-1 din Roşia şi al bisericei gr.-oat. locale. Co
economia raţională, va da o deose sfătui şi a-1 îndemna să îmbrăţişeze Pentru Austro-Ungaria: pe un mitetul araugiator : Catarina Giurca, Re
bita atenţiune culturei vitelor, se va şi alte industrii. Din cele amintite an 4 corone; pe şăse luni2 cor6ne. gina Henzel, Iustina Dezsi, Ceoilia Hot
•ocu pa de cultura viilor şi a vinului pănă aci se vede importanţa indus Pentru România: pe un an 8 mail, Ana Fogarasi, Iuliana Almaşan, Re
întru cât va afla de trebuinţă, s e v a triei de casă şi isvorul de câştig franci, pe şăse luni 4 franci. gina Giurca, Cst&rina Henzel, Maria Tri-
îngriji de cultivarea pomăritului şi ce-1 pot ave ţăranii noştri, şi sunt fan, Amalia Henzel, Iuliana Almaşan juo.,
Abonarea se p6te face mai uşor
valorisarea pomelor, se va ocupa cu convins, că reuniunea va înde Sarlotta Butnariu, Simion Henzel, Carol
prin mandate poştale.
legumăritul, cu cultura paserilor de plini o faptă naţională, punendu-se Henzl, Isidor Butnariu, Teodor Dezsi, Ale-
•casă (a galiţelor), cu stupăritul şi cu pe muncă şi arătând prin fapte fo- sandru Giurca, Alesaudru Ciura, Alesandru
A dministraţiunea.
mătăsăritul. In primul rend trebue, ca lbsele ce resultă pentru familiile ro Ciâra, Alesandru Henzel, Emanuil Henz ,
se studiem referinţele economice ale mâne, lucrându-şî pânza din inul şi Marian Ungur.
cnorai
/
nărui buruenile din grădiniţa cu flori şi cu prăpastia deschisă a eşit stăpânirea ac limbă şi a treia la actul alegerii. Reso- cât ndptea înfimecbsă, primind citaţiunea
'legumi. Graiul îşi venea în fire şi sunetul tuală din Pesta. luţiunile fiind demne de un popor, care se spre a mă presenta judelui de instrucţiune
lui dulce şi armonios, ca şi doinele din Adversarul secular, cu ajutorul duş respectă, împreună cu „PronunciamentuU la tribunalul, din Oşorheiu, pe atunci sin
-care isvoria, se audia pătrundend din că manului din afară, venind la putere, şî-a din 1868, vor forma o pagină memorabilă gurul competent să judece în materii po
suţa safianului pănă în palatul domnito îndreptat săgeţile veninose asupra vieţei în istoria apărărei naţionale. litice, în călătoria mea am trecut şi pe la
rului. nostre naţionale în ţinuturile românesc!. Din momentul votărei „Resoluţiuni- Benic. Mama vedendu-me, m’a primit cu
Una din acele săgeţi m’a atins şi pe lor“ lupta devenind şi mai înverşunată şi
Din nenorocire acei ani buni şi ro mare bucurie. Cunoscea causa călătoriei
s»
mine fiind întâiul vice-notar în ţâra Făgă guvernul convocând mai multe adunări
ditori, n’au ţinut nici atâta, cât au ţinut mele involuntare, însă în puţinele mo
raşului. extraordinare, pretindea revocarea resolu-
acei din Egipet despre care vorbesoe „Bi mente pe care le-am petrecut împreună,
Pe la sfîrşitul anului 1871 guvernul ţiunilor. Oposiţia resista şi răspundea să
blia'" se ferea de-a o aduce în convorbire. La
emitea două ordine, care loveau adânc în le casseze guvernul, decă avea putere. Din despărţire, sărutându-i mâna, mi-a dat
în primă-vara anului 1866, vieţa nostră
limba nostră românescă. Primul înlocuia tdte şedinţele câte s’au ţinut, cea mai fur- cincî-decî de fiorin! să am de cheltuială
naţională n’apucase se fie măcar pe jumă
sigilele românesc! cu altele unguresc!, şi tunosă a fost în Iunie 1873. Ou acea oca- şi îmbrăţişându-mă cu iubire, mi-a dis cu
tate cimentată, şi de odată se ivesc, ca
secundul impunea limba maghiară în co siune desbaterile fiind forte aprinse şi pu voce blândă, dulce şi duidsă:
din senin, pete negre în sdre, care întune respondenţa oficială a districtului. Tot cam ţin favorabile guvernului, fiscalul distric
când cerul şi pământul, au împiedecat pe „Dragul mamei, nu sciu decă ne vom
pe atunci erau şi alegerile generale pentru tului, numit Roman, un advocat negru la
constructorii români de a pută urma cu „mai vede? O singură dorinţă aş! avd:
camera din Pesta. Comitetul electoral com inimă, intervenind, şedinţa s’a amânat şi
lucrările zidirei casei naţionale. „de a te vede lucrând cu graiul şi cu con
pus în majoritate din ^autonomista, îm- între alţi! m’a denunţat şi pe mine, că aş!
deiul pentru naţiunea ta!“...................................
Un crivăţ puternic începând să vis- pedecând alegerile pănă târdiu în tomna fi un agitator „minierul eins“.
colescă din spre medă-nopte, furtuna s’a anului 1872, guvernul l’a disolvat şi l’a A treia di dela denunţare, împreună
•deslănţuit pe câmpiile împărăţiei nostre. înlocuit cu funcţionar! administrativi, cu eu alţi doi colegi, unul răposat şi altul
Eulgerile sămănau cu flăcările eşite din care în erna acelui an a făcut alegerile, nenorocit, am fost dat afară din slujbă,
B u c u r e s c ! , în Decemvrie 1901.
scânteitdrele potcove ale copitelor cailor său mai bine dis, numirile deputaţilor dis rămânând încărcat în spinare cu trei pro
ostăşesc! şi înfricoşatele sgomote ale trăs trictului ţării Făgăraşului în camera din cese: unul disciplinar pentru nesupunere, Teofil Frâncu.
netelor, erau la fel cu bubuitul tunurilor Pesta. altul criminal comun pentru abus de pu
şi al puscilor soldaţilor aşedaţi în rând de Pe la începutul anului 1873, venind tere şi al treilea criminal politic pentru
bătaie. Teribila catastrofă s’a terminat prin în adunarea generală a districtului în des- agitaţiune în contra liniştei şi ordinei pu
om puternic cutremur de pământ, care a batere ordinele ministeriale, representanţiî blice a statului maghiar.
despicat împărăţia în două părţi: una din- cu mare majoritate au votat trei „Reso- După culesul viilor, când tâmna se
,colo şi alta dincoce de valea Lată şi din luţiunî“: una privitore la sigile, alta la învăluia cu ierna, într’o <ji mai urîtă de-
