Page 25 - vl_46

„Păcatul” regelui Filip al II-lea, numit de istorici „regele prudent”, era dorința lui de a avea
cunoștințe cât mai vaste. Fascinat în egală măsură de știință și magie, regele credea în astrologie și
multe din reușitele sale le punea pe seama predicțiilor favorabile din horoscop. Se spune că până în
ziua morții sale a păstrat lângă pat un Pronosticon, o predicție care-i fusese făcută personal de magul
german Mathias Hacus în 1550.
Mai mult, interesul regelui Filip al II-lea pentru științele oculte a dus la amenajarea unui
laborator alchimic într-unul din turnurile
Escorialului, unde punea în practică teorii
din cărțile interzise. Laboratorul adăpostea
un alambic cunoscut drept la Torre de
Mattiolo, folosit pentru distilarea
substanțelor magice și obținerea aurului.
Pragul laboratorului era trecut de
magi și vrăjitoare, un anturaj secret al
regelui, dar faptul că-l cunoșteau pe rege nu
i-a salvat de persecuțiile Inchiziției sau de
rug.
În mod paradoxal, adăpostită
într-o mănăstire, simbol al credinței
catolice, care se opunea cu tărie reformei
religioase și refuza existența oricăror alte
credințe pe teritoriul peninsular, Biblioteca
reprezenta un loc sigur pentru scrierile
religioase de orice natură.
Mai mult, cărțile de aici au
supraviețuit Inchiziției, deși multe dintre
scrierile aflate pe rafturile ei tratau subiecte
legate de ezoterism și științe oculte.
Documentele cenzurate nu au
fost niciodată date pradă focului: paginile
acestora se lipeau sau coseau laolaltă și
chiar și în zilele noastre mai apar
documente cusute, în perfectă stare, și pentru a avea acces la informațiile conținute, trebuie doar tăiată
cusătura.
După moartea regelui Filip al II-lea, succesorul lui, Filip al III-lea, a continuat cu succes lupta
cu temuta Inchiziție. Acesta a obținut permisiunea Inchiziției de a păstra volumele interzise cu
condiția ca numai priorul mănăstirii, bibliotecarul și unii cercetători să le poată citi.

Traian MARIAN
Bibliotecar, Secţia de Împrumut

Vox Libri, Nr. 1 (46) - 2018 23