Page 23 - vl_46
P. 23

Prin marile biblioteci ale lumii





           care acoperă tavanul boltit. Acestea sunt opera lui Pellegrino Tibaldi (1527 – 1596), arhitect, sculptor
           și pictor italian, și sunt comparate cu frescele din Capela Sixtină, influența lui Michelangelo fiind de
           netăgăduit.  Frescele  înfățișează  cele  șapte  arte  liberale,  grupate  în  conformitate  cu  sistemul  de
           învățământ medieval: Trivium-ul (Gramatica, Retorica și Dialectica) și Quadrivium-ul (Aritmetica,
           Geometria, Astrologia și Muzica). Bogăția de imagini și povești în imagini, ilustrând cele șapte
           discipline,  este  inspirată  de  istorie,  mitologie  și  Biblie.  Frontispiciile  sălii  prezintă  Filosofia
           (cunoașterea dobândită), în capătul nordic al încăperii, și Religia (cunoașterea revelată), în capătul
           sudic.
                  Remarcabilă în Sala Principală este și sfera armilară, reprezentând sistemul solar reprodus
           conform teoriilor lui Ptolemeu, folosită pentru a studia mișcările aștrilor, construită de Antonio
           Santucci la Florența, în 1582, pentru Cardinalul Ferdinando de Medici, care mai apoi i-a făcut-o cadou
           lui Filip al II-lea.
                  Fondul de carte cuprinde aproximativ șase mii de manuscrise, cele mai multe în limba latină,
           dar și în greacă, ebraică, arabă, chineză și spaniolă. Cel mai vechi manuscris în limba latină este De
           Baptismo a Sfântului Augustin, în scriere uncială, din secolul VI. Alte manuscrise notabile în limba
           latină  sunt:  Codex Aureus  (sec.  XI),  Apocalipsis  figurado  de  la  casa  de  Saboya  (sec.  XV)  sau
           Cântările Sfintei Maria (sec. XIII). Sala unde se păstrează manuscrisele are un nivel constant   de
           umiditate de 55% și temperatura  oscilează pe toata durata anului între 11 și 19 grade, în mod natural,
           fără ajutorul niciunui tip de sistem artificial.
                  De asemenea, biblioteca posedă peste 600 de incunabule și numeroase tipărituri vechi, ediții
           din secolele XV și XVI, primite din toate colțurile Europei. Ca și în cazul manuscriselor, cele mai
           multe tipărituri vechi sunt în limba latină, remarcându-se: De Civitate Dei a Sfântului Augustin,
           editată la Roma în 1468; Biblia de la Valvanera, realizată la Veneția pe piele de vițel în 1478;
           Comprehensorium, tipărită la Valencia în 1475, fiind cea de-a doua carte tipărită în Spania. În limba
           spaniolă, de menționat sunt Fabulele lui Esop, apărute la Zaragoza în 1489.
                  Toate  legăturile  volumelor  din  bibliotecă  se  făceau  aici.  Chiar  dacă  volumul  intra  în
           bibliotecă gata legat, legătura inițială era înlăturată și înlocuită cu una nouă. Cu cât era mai mic

























            Vox Libri, Nr. 1 (46) - 2018                                               21
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28