Page 23 - vl_46

Prin marile biblioteci ale lumii

care acoperă tavanul boltit. Acestea sunt opera lui Pellegrino Tibaldi (1527 – 1596), arhitect, sculptor
și pictor italian, și sunt comparate cu frescele din Capela Sixtină, influența lui Michelangelo fiind de
netăgăduit. Frescele înfățișează cele șapte arte liberale, grupate în conformitate cu sistemul de
învățământ medieval: Trivium-ul (Gramatica, Retorica și Dialectica) și Quadrivium-ul (Aritmetica,
Geometria, Astrologia și Muzica). Bogăția de imagini și povești în imagini, ilustrând cele șapte
discipline, este inspirată de istorie, mitologie și Biblie. Frontispiciile sălii prezintă Filosofia
(cunoașterea dobândită), în capătul nordic al încăperii, și Religia (cunoașterea revelată), în capătul
sudic.
Remarcabilă în Sala Principală este și sfera armilară, reprezentând sistemul solar reprodus
conform teoriilor lui Ptolemeu, folosită pentru a studia mișcările aștrilor, construită de Antonio
Santucci la Florența, în 1582, pentru Cardinalul Ferdinando de Medici, care mai apoi i-a făcut-o cadou
lui Filip al II-lea.
Fondul de carte cuprinde aproximativ șase mii de manuscrise, cele mai multe în limba latină,
dar și în greacă, ebraică, arabă, chineză și spaniolă. Cel mai vechi manuscris în limba latină este De
Baptismo a Sfântului Augustin, în scriere uncială, din secolul VI. Alte manuscrise notabile în limba
latină sunt: Codex Aureus (sec. XI), Apocalipsis figurado de la casa de Saboya (sec. XV) sau
Cântările Sfintei Maria (sec. XIII). Sala unde se păstrează manuscrisele are un nivel constant de
umiditate de 55% și temperatura oscilează pe toata durata anului între 11 și 19 grade, în mod natural,
fără ajutorul niciunui tip de sistem artificial.
De asemenea, biblioteca posedă peste 600 de incunabule și numeroase tipărituri vechi, ediții
din secolele XV și XVI, primite din toate colțurile Europei. Ca și în cazul manuscriselor, cele mai
multe tipărituri vechi sunt în limba latină, remarcându-se: De Civitate Dei a Sfântului Augustin,
editată la Roma în 1468; Biblia de la Valvanera, realizată la Veneția pe piele de vițel în 1478;
Comprehensorium, tipărită la Valencia în 1475, fiind cea de-a doua carte tipărită în Spania. În limba
spaniolă, de menționat sunt Fabulele lui Esop, apărute la Zaragoza în 1489.
Toate legăturile volumelor din bibliotecă se făceau aici. Chiar dacă volumul intra în
bibliotecă gata legat, legătura inițială era înlăturată și înlocuită cu una nouă. Cu cât era mai mic

Vox Libri, Nr. 1 (46) - 2018 21