Page 50 - vl_48
P. 50

Am plecat din Sofia cu amintirea unui oraș frumos și cu bucuria unui alt oraș plin de culoare
           care ne aștepta – Istanbul. Am ajuns în Istanbul aproape de miezul nopții și destul de îngrijorați că nu
           vom mai găsi niciun restaurant deschis, cu atât mai puțin vreun schimb valutar. După ce am găsit destul
           de greu hotelul, rătăcind pe străduțele foarte înguste și întortocheate ale orașului vechi, am pornit la
                                                               plimbare. Deși era destul de târziu,
                                                               părea că toți locuitorii se plimbau
                                                               pe  străzi,  copiii,  chiar  și  cei  mai
                                                               mici, se jucau în parcuri. Ajunși în
                                                               fața  Moscheii  Albastre,  am
                                                               constatat  că  grădinile  de  aici  se
                                                               transformaseră într-un loc de picnic
                                                               pentru locuitorii orașului. Și acest
                                                               lucru  se  întâmpla  pentru  că  era
                                                               perioada  Ramadan-ului,  postul
                                                               obligatoriu pentru toți musulmanii.
                                                               În timpul zilei cel care postește nu
                                                               poate să bea sau să mănânce. Sunt
                                                               interzise  și  fumatul,  cântatul  sau
                                                               a s c u l t a t u l   m u z i c i i .   D u p ă
                                                               rugăciunea de seară postul este rupt
                                                               prin  masa  de  Iftar,  o  masă  mai
                                                               substanțială este luată mai târziu și
           din nou una ușoară înainte de zori. Din acest motiv orașul era atât de animat la miezul nopții, iar noi
           ne-am putut bucura alături de ei de o primă seară frumoasă.
                  A doua zi vizita noastră pornește de la Moscheea Sultanahmet sau Moscheea Albastră, care
           este o capodoperă a arhitecturii epocii otomane, fiind singura cu șase minarete din Turcia și a doua ca
           număr  de  minarete  după  cea  cu
           șapte de la Mecca. Pe vremuri, 16
           persoane  chemau  simultan  de  la
           balcoanele  minaretelor  lumea  la
           rugăciune.  Astăzi,  datorită
           tehnologiei, o singură persoană este
           de ajuns. Muezinul rostește anunțul
           de  cinci  ori  pe  zi.  Există  locuri
           s p e c i a l   a m e n a j a t e ,   u n d e
           musulmanii își pot spăla picioarele,
           mâinile, fața, înainte de rugăciune.
           Se spune că aceștia trebuie să fie
           curați  tot  timpul,  dar  mai  ales
           înainte  de  a  intra  în  moschee.
           Interesant  e  faptul  că  numai
           sultanul putea intra călare în curtea
           moscheii, dar și el trebuia să plece
           capul pentru a trece de poartă, lucru special gândit pentru a arăta umilința sultanului în fața lui Allah.
           Chiar de la intrare am fost copleșită de frumusețea plăcilor de ceramică albastră de Iznik, de marmura
            Vox Libri, Nr. 3 (48) - 2018                                               48
   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55