Page 6 - vl_49
P. 6

Centenarul Marii Uniri



           poarta Mihai Viteazul ieșea pe locul adunării, în apropierea pământului sfințit cu sângele lui Horea,
           Cloșca și Crișan, unde, de pe 4 tribune urma a se explica poporului însemnătatea istorică a zilei, iar de
           pe tribuna centrală prezidențială din centru se va citi rezoluția Constituantei. Peste tot domnește cea
           mai perfectă ordine și disciplină. Nicăieri nu se vede un om beat; de altfel toate cârciumile sunt închise
           și vânzarea de bături alcoolice, interzisă. Coloana deasupra căreia flutură solemn marea de steaguri
           tricolore,  înaintează  cuprinsă  de  o  nestăpânită  însuflețire.  Cântece  și  nesfârșite  urale:  „Trăiască
           România Mare!”. Pe urmă, din altă parte, izbucnește imnul măreț, cu melancolice rezonanțe, a lui
           „Deșteaptă-te, române”.
                   Despre călătoria unor grupuri de participanți spre orașul Unirii și despre atmosfera de aici au
           lăsat valoroase impresii hunedorenii Victor I. Șuiaga, Alexandru Vlad din Ghelari, dr. Petru Groza și
           Toader Dragoșa. Vom reda câteva remarci ale dr. Petru Groza care a fost prezent și  la dezbaterile din
           Sala Unirii:
                   „După ce am trecut în revistă grupele de ţărani, ne-am adunat conform programului stabilit,
           la ora 9, toţi delegaţii, adică toţi mandatarii pentru a ne constitui în sala mare, mai târziu destinată
           prânzului încoronării, în aşa numitul Mare Sfat cvasiparlamentar, care se deschidea, pentru ca să se
           însuşească moţiunea de unire a Comitetului şi apoi să o prezinte şi norodului strâns pe platoul din
           cetate. La intrarea în sală s-a înjghebat, lângă o măsuţă, un mic birou din partea Comitetului partidului
           naţional, la care se depuneau pe rând credenţionalele noastre, intrând în sală numai cei cu mandatul în
           ordine.
                   Ceasul din spatele tribunei arăta orele 9 dimineaţa. Dar el alerga grăbit înainte şi abia aproape
           de orele 10 forfoteala din sală a încetat, aşezându-se Comitetul Partidului Naţional în jurul mesei de pe
           estradă. În scaunul de preşedinte s-a aşezat bătrânul septuagenar (octogenar n. n) Gheorghe Pop de
           Băseşti, cunoscut sub numele de badea Gheorghe, de fel din Sălaj, din satul Băseşti, având alături, de-a
           stânga  şi  de-a  dreapta,  pe  mitropoliţii  Sibiului  şi  Blajului,  apoi  pe  episcopul  Miron  Cristea  al
           Caransebeşului, patriarhul de mai târziu al României, şi alte feţe bisericeşti, precum şi pe Iuliu Maniu,
           Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida, Teodor Mihali, doctorul Aurel Lazăr şi alţii.
                   Conform Procesului-verbal al Marii Adunări Naționale a poporului român din Transilvania,
           ținută  Duminică,  în  1  Decembrie  1918,  în  sala  Cercului  Militar  din  Cetate,  evenimentele  s-au
           desfășurat în felul următor: „Delegații convocați prin manifestul din 7/20 noiembrie 1918 al Marelui

                                                                      Vestirea actului Unirii





















            Vox Libri, Nr. 4 (49) - 2018                                               4
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11