Page 111 - vl_52
P. 111
Note de drum
Îmi lansez toate cele cinci simţuri, ca
pe nişte tentacule, pentru a „cuceri”
Muntele. Căci eu aşa cred, un munte nu
poate fi înţeles decât prin intermediul celor
cinci simţuri cărora li se adaugă şi sufletul.
Doar cu sufletul vei putea cunoaşte cu
adevărat un munte.
Miresme delicate de vanilie plutesc în
aer. Identific în scurt timp „vinovatul”: o
floare alb-rozalie în rochiţă vaporoasă şi
dantelată. Mai sus, privirile aleargă
buimace de la colţii crenelaţi ai vârfurilor, la
albastrul cerului şi limpezimea lacurilor, de
la verdele întunecat al jepilor, la rozul
eclatant al bujorului de munte care îmbracă
în strai de sărbătoare tot muntele.
Colții Pelegii,
văzuți din Valea Rea.
Ű
Foto: Monica Dușan
Încet, încet, uiţi de unde vii, uiţi cine
Vârful Retezat.
eşti. Oricum, devii insignifiant în faţa Ű
Foto: Monica Dușan
măreţiei care te
înconjoară, urcând
mereu ca în transă, cu
speranţa secretă că
vei ajunge în cer. Din
creastă, cerul pare
atât de aproape! El a
c o b o r â t d e j a î n
sufletul tău ca un
balsam, ca nectarul
turnat în cupele
zeilor. Niciunde şi
nicicând, decât aici
pe înălţimi, nu te-ai
Vox Libri, Nr. 3 (52) - 2019 109