Page 78 - vl_54

Carla VAN DER WERF

Actualitatea lui Spinoza

– povestea unei întâlniri

reprezentau pe importanții oameni de stat și pe
savanții din secolul 17 încoace. În fiecare
Atunci când experiența m-a învățat că duminică dimineața mergeam cu surorile mele
toate evenimentele obișnuite din viață sunt la o piscină acoperită unde învățam să înot.
zadarnice și inutile, când am văzut că tot ceea Eram cea mai mică și toți râdeau de lipsa mea
ce pentru mine era cauză sau obiect al temerii de ambiție. Priveam sculpturile și admirația mi
nu conținea în sine nimic bun, dar nici nimic s-a îndreptat spre o operă impozantă care
rău, ci oferea doar o emoție sufletului, am luat reprezenta un om în poziția șezând, cu o carte
hotărârea să caut, să cercetez dacă nu cumva în mâna stângă și în cea dreaptă cu o pană ce-i
există un bine adevărat capabil să se facă mângâia obrazul.
cunoscut, ceva a cărui descoperire și Un amic psihiatru/psihanalist căruia,
dobândire mi-ar putea peste ani, i-am povestit
oferi pe vecie satisfacția asta, mi-a spus: „Aha,
unei bucurii supreme și înseamnă că el te-a
neîncetate. învățat să înoți!”
În calitatea mea
Spinoza în: Tratat despre de artist, de terapeut prin
îndreptarea intelectului a r t ă , p a s i o n a t ă d e
filozofie, mă interesez de
-am născut la ani buni de gândirea lui
H a g a , î n Spinoza a cărui operă o
MȚările de Jos, citesc și o recitesc:
și, asemenea tuturor corespondența lui, Etica,
neerlandezilor, familia precum și interpretări ale
mea mergea cu bicicleta. textelor sale făcute de
Am învățat să pedalez de alți filozofi „Mă simt ca
foarte tânără, ceea ce mi-a acasă de fiecare dată
permis să traversez orașul, când recitesc Etica”.
să-l privesc și să-i cunosc spunea Bergson într-o
statuile în bronz care îi scrisoare adresată lui
1
Jankelevitch .
1. Scrisoarea lui H. Bergson către V. Jankélévitch din 7 iulie 1928.
Vox Libri, Nr. 1 (54) - 2020 76